Moldcell lansează e-Contract în premieră pentru Moldova  

În premieră pentru piața telecomunicațiilor din Moldova, compania Moldcell lansează e-Contract, soluție inovativă prietenoasă cu mediul și simplă pentru client. e-Contract reprezintă versiunea ECO a contractului semnat pe hârtie, înlocuind consumul acesteia. În așa fel se economisește timp, e super simplu de utilizat și cu mare grijă față de mediu.

 

Olga Pavlic, Director Inovare Business SMART

„Încă o premieră digitală de la Moldcell! Alături de alte inovații digitale lansate în premieră pentru țara noastră, precum e-Abonament, e-SIM, M-DOC, acum lansăm e-Contract. Tehnologia care nu folosește hârtie, doar inovație digitală.”

La conectare sau migrare, în orice magazin Centru Moldcell, online sau la livrare, Abonatul are posibilitatea să semneze contractul de Abonament simplu și rapid. Abonatul semnează pe un dispozitiv electronic, iar contractul este expediat imediat la adresa de e-mail indicată de către Abonat, fără a tipări contractul.

 

Irina Strajescu, Director Executiv al Fundației Moldcell

„Prin toate inovațiile digitale lansate de către compania Moldcell din 2020 până acum, contribuim la promovarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale ONU și anume nr.12 – Consum și Producție Responsabile și nr. 13 – Acțiune asupra Climei.”

 

 

 

Compania Moldcell este prima companie care a lansat tehnologia e-SIM în Moldova, iar acum, exclusiv la Moldcell, clienții beneficiază de soluția e-Contract. Reușitele digitale Moldcell sunt orientate către facilitarea accesului la diferite servicii, protejarea mediului și ținerea pasului cu tendințele de inovare globale.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

România, gata să ajute Moldova în lupta cu dezinformarea și războiul hibrid. Nicușor Dan: „Avem expertiză”

Bucureștiul este pregătit să ofere Chișinăului expertiză în domeniul războiului hibrid, inclusiv în combaterea atacurilor cibernetice și a campaniilor de dezinformare. Declarația a fost făcută de președintele României, Nicușor Dan, în marja Summitului NATO.

„Noi avem o anumită expertiză pe războiul hibrid, care înseamnă și pentru regiunea noastră atacuri cibernetice și dezinformare. Pe aceste chestiuni, pe măsura în care autoritățile din Moldova ne vor solicita ajutorul, îi vom ajuta”, a afirmat Nicușor Dan.

Referitor la atacurile cibernetice, președintele a precizat că asistența constă în „moduri de a proteja infrastructuri critice”. În privința dezinformării, el a menționat că România și R. Moldova au experiență, „cu campanii agresive de manipulare pe rețelele sociale”.

În context electoral, Nicușor Dan a subliniat importanța scrutinului parlamentar din 28 septembrie pentru Republica Moldova: „Sunt foarte importante alegerile din 28 septembrie. Este important ca votul cetățenilor să aibă loc fără interferența Rusiei.”

***

La Haga se desfăşoară summitul NATO, unde pe 25 iunie a fost adoptată o Declaraţie care califică Rusia drept „o ameninţare pe termen lung” la adresa securităţii euro-atlantice şi reafirmă „angajamentul neclintit” faţă de articolul 5 privind apărarea colectivă. Aliaţii confirmă sprijinul „pe termen lung” pentru Ucraina, iar cheltuielile alocate acesteia vor intra în calculul bugetelor naţionale de apărare. Totodată, statele membre convin să-şi majoreze bugetele militare până la 5% din PIB până în 2035, încurajate de SUA să achiziţioneze echipamente americane.

Facebook/Partidul „Moldova Mare”

Actorul Sergiu Voloc a aderat la partidul Victoriei Furtună. Va participa și la alegeri?

Actorul Sergiu Voloc a participat în urmă cu două zile la o conferință a Partidului „Moldova Mare”, care a fost consacrată aniversării adoptării Declarației de Suveranitate a Republicii Moldova. Acesta a fost observat pentru prima dată la un eveniment al formațiunii politice, care este condusă de ex-procurorul anticorupție Victoria Furtună, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor. NewsMaker a discutat cu Sergiu Voloc și a aflat că acesta a aderat recent la Partidul „Moldova Mare”. De ce a decis să se alăture formațiunii și ce rol are în interiorul acesteia, aflați în materialul NM.

