Vincent Kessler / Reuters

Moldova, condamnată de CtEDO să achite peste €43 de mii unei femei abuzate sexual și forțată să lucreze la o fermă

Republica Moldova a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) și obligată să plătească despăgubiri morale și materiale în valoare de 43 587 de euro. Aceasta după ce o femeie cu dizabilități intelectuale a acuzat că a fost forțată să lucreze gratuit și că a fost abuzată sexual la o fermă, iar instanțele moldovenești au dat câștig de cauză cuplului care deținea unitatea. 

O femeie cu dizabilități intelectuale s-a plâns la CtEDO pentru că a fost forțată să lucreze gratuit și abuzată sexual, după ce a fost transferată în 2013 din îngrijirea statului pentru a locui la o fermă.

Ea a fugit după cinci ani și, cu ajutorul unui ONG, a depus o plângere la poliție împotriva cuplului care deținea ferma. 

Femeia a ajuns la fermă după ce cuplul a contactat instituția, solicitând o femeie pentru a lucra și/sau pentru a fi gospodina sau mireasa unui angajat. Ulterior, femeia s-a plâns că actele sexuale au fost neconsimțite. 

În cele din urmă, instanțele moldovenești au achitat cuplul de acuzațiile aduse de trafic de ființe umane.

Instanțele au constatat că nu exista nicio dovadă că reclamanta a fost amenințată sau forțată să muncească. De asemenea, instanțele naționale nu au găsit nicio dovadă că reclamanta ar fi fost abuzată sexual.

Potrivit CtEDO, instanțele s-au bazat pe declarațiile unor martori, în mare parte foști lucrători de la fermă și asistentul social local. Instanțele judiciare au respins declarațiile unui psiholog, care raportase că reclamanta era capabilă să reflecte realitatea așa cum era aceasta, fără exagerare sau fantezie. Instanțele au considerat că opinia psihologului a fost contrazisă de „toți martorii”.

CtEDO a constatat că reclamanta a formulat o pretenție disputabilă, susținută de dovezi, că a fost supusă  traficului de persoane și/sau servituții. Curtea a identificat o serie de deficiențe în cadrul legal relevant și în politica de „dezinstituționalizare” a Republicii Moldova, în special din cauza lipsei serviciilor de suport și a mecanismelor de monitorizare. Curtea a subliniat o serie de deficiențe în abordarea autorităților cu privire la credibilitatea reclamantei, inclusiv o lipsă de sensibilitate față de context și vulnerabilitatea acesteia.

Curtea a decis că Republica Moldova trebuie să plătească reclamantei 35 000 de euro cu titlu de prejudiciu moral și 8 587 de euro cu titlu de costuri și cheltuieli.

NewsMaker by Mihaela Conovali

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Comisia Electorală Centrală

Patru partide – excluse din lista celor care au dreptul să participe la parlamentare

Lista partidelor care au dreptul de a participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie a fost modificată. Pe 3 august, Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis să excludă din această listă patru partide. Printre acestea se numără „Forța Alternativă de Salvare a Moldovei”, Partidul „Șansă” și Partidul „Victorie”, care fac parte din blocul „Victorie”, apropiat lui Ilan Șor.

„Urmare informațiilor prezentate de către Agenția Servicii Publice, CEC a modificat hotărârea prin care a fost aprobată lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Astfel, din lista făcută publică pe 14 iulie curent, au fost excluse Partidul Politic Partidul Agrar din Moldova, Forţa de Alternativă şi de Salvare a Moldovei, Partidul Politic „Şansă”, Partidul Politic „Victorie”, în legătură cu adoptarea deciziilor Agenției Servicii Publice de neînregistrare a modificărilor în datele înscrise în Registrul de stat al persoanelor juridice”, au comunicat reprezentanții CEC.

***

Pe 14 iulie, CEC a publicat lista partidelor care au dreptul să participe la alegerile parlamentare. Instituția a precizat că participarea la alegeri este condiționată de obligația partidelor de a prezenta Agenției Servicii Publice, până la începutul perioadei electorale, lista numerică și nominală a membrilor care intră sub incidența art.3 alin.(1) lit.e5) din Legea nr.133/2016 privind declararea averii şi intereselor personale – adică președinți, vicepreședinți și membri ai organelor executive centrale ale formațiunii.

CEC raporta că, din cele 66 partide înregistrate în Registrul de stat al persoanelor juridice la data de 14 iulie 2025, doar 25 partide au prezentat informația necesară.

Comisia adăuga că solicitările altor 14 partide sub aspectul actualizării informației în cauză sunt în proces de examinare la ASP. „În cazul a trei partide politice: Partidul Politic „Șansă”, Partidul Politic Forţa de Alternativă şi de Salvare a Moldovei și Partid Politic Partidul „Renaștere”, este făcută mențiunea despre aflarea pe rol a litigiilor examinate în instanța de judecată privind limitarea activității sau dizolvarea formațiunii”, comunica instituția electorală.

Totuși, CEC menționa că „a considerat judicios de a include și aceste 14 partide în lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 cu rezerva revocării dreptului dat în situația neemiterii de către Agenția Servicii Publice a actului administrativ individual favorabil și/sau, emiterii deciziei judecătorești executorii privind dizolvarea/limitarea activității partidelor politice menționate mai sus”.

***

Menționăm că „Forța Alternativă de Salvare a Moldovei”, Partidul „Șansă” și Partidul „Victorie” fac parte din blocul „Victorie”, apropiat lui Ilan Șor, creat în aprilie 2024 la Moscova. Pe 31 iulie curent, Curtea de Apel Chișinău a decis că blocul „Victorie” afiliat lui Ilan Șor nu va participa la alegerile parlamentare. Mai exact, instanța a menținut în vigoare decizia CEC, care a refuzat înregistrarea blocului „Victorie” pentru scrutinul parlamentar din 28 septembrie. 

Anterior, CEC a solicitat Ministerului Justiției ca partidul politic „Șansă” să fie dizolvat. Mai exact, ca Ministerul să se adreseze în instanța de judecată în vederea adoptării unei astfel de hotărâri. Un demers în acest sens a fost semnat pe 6 februarie 2025 de către președinta CEC Angelica Caraman. Comisia a atestat „un comportament continuu vicios al entității politice în cauză de sfidare a obligațiunilor sale, manifestată atât prin inacțiune continuă de neprezentare a declarațiilor donatorilor în original, precum și neprezentarea listei membrilor de partid, blocând astfel procedura administrativă de efectuare a controalelor financiare aferente”. „Echipa partidului „Șansă” din 2023 este supusă represiunilor politice”, a reacționat liderul „Șansă” Alexei Lungu.

De asemenea, CEC a sesizat Ministerul Justiției pentru a limita activitatea „Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: