Republica Moldova a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) și obligată să plătească despăgubiri morale și materiale în valoare de 43 587 de euro. Aceasta după ce o femeie cu dizabilități intelectuale a acuzat că a fost forțată să lucreze gratuit și că a fost abuzată sexual la o fermă, iar instanțele moldovenești au dat câștig de cauză cuplului care deținea unitatea.
O femeie cu dizabilități intelectuale s-a plâns la CtEDO pentru că a fost forțată să lucreze gratuit și abuzată sexual, după ce a fost transferată în 2013 din îngrijirea statului pentru a locui la o fermă.
Ea a fugit după cinci ani și, cu ajutorul unui ONG, a depus o plângere la poliție împotriva cuplului care deținea ferma.
Femeia a ajuns la fermă după ce cuplul a contactat instituția, solicitând o femeie pentru a lucra și/sau pentru a fi gospodina sau mireasa unui angajat. Ulterior, femeia s-a plâns că actele sexuale au fost neconsimțite.
În cele din urmă, instanțele moldovenești au achitat cuplul de acuzațiile aduse de trafic de ființe umane.
Instanțele au constatat că nu exista nicio dovadă că reclamanta a fost amenințată sau forțată să muncească. De asemenea, instanțele naționale nu au găsit nicio dovadă că reclamanta ar fi fost abuzată sexual.
Potrivit CtEDO, instanțele s-au bazat pe declarațiile unor martori, în mare parte foști lucrători de la fermă și asistentul social local. Instanțele judiciare au respins declarațiile unui psiholog, care raportase că reclamanta era capabilă să reflecte realitatea așa cum era aceasta, fără exagerare sau fantezie. Instanțele au considerat că opinia psihologului a fost contrazisă de „toți martorii”.
CtEDO a constatat că reclamanta a formulat o pretenție disputabilă, susținută de dovezi, că a fost supusă traficului de persoane și/sau servituții. Curtea a identificat o serie de deficiențe în cadrul legal relevant și în politica de „dezinstituționalizare” a Republicii Moldova, în special din cauza lipsei serviciilor de suport și a mecanismelor de monitorizare. Curtea a subliniat o serie de deficiențe în abordarea autorităților cu privire la credibilitatea reclamantei, inclusiv o lipsă de sensibilitate față de context și vulnerabilitatea acesteia.
Curtea a decis că Republica Moldova trebuie să plătească reclamantei 35 000 de euro cu titlu de prejudiciu moral și 8 587 de euro cu titlu de costuri și cheltuieli.