Pe 23 iunie, Partidul „Moldova Mare” a organizat o conferință intitulată „Declarația de Suveranitate – scutul independenței Republicii Moldova”. Aceasta a avut loc în ziua în care s-au împlinit 35 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate a țării noastre. 

Câteva zeci de persoane au participat la eveniment, printre care figuri controversate precum președinta formațiunii politice, Victoria Furtună, ex-deputatul Anatol Plugaru și avocatul Igor Hlopețchi. Printre cei prezenți s-a numărat și actorul Sergiu Voloc.

În cadrul conferinței, o serie de participanți au ținut discursuri în care au vorbit despre procesul de adoptare a Declarației de Suveranitate și actuala situație din țară. Alocuțiunile au fost dominate de ideea că integrarea europeană ar submina suveranitatea Republicii Moldova, acuzații la adresa Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS) și pledoarii în susținerea așa-zisei „limbi moldovenești”. 

Facebook/Partidul „Moldova Mare”

Sergiu Voloc, remarcat pentru prima dată la un eveniment al Partidului „Moldova Mare”, a fost unul dintre speakeri. 

În intervenția sa, el a sugerat că Moldova ar fi controlată de forțe externe, iar Victoria Furtună ar fi persoana care va putea schimba acest lucru. „Eu vă încurajez să aveți încredere că suntem unica șansă de a distruge mitul acesta că suntem controlați. Noi nu mai putem fi controlați! (…) Noi vom putea avea un cuvânt, prin Victoria Furtună, la parteneri care într-adevăr țin la țară și la patria lor internațional”, a declarat actorul. 

Facebook/Partidul „Moldova Mare”

Pe paginile partidului nu există informații despre afilierea lui Sergiu Voloc cu „Moldova Mare”. Astfel, NM l-a contactat pe artist pentru a afla detalii despre acest subiect.

Actorul a declarat că a aderat la Partidul „Moldova Mare” în urmă cu câteva săptămâni. Acesta a menționat că a fost la sediul formațiunii politice, unde i s-a prezentat programul politic, i s-a propus să adere la partid și a acceptat. 

Voloc, care a manifestat în trecut sentimente unioniste, a spus că a decis să se alăture Partidului „Moldova Mare” întrucât este un adept al suveranismului, iar formațiunea promovează acest curent. „Eu sunt interesat ca țara noastră să fie mai mult stăpână pe propriile interese și decizii decât ONG-urile. Fiindcă acestea se implică tot mai des în politică. Statele Unite au făcut destule investigații și analize de date, au monitorizat situația. Și mai multe din aceste ONG-uri care se implică în politică au un caracter criminal și defectuos. Respectiv, asta ne afectează pe noi direct”, a menționat el.

În același timp, Sergiu Voloc a precizat că nu se regăsește în organele de conducere. „Eu am calitate de reprezentant cunoscut pentru populație și asta este suficient”, a subliniat el.

Întrebat dacă, în cazul în care formațiunea politică condusă de Victoria Furtună va participa la parlamentare din toamnă, se va regăsi pe listele partidului, Voloc a declarat: „Nu am avut o discuție directă cu doamna Victoria sau cu cineva din conducerea partidului. Am aderat de puțin timp la acest partid și nu am participat la anumite evenimente, dar sunt prezent la anumite dezbateri ce ține de program (programul electoral – n. r.)”.

Cine este Sergiu Voloc

Segiu Voloc, în vârstă de 42 de ani, este un actor și prezentator TV din Republica Moldova. A devenit cunoscut publicului pentru rolurile sale în producțiile cinematografice „Plictisit și inspirație”, „Sașa, Grișa și Ion”, „La limita de jos a cerului” și „Nunta în Basarabia”.

În martie 2025, Sergiu Voloc a fost găsit vinovat, în primă instanță, de vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății altei persoane. Cazul se referă la o altercație pe care actorul a avut-o cu un vecin pe 1 noiembrie 2022. Potrivit sentinței, acesta a fost condamnat la 2 ani de închisoare, dintre care unul cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Voloc susține că dosarul ar fi fost fabricat. Acesta a anunțat anterior că va contesta hotărârea judecătorească.

Moldovagaz

Planul autorităților pentru iarnă – supus consultărilor. Ce vor face dacă Transnistria va rămâne, din nou, fără gaz?

Ministerul Energiei a lansat în consultare publică Planul de măsuri pentru pregătirea de sezonul de încălzire 2025-2026, care cuprinde 48 de acțiuni pentru asigurarea energiei electrice, gazelor naturale și creșterea eficienței energetice. Printre priorități se numără diversificarea surselor de gaze, monitorizarea livrărilor pentru acoperirea necesităților malului stâng, accesarea suportului de 60 de milioane de euro din partea UE în cazul stopării livrărilor de gaze către regiune, precum și aprobarea unui calendar privind restricționarea treptată a accesului consumatorilor non-casnici mari și mijlocii la serviciul de furnizare a gazelor naturale în contextul obligației de serviciu public.

Ministerul Energiei a publicat, spre consultare publică, Planul de măsuri pentru pregătirea de sezonul de încălzire 2025-2026. Planul conține 48 de măsuri ce vizează energia electrică, gazele naturale, securitatea și eficiența energetică.

Printre măsurile din domeniul gazelor naturale se numără „achiziționarea gazelor naturale din mai multe surse și asigurarea transportării acestora prin diferite rute de aprovizionare”, precum și „stabilirea pragurilor de consum pentru identificarea și atribuirea categoriilor de consumatori în funcție de consumul de gaze naturale al acestora după cum urmează: consumatori non-casnici mari; consumatori non-casnici mijlocii; consumatori non-casnici mici”.

O altă măsură prevede „aprobarea unui calendar privind restricționarea treptată a accesului consumatorilor non-casnici mari și mijlocii la serviciul de furnizare a gazelor naturale în contextul obligației de serviciu public prevăzute la articolul 89 din Legea nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale”. Acest articol reglementează obligația furnizorilor de a asigura livrarea gazelor către consumatorii casnici și întreprinderile mici.

În document se explică că ANRE va stabili praguri de consum pentru a împărți consumatorii non-casnici în mari, mijlocii și mici. Consumatorii mari și mijlocii vor achiziționa gaze naturale la prețuri negociate pe piață, iar consumatorii casnici, cei non-casnici mici și instituțiile sociale esențiale vor fi aprovizionați prin obligația de serviciu public, cu prețuri reglementate. Până la 1 octombrie 2025, ANRE va aproba un calendar pentru restricționarea accesului consumatorilor non-casnici la furnizarea gazelor și va stabili condițiile și obligațiile furnizorilor.

NewsMaker by Mihaela Conovali

Printre măsuri se regăsește și „monitorizarea asigurării livrărilor de gaze naturale pentru acoperirea necesităților malului stâng, de către entitatea de aprovizionare cu gaze naturale prevăzută la art. 851 alin. (1) din Legea nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale”. Potrivit acestui articol, furnizarea gazelor naturale se realizează de către furnizori care dețin licență pentru activitatea respectivă. Conform planului, această măsură va reveni Ministerului Energiei, ANRE și entității desemnate pentru livrarea gazelor naturale către malul al Nistrului.

În planul publicat spre consultare se menționează că, în cazul stopării livrărilor de gaze naturale către regiunea transnistreană a Republicii Moldova prin mecanismul stabilit de Legea nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale, va fi accesat suportul financiar oferit de UE, în valoare de 60 de milioane de euro, pus în continuare la dispoziția populației din regiunea transnistreană a Republicii Moldova de către UE în conformitate cu Scrisoarea de intenție semnată de Guvernul Republicii Moldova și Comisia Europeană la data de 4 februarie 2025″.

O măsură din domeniul eficienței energetice prevede „desemnarea unei persoane responsabile (manager energetic), pentru fiecare instituție subordonată, care să monitorizeze, verifice și să asigure consumul rațional de resurse energetice, și să asigure menținerea temperaturii interioare recomandate în cadrul clădirii specifice tipului de activitate”. Potrivit planului, această măsură va reveni Agenției Proprietăți Publice, Cancelariei de Stat, autorităților publice centrale, autorităților publice locale și Congresului Autorităților Locale din Moldova.

Documentul se va regăsi în consultare publică până pe 8 iulie 2025.

***

În contextul măsurilor care vizează regiunea transnistreană, amintim că în februarie 2025, comisara europeană pentru Extindere Marta Kos a anunțat că Uniunea Europeană este dispusă să acorde 60 milioane de euro regiunii transnistrene pentru ca să-și acopere necesitățile energetice, însă pentru a beneficia de acest suport i se impun „condiționalități”. Printre acestea – să asigure respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, să elaboreze un plan acceptat de Guvernul Republicii Moldova prin care vor fi actualizate tarifele la energie la prețurile de piață pentru consumatorii din regiune, inclusiv să excludă din pachetul de sprijin consumatorii industriali cu consum mare de energie. Detalii AICI. Ulterior, premierul Dorin Recean a anunțat că Tiraspolul a refuzat oferta Uniunii Europene. Tot atunci, oficialul a anunțat că Tiraspolul a ales ca regiunea să fie alimentată cu gaz printr-o companie din Ungaria. 

evz.ro

Criptomonedă lansată de Șor, folosită de Rusia pentru a ocoli sancțiunile: tranzacții de peste 9 miliarde de dolari

O nouă criptomonedă creată pentru a permite plăți transfrontaliere în ciuda sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei, lansată de oligarhul fugar Ilan Șor și o bancă rusă din sectorul apărării, a procesat aproximativ 9,3 miliarde de dolari pe o platformă dedicată, în doar patru luni de la lansare, scrie Financial Times.

Promovat ca prima monedă digitală legată de rubla rusească, tokenul A7A5 a fost lansat oficial în Kârgâzstan în luna februarie și are ca scop facilitarea fluxurilor financiare de amploare către și dinspre Rusia, afectate sever de restricțiile impuse de statele occidentale.

O analiză a Financial Times a portofelelor digitale conectate la Grinex, o bursă cripto înființată recent tot în Kârgâzstan, unde se tranzacționează doar A7A5, ruble și un stablecoin legat de dolar, arată că prin aceste portofele au fost mutate tokenuri A7A5 în valoare de 9,3 miliarde de dolari.

Moneda digitală susține că este garantat prin depozite în ruble la Promsvyazbank, o bancă moscovită din sectorul apărării, aflată sub sancțiuni din partea SUA, Regatului Unit și UE pentru sprijinul acordat invaziei la scară largă a Ucrainei de către Vladimir Putin. Creșterea rapidă a monedei este evidentă: în prezent există 12 miliarde de tokenuri în circulație, echivalentul a 156 de milioane de dolari, și este utilizată intens de un grup restrâns de utilizatori, ale căror transferuri zilnice depășesc în mod regulat acest volum.

Totodată, tokenul A7A5 pare a fi legat de încercările Moscovei de a folosi criptomonedele pentru a finanța campanii de influență politică în străinătate, potrivit unui raport recent al Centrului pentru Reziliență Informațională (CIR), un grup de cercetare nonprofit cu sediul la Londra.

A7, compania care a lansat inițial tokenul și care în prezent este supusă sancțiunilor britanice, este deținută majoritar de omul de afaceri Ilan Șor, potrivit registrelor corporative rusești. Șor a fugit din arest la domiciliu în Moldova în 2019, după ce a fost condamnat pentru furtul a 1 miliard de dolari în cea mai mare fraudă bancară din istoria țării.

Ulterior, Șor s-a mutat la Moscova și a obținut cetățenia rusă. Anul trecut, oamenii legii l-au acuzat pe Șor că ar fi organizat o amplă operațiune de cumpărare a voturilor la alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea Moldovei la UE – acuzații pe care oligarhul fugar le-a numit „un spectacol absurd”.

În noul său raport, Centrul pentru Reziliență Informațională (CIR) a constatat că mai multe domenii web folosite în operațiuni de influență politică în Moldova aveau aceeași adresă IP cu site-urile A7 și A7A5. Șor nu a răspuns solicitărilor de comentarii. Într-o declarație, A7A5 a precizat că, deși „a colaborat cu echipa tehnică a A7 în faza inițială”, în luna precedentă a „decis să se despartă complet din cauza diferențelor de viziune privind strategia de dezvoltare”.

Crearea acestei monede electronice are loc în contextul intensificării controalelor asupra tranzacțiilor legate de Rusia, pentru respectarea sancțiunilor, dar și a excluderii unor bănci rusești din rețeaua internațională SWIFT.

Directorul A7A5, Leonid Șumakov, a declarat că Kârgâzstanul a fost ales deoarece este o „jurisdicție prietenoasă, mai puțin supusă sancțiunilor”: „Nu e un secret că această jurisdicție ajută mult în prezent Rusia să facă față presiunii”.

Financial Times amintește că compania A7 a lui Șor a fost adăugată pe lista de sancțiuni a Regatului Unit în luna mai. Vorbind la un forum săptămâna trecută, oligarhul fugar a declarat că A7 creează un sistem de plăți mai amplu, diferențiat și „suficient de invulnerabil”. Acesta ar urma să includă schimburi de titluri de valoare și instrumente „nepolitizate”, precum metalele prețioase, pentru a evita supravegherea autorităților de reglementare. Criptomonedele ar reprezenta doar o direcție a acestui sistem, a spus el.

CIR (Centrul pentru Reziliență Informațională) a descoperit anunțuri de angajare publicate de A7 pentru vorbitori de chineză, experți în energie și contabili în Emiratele Arabe Unite, Kârgâzstan și regiunile ucrainene ocupate de Rusia.

Anul trecut, Șor ar fi fost implicat în discuții cu Keremet Bank din Kârgâzstan, potrivit Biroului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al SUA, ca parte a unor planuri „de a crea un centru pentru evitarea sancțiunilor, care să permită Rusiei să plătească pentru importuri și să primească plăți pentru exporturi”. OFAC a sancționat această bancă în luna ianuarie.

Compania A7A5 nu a răspuns întrebărilor Financial Times privind Keremet Bank, Șor sau activitățile sale din Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
NATO Secretary General Mark Rutte addresses the opening of a NATO leaders summit in The Hague, Netherlands June 25, 2025. (Photo by Ludovic MARIN / AFP)

NATO consideră Rusia „o amenințare pe termen lung”. Statele membre cresc cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB

Rusia reprezintă „o amenințare pe termen lung„ la adresa securității în regiunea euroatlantică, iar cele 32 de state membre ale NATO rămân unite în fața acestei și altor provocări, potrivit declarației finale adoptate pe 25 iunie la summitul Alianței desfășurat la Haga.

Documentul reafirmă „angajamentul neclintit” față de principiul apărării colective prevăzut în articolul 5 din Tratatul Nord-Atlantic – potrivit căruia un atac asupra unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor. De asemenea, liderii Alianței și-au reconfirmat sprijinul „pe termen lung” pentru Ucraina, precizând că securitatea acesteia contribuie direct la securitatea țărilor NATO. Cheltuielile destinate sprijinirii Ucrainei vor fi incluse în calculul bugetelor naționale pentru apărare.

În același document, statele membre au convenit să își majoreze bugetele de apărare până la 5% din PIB până în 2035 – un obiectiv susținut intens de președintele SUA, Donald Trump. Potrivit surselor diplomatice citate de agențiile internaționale, liderul de la Washington i-a încurajat pe aliați, în cadrul summitului, să achiziționeze echipamente militare din Statele Unite în contextul acestor creșteri bugetare.

Chiar dacă tonul declarației față de Rusia este mai moderat decât în alte documente anterioare – nu se menționează explicit invazia rusă în Ucraina și nu se reiterează condamnarea Moscovei – NATO reiterează că amenințarea rusă rămâne principalul motiv pentru consolidarea capacităților defensive ale Alianței. De asemenea, documentul nu face referire nici la un calendar clar privind aderarea Ucrainei la NATO, în condițiile în care Statele Unite și alte țări ar fi exprimat rezerve față de includerea acestui subiect în textul final. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că absența acestei mențiuni nu înseamnă renunțarea la deciziile anterioare privind aderarea Ucrainei la Alianță în viitor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: