IMSP Spitalul Clinic Municipal "Gheorghe Paladi"

Moldova fără copii. Cât de mult a scăzut numărul nou-născuților timp de un an

În anul 2021, în Republica Moldova s-au născut cu 5,2% mai puțini copii decât în 2020. Cu alte cuvinte, cu 1 604 copii mai puțin, informează Biroul Național de Statistică. Asta în condițiile în care, în 2019, s-au născut cu 7,8% mai puțini decât în 2018.

Potrivit BNS, în anul 2021, numărul născuților-vii a fost de 29230 persoane, fiind în descreștere cu 1604 copii (sau cu 5,2%) față de anul 2020. Din numărul copiilor născuți-vii 51,6% au fost băieți, raportul de masculinitate fiind de 106 băieți la 100 fete.

Conform statutului juridic, în anul 2021 ponderea copiilor născuți în cadrul căsătoriei a fost de 81,5% (sau 23812 copii), iar fiecare al 5-lea copil s-a născut în afara căsătoriei (5384 persoane sau 18,4%).

În ceea ce privește mediile de reședință, numărul născuților-vii în mediul urban a fost mai mic cu 5554 copii (sau cu 31,9%) față de cel rural.

Astfel, în localitățile urbane s-au născut 11838 copii (sau 40,5% din total născuți-vii) în comparație cu mediul rural – 17392 născuți-vii (constituind 59,5% din total născuți-vii). De asemenea, în orașe se observă o proporție mai mică a familiilor cu patru și mai mulți copii, majoritatea copiilor născuți în aceste familii revenind mamelor din mediul rural. Astfel, din totalul celor 2527 născuți-vii, 77,3% s-au născut în mediul rural.

Ponderea născuților-vii de la mamele cu vârstă sub 20 de ani a rămas constantă față de anul precedent, constituind 6,0% din numărul total al acestora. Rata nașterilor timpurii la vârsta de 15-19 ani în anul 2020 a constituit 27,34 copii la 1000 de femei.

***

În 2019, în țara noastră s-au născut vii 32 de mii de bebeluși, cu 7,8% mai puțin față de anul precedent. 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

Comisia Europeană, precizări pentru NewsMaker privind interdicția lui Ceban în Schengen: „E responsabilitatea statelor membre”

Comisia Europeană a răspuns solicitării NewsMaker privind interdicția primarului Chișinăului, Ion Ceban, în România și spațiul Schengen. Comisia a subliniat că aplicarea acestor măsuri este „responsabilitatea” statelor membre Schengen, care pot restricționa intrarea persoanelor considerate „o amenințare la ordinea publică sau securitatea internă”.

Este important de menționat că înregistrarea interdicțiilor de călătorie în Sistemul de Informații Schengen (SIS) este responsabilitatea statelor membre Schengen.

În conformitate cu Codul Frontierelor Schengen, statele membre pot restricționa intrarea persoanelor considerate o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne. Aceasta include și autoritatea de a introduce astfel de persoane în SIS, pentru a le împiedica accesul, dacă sunt evaluate ca prezentând un risc pentru ordinea publică sau securitatea națională.

O condiție esențială pentru intrarea în Spațiul Schengen este ca o persoană să nu fie înscrisă în SIS și să nu fie identificată ca o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne. Prin urmare, persoanele care îndeplinesc oricare dintre aceste criterii nu pot intra în Spațiul Schengen”, subliniază Comisia.

***

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României pentru Ion Ceban. Aceasta este valabilă și în întregul spațiu Schengen. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții.

În prima sa reacție, Blocul „Alternativa” – din care face parte și MAN, partidul condus de Ion Ceban – a declarat că interdicția ar fi fost luată „la comanda” autoritățile de la Chișinău, care l-ar fi desemnat pe Ceban drept „principalul inamic”. Totodată, blocul a învinuit guvernarea că ar pregăti o serie de „acțiuni represive” împotriva primarului Ion Ceban și a echipei sale.

La rândul său, Ion Ceban a declarat că interdicția împotriva sa este o „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova. El a acuzat-o pe președinta Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate că ar utiliza inclusiv instituțiile statului pentru a-l bloca.

Pe de altă parte, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a respins acuzațiile, declarând că măsura are legătură cu faptele edilului. El a evidențiat pozițiile lui pro-ruse manifestate de-a lungul timpului.

De asemenea, Perciun i-a reproșat primarului că „s-a afișat și a susținut tacit un candidat anti-european la președinția României”.

Ceban a declarat pe 10 iulie că interdicția sa în spațiul Schengen și în România ar fi o presupusă „înțelegere între președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan”. Potrivit lui Ceban, această măsură ar reprezenta o modalitate prin care președintele român „i-ar fi întors datoria” pentru sprijinul acordat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile prezidențiale din România. Președinția a respins acuzațiile, catalogându-le drept „nefondate”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: