24tv.ua

Moldova îl va recunoaște pe Putin? Cum se vor schimba relațiile moldo-ruse

Vladimir Putin, așa cum era de așteptat, a câștigat alegerile din Rusia, iar Transnistria, așa cum era de așteptat, a demonstrat un sprijin major pentru Putin. Occidentul, între timp, a declarat că nu poate califica aceste alegeri drept libere și corecte, dar până în acest moment nu s-a vorbit tranșant despre nerecunoașterea rezultatelor scrutinului. NM vă povestește cum a fost ales președintele rus în Moldova, dacă Chișinăul va recunoaște rezultatele acestor alegeri și cum se vor schimba relațiile Republicii Moldova cu Rusia în perioada celui de-al cincilea mandat al lui Putin.

Transnistria l-a ales pe Putin

Pe teritoriul nerecunoscut al RMN, în ciuda interdicției autorităților moldovenești, șase secții de votare au fost deschise pentru alegerile prezidențiale din Rusia. În Transnistria au votat aproximativ 46 de mii de cetățeni ruși. La unele secții de votare, judecând după fotografii, s-au format cozi. Putin a fost susținut de 97% dintre alegătorii transnistreni.

Peste 2 mii de cetățeni ai Federației Ruse au votat la singura secție de votare de pe malul drept, deschisă cu acordul Chișinăului pe teritoriul Ambasadei Federației Ruse. Aici Putin a fost susținut de 85% dintre alegători. Scrutinul nu s-a lăsat fără incidente. Un bărbat a aruncat două cocktail-uri Molotov pe teritoriul ambasadei. Acesta a fost reținut și s-a dovedit a fi cetățean al Moldovei, dar susține că are și cetățenie rusă. Oamenii legii verifică veridicitatea declarațiilor acestuia. În timpul interogatoriului, bărbatul a spus că este nemulțumit de acțiunile autorităților ruse de aceea ar fi recurs la acest gest. Misiunea diplomatică a Federației Ruse a cerut în cazul acestuia o „pedeapsă corectă și severă”.

Evaluarea alegerilor și recunoașterea lor

Președintele în exercițiu, Vladimir Putin, a câștigat alegerile, cum era și de așteptat. A obținut 87,28% dintre voturi. Pe locul doi s-a clasat candidatul Partidului Comunist din Rusia Nikolai Haritonov. El a fost susținut de 4,31% dintre alegători. Pe locul trei s-a situat candidatul Partidului „Oamenii Noi” Vladislav Davankov. Politicianul de opoziție Maxim Kaț a chemat alegătorii să-l voteze pe Davankov. Acesta a obținut 3,85% dintre voturi. Ultimul loc i-a revenit candidatului  Partidului Liberal Democrat Leonid Sluțkii, care a acumulat 3,2% dintre voturi. Prezența la vot la alegerile prezidențiale a fost de 77, 44%. Rezultatele finale ale alegerilor vor fi anunțate pe 21 martie.

Țările occidentale au condamnat alegerile prezidențiale din Rusia organizate pe teritoriile ocupate temporar ale Ucrainei. Casa Albă a spus că alegerile din Rusia nu pot fi calificate drept libere și corecte. La fel consideră Marea Britanie și Polonia. Șeful diplomației UE, Josep Borrell, a menționat că alegerile din Rusia au avut loc pe fondul unor represiuni. Guvernul german a spus că nu recunoaște alegerile drept legitime și că nu intenționează să-l numească pe Putin „președinte”.

Uniunea Europeană și-a exprimat regretul în legătură cu lipsa observatorilor OSCE la alegeri și a criticat votul, care „a avut loc în condiții de restricții severe”. În același timp, din declarația publicată nu rezultă că UE nu recunoaște rezultatele alegerilor din Rusia.

La marea conferință de presă a președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, din 18 martie, jurnaliștii au întrebat dacă Moldova va recunoaște rezultatele alegerilor. Președinta a evitat să răspundă direct la această întrebare. „Nu poți vorbi despre alegeri libere și corecte când adversarii adevărați sunt scoși din cursă. Aceasta nu este democrație și nu este ceea ce ne dorim aici în Moldova. (…) Aceasta nu este o alegere conștientă și liberă a cetățenilor”, a spus Sandu.

Președintele nou-vechi și relațiile noi-vechi

În cadrul conferinței de presă, Maia Sandu a spus că Moldova dorește să construiască relații bune cu toate țările, inclusiv cu Federația Rusă. „În același timp, dorim ca integritatea și suveranitatea noastră teritorială să fie respectate. Ne dorim ca cetățenii noștri să fie respectați. Pentru ca Rusia să nu se amestece în treburile noastre interne, pentru că noi nu ne amestecăm în treburile interne ale Rusiei. Nu pot exista relații bune cu un regim care ucide oameni nevinovați în fiecare zi”, a spus președinta.

Experții consideră, de asemenea, că odată cu realegerea lui Putin, relațiile dintre Moldova și Rusia nu se vor schimba în niciun fel. „Nu văd niciun semnal de la Kremlin care să indice că relațiile noastre pot trece la un nivel superior”, a spus doctora în științe politice Angela Colațchi. Ea a adăugat că situația se poate schimba atunci când Rusia își va retrage trupele de pe teritoriul Ucrainei și va înceta să bombardeze orașele. „Dar este naiv să credem în această speranță și iluzie”, a subliniat Colațchi.

Fostul ambasador al Moldovei în Federația Rusă, Anatol Țăranu, consideră că acum relațiile dintre Moldova și Rusia sunt „la cel mai jos nivel” din întreaga istorie a relațiilor bilaterale. Totodată, el a subliniat că în viitorul apropiat Rusia va intensifica atacurile hibride asupra Moldovei, în special cu ajutorul Transnistriei și Găgăuziei, unde sentimentele pro-ruse sunt foarte puternice. Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, aleasă din partea Partidului „ȘOR”, acum neconstituțional, s-a întâlnit la începutul lunii martie cu președintele rus Vladimir Putin. Ea a fost, de asemenea, unul dintre puținii politicieni moldoveni care l-au felicitat pe Putin cu victoria obținută. De rând cu ea, Putin a fost felicitat de liderul Partidului Socialiștilor Igor Dodon și oligarhul fugar Ilan Șor.

Angela Colațchi crede că după alegeri Putin va acționa și mai „dur” și va strânge șuruburile atât în ​​țară, cât și în străinătate. „Vedem deja influența Moscovei asupra proceselor politice din Moldova prin emisarii săi și sunt destui aici. Emisarii ruși pot fi numiți „Șorul colectiv” pentru că sunt atât de mulți încât nu îi putem enumera pe toți”, a concluzionat expertul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

dosarmedia.md

„Câteva zeci de bănuți” în prețul produselor petroliere: proiectul votat de Parlament în prima lectură și reacții în Legislativ

Parlamentul a votat, în prima lectură, un proiect care prevede ca țara să dispună de stocuri de urgență de produse petroliere, suficiente pentru 61 de zile de consum intern sau echivalentul a cel puțin 90 de zile de importuri nete. Proiectul prevede și instituirea unui aport al consumatorilor, inclus în prețul carburanților. În ședința Parlamentului, deputați din opoziție au menționat că ar fi vorba de circa 60 de bani per litru. Secretarul de stat al Ministerului Energiei, Vitalie Mîța, nu a infirmat cifra, precizând că „este vorba de câteva zeci de bănuți”. Deputatul PAS Radu Marian a declarat că valoarea exactă va fi discutată în cadrul unor consultări și a menționat că aportul nu va fi permanent, ci va scădea pe măsură ce vor fi constituite stocurile, până la atingerea pragului de 90 de zile.

Ce prevede proiectul

Vitalie Mîța a declarat că elementul central al proiectului este instituirea stocurilor de urgență de produse petroliere. Obligația totală de stocare va fi împărțită între entitatea centrală de stocare (50%) și importatorii obligați (50%). Secretarul a precizat că entitatea respectivă va fi aflată sub controlul statului. Totodată, el a spus că entitatea urmează să fie desemnată.

Potrivit secretarului, un alt element este mecanismul de finanțare. „Proiectul instituie aportul pentru stocarea de urgență. Acest aport va fi inclus în prețul produselor petroliere și va avea o destinație strictă: finanțarea constituirii, menținerii, administrării, reînnoirii și restabilirii stocurilor de urgență. Cu alte cuvinte, consumatorii de produse petroliere, achitând acest aport, contribuie la crearea unui sistem care le asigură securitatea aprovizionării în caz de criză”, a precizat el.

Reacții în Parlament și precizările secretarului

„Statul, iarăși, vâră mâna în buzunarul cetățenilor”, a reacționat deputatul comunist Adrian Domentiuc. Totodată, acesta l-a întrebat pe secretar care va fi valoarea aportului. „Într-adevăr stocurile vor fi create prin acel aport la fiecare litru de combustibil. Este vorba de câteva zeci de bănuți. (…) De altfel, orice cost este pe seama consumatorilor, inevitabil. Opțiunea de a asigura din bugetul de stat nu este sustenabilă”, a răspuns secretarul de stat.

Ulterior, secretarul a spus de când va fi valabil mecanismul. „Imediat după intrarea în vigoare a legii va începe a curge termenul pentru stabilirea de către guvern a primelor cote de obligații și importatorii vor avea obligații exprese de 200 de zile de la momentul stabilirii cotelor de a forma primele stocuri”, a precizat el.

În continuare, deputatul fracțiunii „Alternativa”, Ion Chicu, l-a întrebat pe secretar de când consumatorii vor plăti „acești 60 de bani aproape per litru”. „Imediat ce ANRE-ul va modifica regulamentul cu privire la stabilirea prețului plafon a produselor petroliere și constituirea conturilor speciale, aceste fonduri vor începe a fi colectate. Este vorba de câteva luni după intrarea în vigoare a legii”, a precizat secretarul.

Deputata comunistă Inga Sibova a spus că proiectul prevede și faptul că consumatorii finali vor fi nevoiți să achite mai mult TVA și a cerut explicații din partea secretarului de stat. „Aceasta a fost o propunere a experților care au lucrat la lege. Noi înțelegem că această prevedere duce la o majorare nesemnificativă, pentru că este vorba de câțiva bănuți”, a răspuns acesta.

„Gradual această sumă se va reduce”

Întrebat de când consumatorii vor plăti suplimentar, președintele Comisiei economie, buget și finanțe din Parlament, Radu Marian, a spus că „este important de menționat că legea propune un calendar de 8 ani, în care să atingem această cifră de 90 de zile de importuri”.

„Nu e un efort imediat. Această contribuție, de câteva zeci de bani, nu știu trebuie să vedem exact, pentru că în nota informativă e o altă cifră și să discutăm în cadrul consultărilor. Acolo am văzut 48 de bani, dacă nu mă înșel, la inițial, dar gradual această sumă se va reduce”, a precizat Marian.

Potrivit lui Marian, 70% din suma colectată va fi administrată de noua entitate, iar cu „30 la sută deja va trebui operatorii mai mari să achiziționeze aceste produse petroliere”. „Nu vom plăti permanent. E o perioadă scurtă de timp, relativ scurtă, până când atingem 90 de zile și această contribuție va scădea gradual, cu cât mai tare avansăm noi în suplinirea acestor stocuri. (…) O să discutăm despre calendar să vedem când va fi exact necesară plata acestor contribuții, dar ne referim la aproximativ 2% din prețul unui litru de carburanți”, a menționat el.

Documentul urmează să fie examinat de Parlament în lectura a doua.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: