Moldcell oferă 10 ventilatoare pulmonare pentru 8 spitale din țară

Moldcell continuă să fie alături de eroii din prima linie de luptă cu noul Coronavirus. Pentru a-i ajuta pe medicii în misiunea lor dificilă, precum și pentru a contribui la creșterea numărului de persoane însănătoșite, pe data de 20 iulie compania Moldcell, susținută de acționarul său CG Cell, a oferit 10 ventilatoare pulmonare pentru opt spitale cu profil COVID din țară.

Irina Strajescu, Director Comunicări Moldcell

“Moldcell este membru activ al comunității. Oferim ajutor tuturor celor care au nevoie de el. Trafic gratuit pentru abonați, trafic și minute gratuite pentru profesori, elevi, secții de terapie intensivă din toate spitalele din Moldova, familii social vulnerabile. Suntem recunoscători medicilor și lucrătorilor medicali din țară. Din primele zile ale luptei cu pandemia, ei primesc minute pentru apeluri gratuite și trafic Internet de la Moldcell pentru a comunica atât cu pacienții și colegii, cât și cu cei dragi; beneficiază zilnic de prânzuri calde și Wi-Fi gratuit în spitalul Moldexpo; sunt mai protejați cu cele cinci mii de combinezoane de protecție, donate de către Moldcell. Astăzi donăm cu recunoștință 10 ventilatoare pulmonare atât de necesare pentru 8 spitale din țară.

La nivel mondial cererea pentru ventilatoare pulmonare este foare mare. Compania Moldcell a depus un efort enorm pentru a le putea aduce la noi în țară, unde acestea sunt atât de necesare.”

Mihai Ciocanu, Director Institutul de Medicină Urgentă

”Această donație, care a venit astăzi din partea companiei Moldcell, nu este importantă doar ca sumă de bani, pentru că aceste 10 aparate de ventilație mecanică costă peste 3 milioane de lei, dar și consistență, fiindcă într-adevăr, la momentul de față, cel mai important element în tratamentul intensiv al pacienților Covid sunt ventilatoarele. Le mulțumesc companiei Moldcell și pentru alegerea pentru care au făcut-o. Aparatele Hemilton C1 reprezintă vârful terapiei intensive în toată lumea. Noi vă mulțumim foarte mult.”

Andrei Uncuța, Director Spitalul Clinic Republican

”Ventilatorul este un echipament indispensabil în cadrul terapiei intensive. Utilizarea lor acum la moment este o importantă acțiune pentru salvare a pacientilor. De fiecare dată, noi calculăm câte ventilatoare avem, de fiecare dată, ne gandim dacă avem în rezervă ventilatoare în caz că mai vin pacienți suplimentari, pacienți pentru terapie intensivă cât pentru ventilarea pulmonară mecanică, atât și pentru ventilarea non invazivă, care la fel este destul de importantă. Cunoașteți bine despre deficitul de ventilatoare care este acum în lume. Chiar și de la producători, aceste ventilatoare ajung foarte greu. Vreau să mulțumesc și finanțatorilor, și producătorilor, pentru o reușită de a aduce aceste ventilatoare pentru specialiștii noștri, căci fără ele este foarte dificil să activăm. Un ventilator în plus este o viață salvată la moment, de aceea vă mulțumim mult.”

Marina Golovaci, Secretar de stat, Ministerul Sănătății

”Din numele Ministerului Sănătății, Muncii și a Protecției Sociale, țin să aduc mulțumiri pentru acest parteneriat cu compania Moldcell, pe care îl avem practic de la începutul pandemiei. Problema acordării asistenței medicale pacienților în stare gravă și foarte gravă este una la nivel mondial, cu ea se confruntă majoritatea țărilor. Astfel, de capacitățile de acordare a acestei asistențe medicale în cadrul secțiilor de terapie intensivă, și nu în ultimul rând dotarea acestor secții cu suficiente utilaje, este extrem de importantă pentru salvarea vieților omenești, a pacienților bolnavi de Covid. Mulțumim din tot sufletul pentru această donație, extrem de importantă, care va fortifica capacitățile spitalelor la nivel municipal, dar și la nivelul întregii republici. Sunt sigură că doar cu eforturi comune a întregii societăți noi vom putea face față și vom putea combate această pandemie.”

Carolina Bugaian, Vice Director General Moldcell

“Din primele zile ale pandemiei le spunem abonaților noștri că #TotulVaFiBine. Acest motto, pe care abonații Moldcell îl văd pe ecranele telefoanelor sale, reflectă încrederea companiei Moldcell că situația pandemică declanșată de Covid-19 va fi depășită printr-un efort comun. Întreaga familie Moldcell – acționarii grupul CG Cell, angajații, partenerii și clienții s-au antrenat activ în lupta cu pandemia.

Am lansat o întreagă serie de proiecte și acțiuni pentru susținerea medicilor, clienților, pacienților, profesorilor și elevilor. Valoarea acestora până în momentul actual depășește 8 milioane de lei. Nu ne oprim aici, pentru că țara noastră mai are nevoie de susținerea necesară și în continuare.

Sperăm mult că 10 ventilatoare oferite astăzi, precum și toate inițiativele Moldcell îndreptate spre lupta cu pandemia, vor contribui la creșterea numărului de persoane însănătoșite și la revenirea la normalitate în cel mai scurt timp posibil.”

#FamiliaMoldcell va continua să ofere susținerea necesară pentru îmbunătățirea situației create în urma declanșării crizei cauzate de Covid-19.

#TotulVaFiBine

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Valori imobiliare de stat în loc de gaz? Reacția Energocom după acuzațiile lui Costiuc privind creditul de 400 mln euro de la BERD

Energocom respinge afirmația deputatului Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, potrivit căreia compania ar fi cumpărat valori mobiliare de stat (VMS) din bani împrumutați de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Compania susține că VMS au fost achiziționate exclusiv din surse proprii.

Potrivit unui comunicat al Energocom, creditul BERD, în valoare de până la 400 de milioane de euro, are o destinație strictă: finanțarea achizițiilor de gaze naturale și energie electrică necesare pentru asigurarea securității energetice a Republicii Moldova.

Compania de stat a catalogat afirmațiile deputatului „Democrația Acasă” drept „un fals”.

Aceasta a subliniat că suma de 400 de milioane de euro nu este transferată direct în conturile Energocom. Debursările sunt efectuate în baza contractelor eligibile rezultate din procedurile de achiziție și a documentelor justificative, iar plățile sunt făcute către furnizorii eligibili.

„Aceste mijloace nu pot fi redirecționate pentru plasamente financiare precum Valori Mobiliare de Stat”, a menționat Energocom.

Compania a confirmat că a cumpărat VMS, dar afirmă că operațiunile au fost realizate din lichiditățile proprii, în perioada iunie–septembrie 2026, pentru gestionarea disponibilităților bănești aflate în conturile bancare ale companiei.

Energocom a mai precizat că prima utilizare a creditului BERD, aferentă anului gazier 2025–2026, a fost rambursată integral în aprilie 2026, iar soldul creditului a ajuns la zero. Potrivit companiei, prima debursare pentru anul gazier 2026–2027 a avut loc abia la sfârșitul lunii septembrie 2026, după ce plasamentele în VMS fuseseră deja realizate.

Amintim că, pe 29 septembrie, într-un videoclip publicat pe Facebook, Vasile Costiuc a declarat că Energocom ar fi cumpărat VMS din creditul de 400 milioane de euro, susținând că are informația dintre surse independente una de alta. „Energocom s-a crezut un fel de bancă și face bani cu statul. Împrumută statul și statul îi întoarce la 3 luni, la 6 luni, un an. (…) Dacă se adeverește acest fapt, asta înseamnă prăbușirea totală a moldovenilor, care trebuie să plătească facturi uriașe. Iar voi când trebuia să cumpărați gaze la preț avantajos și să aveți o strategie clară, cu implicarea oamenilor de stat din ministere, care trebuiau să spună „noi ne asigurăm cu gaz în formula aceasta: TTF, MFM. Ca să putem asigura un preț echilibrat pentru consumatorul final”…”, a spus parlamentarul.

clujust.ro

CSM cere salarii mai mari pentru judecători: actuala formulă „accentuează degradarea poziției salariale”

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) cere revizuirea proiectului noii legi a salarizării în sectorul public și propune majorarea cu zece clase a salariilor judecătorilor. Instituția solicită, totodată, majorări pentru grefieri și asistenții judiciari. CSM avertizează formula propusă de Guvern accentuează „degradarea poziției salariale a judecătorului în raport cu responsabilitatea funcției și riscă să adâncească deficitul de judecători”.

CSM susține că, în forma actuală, proiectul majorează cu doar două clase poziția salarială a judecătorilor, în timp ce coeficientul de salarizare scade de la 8,48 la 6,85. Potrivit calculelor prezentate de instituție, un judecător cu o vechime de până la opt ani, care nu a trecut evaluarea integrității etice și financiare, ar primi o majorare de aproximativ 560 de lei.

„Această formulă continuă tendința de diminuare a poziției salariale a judecătorului și nu reflectă responsabilitatea exercitării autorității judecătorești, una dintre cele trei puteri ale statului. Problema este cu atât mai importantă în condițiile deficitului de judecători cu care se confruntă instanțele. Sistemului îi sunt cerute în același timp rezultate privind volumul și rata de examinare a cauzelor, respectarea termenelor și calitatea hotărârilor. CSM avertizează că un nivel de salarizare neatractiv poate reduce capacitatea sistemului de a ocupa funcțiile vacante și de a menține personal calificat”, se arată în comunicatul emis de instituție.

Consiliul propune, în consecință, majorarea cu zece clase a poziției de salarizare a judecătorului, astfel încât salarizarea să pornească de la nivelul celei a secretarului general de stat, precum și revizuirea coeficientului de salarizare.

CSM mai propune acordarea unor sporuri pentru performanță, volumul de lucru și accesul la informații cu secret de stat, precum și majorarea clasei și a coeficientului de salarizare pentru grefieri și asistenți judiciari.

Printre propuneri se mai numără includerea angajaților CSM în anexa aferentă sistemului judecătoresc, extinderea asupra personalului din justiție a unor beneficii salariale acordate altor instituții publice și includerea unui reprezentant al CSM în comitetul care va stabili funcțiile greu de ocupat.

CSM a invocat și un calcul bazat pe un standard de salarizare aplicat anterior, raportat la salariul mediu pe economie. Dacă acesta ar fi fost păstrat, salariul unui judecător din prima instanță ar fi ajuns în prezent la aproximativ 52.200 de lei, susține instituția.

Consiliul a avizat proiectul cu propunerile formulate în ședință, cu 12 voturi pentru. Totodată, a cerut solicitarea opiniilor Comisiei Europene și ODIHR privind prevederile referitoare la salarizarea judecătorilor.

Precizăm, proiectul noii legi a salarizării se află în consultări publice. Premierul Vasile Tofan a declarat anterior că acesta ar putea fi aprobat de Guvern în octombrie. Documentul prevede majorări salariale pentru mai multe categorii de angajați din sectorul public, începând cu 1 ianuarie 2027.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!


Maia Sandu/Facebook

Cronologia secării râului Nistru: de ce Moldova și Ucraina trebuie să ia decizii „dificile” și ce opțiuni au (ANALIZĂ)

Nivelul apei în lacul de acumulare de la Novodnistrovsk continuă să scadă: în lac intră mult mai puțină apă decât este evacuată în aval, pe Nistru. Pe 26 septembrie, în Republica Moldova a intrat în vigoare starea de urgență în sectorul hidrologic, iar ecologistul Ilia Trombițchi avertiza că Moldova și Ucraina „vor trebui să ia o decizie dificilă”. NewsMaker explică cum s-a ajuns în această situație, de ce cele două țări au redus de mai multe ori debitul evacuat și ce opțiuni mai au acum.

Cum și când a început totul

Problemele au început încă din primăvară. Potrivit Centrului Hidrometeorologic din Ucraina, debitul Nistrului a început să scadă de la mijlocul lunii mai, după o viitură de primăvară slabă și pe fondul unui deficit prelungit de precipitații. Între iunie și august, în bazinul râului au căzut aproximativ 62% din norma de precipitații. În iunie și iulie, debitele înregistrate la posturile hidrologice Sambor, Halîci și Zalișcîikî au fost de numai 9–19% din valorile obișnuite. Din 30 aprilie, timp îndelungat, în lacul de acumulare de la Novodnistrovsk a intrat zilnic mai puțină apă decât a fost evacuată.

Până la mijlocul lunii iulie, diferența dintre cantitatea de apă care intra în lac și cea evacuată devenise semnificativă. Pe 17 iulie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a anunțat că în lacul de acumulare de la Novodnistrovsk intrau aproximativ 30 m³/s, în timp ce în aval, pe Nistru, erau evacuați circa 100 m³/s. Ucraina a propus reducerea debitului evacuat la 70 m³/s, pentru a păstra o rezervă de apă în cazul unei secete prelungite. Moldova a cerut menținerea debitului de 100 m³/s, iar Ucraina a acceptat să îl păstreze până la sfârșitul lunii.

Pe 31 iulie, Moldova și Ucraina au convenit să reducă debitul evacuat la 85 m³/s. Autoritățile moldovene au atras atunci atenția asupra stației de captare a apei de care depinde alimentarea Chișinăului. Infrastructura acesteia nu se poate adapta automat la scăderea nivelului Nistrului, astfel că menținerea funcționării ei necesită măsuri tehnice suplimentare.

Pe 11 august, debitul evacuat a fost redus din nou, la 75 m³/s. Ministerul Mediului a explicat decizia prin scăderea continuă a rezervelor din lacul de acumulare și prin prognozele care nu indicau precipitații suficiente în partea superioară a bazinului Nistrului și în Carpați. Instituția avertiza că, dacă rezerva lacului se epuizează, debitul Nistrului va depinde direct de apa venită din Carpați. La acea dată, afluxul era estimat la 35–40 m³/s, de trei ori mai puțin decât de obicei.

Până la sfârșitul lunii august, afluenții de munte aduceau tot mai puțină apă în lacul de acumulare. Dacă la începutul lunii afluxul era de aproximativ 38 m³/s, până pe 25 august valoarea sa medie pentru cele opt zile precedente scăzuse la 22,38 m³/s. Pe 28 august, Ucraina a propus reducerea debitului evacuat de la 75 la 50 m³/s, însă, după negocieri, părțile au convenit asupra unui debit de 60 m³/s.

În septembrie, negocierile au devenit mai dificile

În septembrie, din lacul de acumulare a continuat să fie evacuată mai multă apă decât intra în el. În primele 20 de zile ale lunii, în lacul de la Novodnistrovsk au intrat aproximativ 40,3 milioane de metri cubi de apă, în timp ce au fost evacuați 103,7 milioane. În medie, intrau circa 23 m³/s și erau evacuați 60 m³/s. Nivelul calculat al lacului a scăzut de la 111,83 metri la începutul lunii la aproximativ 111,15 metri pe 20 septembrie – diferență de 68 de centimetri.

Pe 14 septembrie, Ucraina a propus reducerea debitului evacuat de la 60 la 22 m³/s – practic, până la volumul de apă care intra în acel moment în lacul de acumulare. Moldova nu a fost de acord, considerând o astfel de reducere prea bruscă. Ministerul Mediului menționa că reducerea bruscă a debitului evacuat în cursul inferior poate afecta alimentarea populației cu apă, ecosistemele acvatice și echilibrul hidrologic al Nistrului. Părțile au convenit să continue consultările, iar debitul evacuat a rămas la aproximativ 60 m³/s.

Pe 26 septembrie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a anunțat că nivelul lacului de acumulare de la Novodnistrovsk a coborât sub 111 metri, față de cota obișnuită de 121,5 metri: „Astfel, s-a trecut la regimul de echilibrare: barajul nu mai acumulează nimic, iar toată apa care vine din Carpați curge direct spre Republica Moldova”. Hajder a amintit că, la ședința Comisiei Nistrene din 14 septembrie, Ucraina a cerut reducerea semnificativă a debitului evacuat din lac. Ministrul a spus că Moldova nu a acceptat atunci propunerea și a amânat cât a putut decizia, menținând între timp debitul constant.

Ucraina are, în același timp, propriile motive să economisească rezervele lacului de acumulare. Agenția de stat a resurselor de apă din Ucraina avertiza că, dacă nivelul lacului de acumulare de la Novodnistrovsk scade sub pragul critic de 110 metri, nu va mai putea fi garantată posibilitatea tehnică de a continua evacuarea apei.

Pe fondul agravării situației, autoritățile Republicii Moldova au instituit, din 26 septembrie, starea de urgență în sectorul hidrologic pentru 60 de zile. Dacă situația se va înrăutăți, această măsură va permite prioritizarea alimentării populației cu apă potabilă, limitarea temporară a consumului de apă în alte scopuri decât cele esențiale și mobilizarea mai rapidă a echipamentelor necesare.

Moldova a luat „o decizie dificilă”?

NewsMaker a discutat despre consecințele scăderii nivelului Nistrului cu ecologistul Ilia Trombițchi, membru al Comisiei Nistrene și director executiv al asociației Eco-TIRAS. Încă pe 25 septembrie, acesta declara că nivelul lacului de acumulare de la Novodnistrovsk coborâse la 111 metri și că, în consecință, Republica Moldova și Ucraina „vor trebui să ia o decizie dificilă”.

Potrivit ecologistului, în prezent nu există o soluție optimă: oricare dintre variante ar putea avea consecințe grave. „Aceasta ar putea fi fie reducerea debitului în aval, pe râu, până la volumul care intră din afluenți, fie acest volum plus încă un anumit volum convenit, care se va baza pe continuarea scăderii”, a declarat el pentru NM.

În primul caz, debitul evacuat va fi apropiat de volumul de apă care intră în lacul de acumulare, iar rezervele acestuia nu vor mai scădea în ritmul actual. În al doilea caz, la aflux se va adăuga în continuare o parte din apa acumulată, dar atunci nivelul lacului de acumulare va continua să scadă.

Potrivit lui Ilia Trombițchi, pe termen lung, perioada de ape scăzute va afecta în primul rând ecosistemul Nistrului și biodiversitatea. Riscuri deosebit de grave ar putea apărea iarna.

„Curgerea apei va încetini, ceea ce înseamnă că vor fi șanse mai mari să apară gheața. Sub gheață, peștii pot muri în masă din cauza lipsei de oxigen. Cantitatea de poluanți organici, în principal ape uzate menajere, rămâne aceeași, iar apa devine rapid tot mai puțină, astfel încât concentrația lor crește”, a explicat ecologistul.

Scăderea debitului poate îngreuna și tratarea apei potabile. Pe măsură ce cantitatea de apă din râu se reduce, crește concentrația poluanților, inclusiv a celor proveniți din apele uzate menajere. Totodată, capacitatea Nistrului de a se curăța în mod natural se reduce, potrivit lui Ilia Trombițchi, practic la zero. În aceste condiții, aducerea apei la standardele de potabilitate necesită mai mult efort și poate costa mai mult.

Efectele scăderii nivelului apei sunt deja vizibile. Potrivit ecologistului, anul acesta, unele specii de pești care își depun icrele pe vegetație, printre care crapul, știuca, linul și roșioara, nu au putut să se reproducă. În același timp, în Nistrul inferior se extinde vegetația specifică apelor stătătoare. „Se dezvoltă plante care înainte nu existau și nici nu puteau exista în Nistru, caracteristice apelor stătătoare”, a spus Ilia Trombițchi.

Pentru ca situația să se stabilizeze, este nevoie de precipitații în partea superioară a bazinului Nistrului, în Carpați. Potrivit lui Ilia Trombițchi, deocamdată nu sunt prognozate ploi însemnate în acea zonă. Cât de repede se vor reface rezervele lacului de acumulare va depinde de cantitatea și intensitatea precipitațiilor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Tudor Mardei | NewsMaker

Chișinăul și Tiraspolul colaborează pentru gestionarea crizei apei? Chiveri: „Am găsit înțelegere”

Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat că Chișinăul și Tiraspolul cooperează pentru a face față crizei apei din Nistru. Afirmația a fost făcută marți, 29 septembrie, după recenta întrevedere în formatul de negocieri „1+1”.

Potrivit lui Chiveri, în pofida divergențelor politice, există posibilități de cooperare în domeniile mediului și energetic. El a subliniat că locuitorii de pe malul stâng al Nistrului sunt cetățeni ai Republicii Moldova și vor beneficia de sprijin.

„Consider că este loc pentru cooperare, am discutat subiectul acesta și în cadrul reuniunii formatului „1+1”, care a avut loc săptămâna trecută la Tiraspol. Impresia mea este că am găsit înțelegere că putem conlucra în această situație pentru a depăși cât mai curând această problemă”, a declarat oficialul.

Chiveri a vorbit și despre situația energetică din regiune. Potrivit acestuia, în prezent, malul stâng al Nistrului este asigurat cu resurse energetice, iar gospodăriile din regiune nu riscă să rămână fără energie electrică, gaze sau încălzire. „Sperăm că acest lucru va continua pentru că sunt cetățenii noștri și suntem interesați ca aceștia să fie asigurați cu energie electrică și gaze naturale”, a menționat vicepremierul.

Nivelul apei din Nistru este în scădere rapidă. Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că doar datorită „cooperării” dintre autoritățile centrale și cele municipale poate fi evitată o criză în aprovizionarea cu apă a Chișinăului. Afirmația a fost făcută după o ședință de lucru cu reprezentanții „Apă-Canal Chișinău” și primăriei capitalei.

NM a mers în satul Naslavcea, raionul Ocnița, pentru a documenta situația actuală a Nistrului (detalii – AICI).

Vasile Tofan

Tofan, despre relația cu România pe fondul crizei politice: Sperăm ca relația frățească să continue, indiferent de cine va fi noul prim-ministru

Republica Moldova mizează pe continuarea relației strânse cu România, indiferent de cine va conduce viitorul Guvern de la București, în contextul crizei politice din țara vecină. Afirmația a fost făcută de prim-ministrul Vasile Tofan într-un interviu pentru Agerpres, care a fost publicat pe 29 septembrie.

„Avem o relație foarte bună cu România, indiferent de ce ar fi la București. Sperăm că această relație strategică, dar mai mult decât strategică, frățească, vreau să spun, să continue, indiferent de cine va fi noul șef al Guvernului la București”, a declarat Vasile Tofan.

Totodată, oficialul a menționat că Republica Moldova contează pe sprijinul Bucureștiului în procesul de negocieri pentru aderarea la Uniunea Europeană.

„România este o țară puternică, este o țară cu o voce importantă în Uniunea Europeană și, foarte important, la Consiliul European, când se va decide soarta Moldovei, dacă avansăm sau nu, România să vorbească cu o voce tare, la fel cum a făcut-o până acum, și contăm foarte mult pe susținerea României în acest parcurs”, a spus el.

Amintim că criza politică din România a început la sfârșitul lunii aprilie, după ce PSD și-a retras sprijinul pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan. Executivul a fost demis prin moțiune de cenzură, inițiată de PSD și AUR, pe 5 mai, iar de atunci partidele parlamentare nu au reușit să formeze o majoritate stabilă pentru învestirea unui nou guvern. Președintele Nicușor Dan a desemnat doi candidați pentru funcția de prim-ministru, însă negocierile dintre principalele formațiuni politice au rămas blocate. La mijlocul lunii septembrie, șeful statului l-a desemnat pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de premier.

Mureșan va merge pe 29 septembrie în plenul Parlamentului pentru a cere vot de încredere pentru programul de guvernare și cabinetul de miniștri pe care le propune. Pentru învestirea Executivului sunt necesare minim 233 de voturi.

Siegfried Mureșan este eurodeputat al Partidului Național Liberal (PNL) și vicepreședinte al Partidului Popular European (PPE), cel mai mare grup politic din Parlamentul European. El este considerat unul dintre principalii susținători ai Republicii Moldova la Bruxelles, fiind președintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova și unul dintre promotorii sprijinului financiar și ai integrării europene a țării.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: