24tv.ua

Moldova îl va recunoaște pe Putin? Cum se vor schimba relațiile moldo-ruse

Vladimir Putin, așa cum era de așteptat, a câștigat alegerile din Rusia, iar Transnistria, așa cum era de așteptat, a demonstrat un sprijin major pentru Putin. Occidentul, între timp, a declarat că nu poate califica aceste alegeri drept libere și corecte, dar până în acest moment nu s-a vorbit tranșant despre nerecunoașterea rezultatelor scrutinului. NM vă povestește cum a fost ales președintele rus în Moldova, dacă Chișinăul va recunoaște rezultatele acestor alegeri și cum se vor schimba relațiile Republicii Moldova cu Rusia în perioada celui de-al cincilea mandat al lui Putin.

Transnistria l-a ales pe Putin

Pe teritoriul nerecunoscut al RMN, în ciuda interdicției autorităților moldovenești, șase secții de votare au fost deschise pentru alegerile prezidențiale din Rusia. În Transnistria au votat aproximativ 46 de mii de cetățeni ruși. La unele secții de votare, judecând după fotografii, s-au format cozi. Putin a fost susținut de 97% dintre alegătorii transnistreni.

Peste 2 mii de cetățeni ai Federației Ruse au votat la singura secție de votare de pe malul drept, deschisă cu acordul Chișinăului pe teritoriul Ambasadei Federației Ruse. Aici Putin a fost susținut de 85% dintre alegători. Scrutinul nu s-a lăsat fără incidente. Un bărbat a aruncat două cocktail-uri Molotov pe teritoriul ambasadei. Acesta a fost reținut și s-a dovedit a fi cetățean al Moldovei, dar susține că are și cetățenie rusă. Oamenii legii verifică veridicitatea declarațiilor acestuia. În timpul interogatoriului, bărbatul a spus că este nemulțumit de acțiunile autorităților ruse de aceea ar fi recurs la acest gest. Misiunea diplomatică a Federației Ruse a cerut în cazul acestuia o „pedeapsă corectă și severă”.

Evaluarea alegerilor și recunoașterea lor

Președintele în exercițiu, Vladimir Putin, a câștigat alegerile, cum era și de așteptat. A obținut 87,28% dintre voturi. Pe locul doi s-a clasat candidatul Partidului Comunist din Rusia Nikolai Haritonov. El a fost susținut de 4,31% dintre alegători. Pe locul trei s-a situat candidatul Partidului „Oamenii Noi” Vladislav Davankov. Politicianul de opoziție Maxim Kaț a chemat alegătorii să-l voteze pe Davankov. Acesta a obținut 3,85% dintre voturi. Ultimul loc i-a revenit candidatului  Partidului Liberal Democrat Leonid Sluțkii, care a acumulat 3,2% dintre voturi. Prezența la vot la alegerile prezidențiale a fost de 77, 44%. Rezultatele finale ale alegerilor vor fi anunțate pe 21 martie.

Țările occidentale au condamnat alegerile prezidențiale din Rusia organizate pe teritoriile ocupate temporar ale Ucrainei. Casa Albă a spus că alegerile din Rusia nu pot fi calificate drept libere și corecte. La fel consideră Marea Britanie și Polonia. Șeful diplomației UE, Josep Borrell, a menționat că alegerile din Rusia au avut loc pe fondul unor represiuni. Guvernul german a spus că nu recunoaște alegerile drept legitime și că nu intenționează să-l numească pe Putin „președinte”.

Uniunea Europeană și-a exprimat regretul în legătură cu lipsa observatorilor OSCE la alegeri și a criticat votul, care „a avut loc în condiții de restricții severe”. În același timp, din declarația publicată nu rezultă că UE nu recunoaște rezultatele alegerilor din Rusia.

La marea conferință de presă a președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, din 18 martie, jurnaliștii au întrebat dacă Moldova va recunoaște rezultatele alegerilor. Președinta a evitat să răspundă direct la această întrebare. „Nu poți vorbi despre alegeri libere și corecte când adversarii adevărați sunt scoși din cursă. Aceasta nu este democrație și nu este ceea ce ne dorim aici în Moldova. (…) Aceasta nu este o alegere conștientă și liberă a cetățenilor”, a spus Sandu.

Președintele nou-vechi și relațiile noi-vechi

În cadrul conferinței de presă, Maia Sandu a spus că Moldova dorește să construiască relații bune cu toate țările, inclusiv cu Federația Rusă. „În același timp, dorim ca integritatea și suveranitatea noastră teritorială să fie respectate. Ne dorim ca cetățenii noștri să fie respectați. Pentru ca Rusia să nu se amestece în treburile noastre interne, pentru că noi nu ne amestecăm în treburile interne ale Rusiei. Nu pot exista relații bune cu un regim care ucide oameni nevinovați în fiecare zi”, a spus președinta.

Experții consideră, de asemenea, că odată cu realegerea lui Putin, relațiile dintre Moldova și Rusia nu se vor schimba în niciun fel. „Nu văd niciun semnal de la Kremlin care să indice că relațiile noastre pot trece la un nivel superior”, a spus doctora în științe politice Angela Colațchi. Ea a adăugat că situația se poate schimba atunci când Rusia își va retrage trupele de pe teritoriul Ucrainei și va înceta să bombardeze orașele. „Dar este naiv să credem în această speranță și iluzie”, a subliniat Colațchi.

Fostul ambasador al Moldovei în Federația Rusă, Anatol Țăranu, consideră că acum relațiile dintre Moldova și Rusia sunt „la cel mai jos nivel” din întreaga istorie a relațiilor bilaterale. Totodată, el a subliniat că în viitorul apropiat Rusia va intensifica atacurile hibride asupra Moldovei, în special cu ajutorul Transnistriei și Găgăuziei, unde sentimentele pro-ruse sunt foarte puternice. Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, aleasă din partea Partidului „ȘOR”, acum neconstituțional, s-a întâlnit la începutul lunii martie cu președintele rus Vladimir Putin. Ea a fost, de asemenea, unul dintre puținii politicieni moldoveni care l-au felicitat pe Putin cu victoria obținută. De rând cu ea, Putin a fost felicitat de liderul Partidului Socialiștilor Igor Dodon și oligarhul fugar Ilan Șor.

Angela Colațchi crede că după alegeri Putin va acționa și mai „dur” și va strânge șuruburile atât în ​​țară, cât și în străinătate. „Vedem deja influența Moscovei asupra proceselor politice din Moldova prin emisarii săi și sunt destui aici. Emisarii ruși pot fi numiți „Șorul colectiv” pentru că sunt atât de mulți încât nu îi putem enumera pe toți”, a concluzionat expertul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

radiomoldova.md

Mii de moldoveni, lăsați fără buletine românești la frontieră? Presa: actele sunt anulate din cauza domiciliilor fictive

Mii de moldoveni sunt lăsați fără buletine românești la frontieră din cauza domiciliilor fictive, scrie evenimentul.ro. Potrivit sursei citate, din 2023 – anul în care a intrat în vigoare o modificarea ce limitează la maximum 10 numărul de persoane care pot avea domiciliul la aceeași adresă – lucrătorii de evidență au început verificările, iar atunci când constată nereguli, dispun încetarea valabilității domiciliului. Pentru cetățenii moldoveni cu dublă cetățenie, efectul este direct: odată anulat domiciliul fictiv, buletinul devine nevalid, iar documentul este ridicat la primul control de frontieră, notează sursa.

Potrivit sursei citate, de-a lungul anilor, mii de cetățeni – atât români, cât și străini deținători ai cetățeniei române – și-au putut stabili domiciliul la aceeași adresă, uneori în mod evident formal, fără a locui vreodată acolo. În lipsa unor instrumente legale pentru a limita acest lucru, funcționarii de evidența persoanelor au fost obligați să accepte declarațiile pe propria răspundere ale solicitanților. În unele cazuri, la aceeași adresă au fost înregistrate zeci sau chiar sute de persoane – multe dintre ele aflate peste hotare, notează publicația.

Conform sursei citate, abia în iunie 2023 a intrat în vigoare o modificare legislativă care limitează la maximum 10 numărul de persoane care pot avea domiciliul la aceeași adresă – cu excepția familiei extinse. De atunci, lucrătorii de evidența persoanelor au început verificările și, atunci când constată nereguli, dispun încetarea valabilității domiciliului. Conform publicației, procedura este amplă: poliția realizează verificări în teren, persoanele sunt invitate la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor pentru clarificări, iar în cazul în care se confirmă că nu locuiesc la adresa declarată, datele sunt anulate în Registrul Național de Evidență a Persoanelor.

„Doar în 2025 au fost dispuse 70.860 de anulări de domiciliu, ajungându-se la un total de 143.831 de astfel de situații până la jumătatea lunii noiembrie”, a notat publicația.

Potrivit evenimentul.ro, când un domiciliu este anulat, sistemul informatic generează și o alertă de tip administrativ în Sistemul Informatic Național de Semnalări și în Sistemul de Informații Schengen. În aceste condiții, polițiștii de frontieră care efectuează controlul sistematic la intrarea și ieșirea din țară sunt obligați să rețină actul de identitate și să îl trimită autorităților competente.

„În perioada 2024–2025, peste 2000 de cărți de identitate românești au fost astfel reținute la frontieră, fie pentru că figura o alertă, fie pentru că documentele erau raportate ca pierdute sau furate. Pentru cetățenii moldoveni cu dublă cetățenie, efectul este direct: odată anulat domiciliul fictiv, buletinul devine nevalid, iar documentul este ridicat la primul control de frontieră”, a notat sursa citată.

Menționăm că, în octombrie 2025, publicația 24iasi.ro a scris că, de la începutul anului, în punctele de trecere a frontierei cu Republica Moldova, la nivelul structurilor subordonate Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași, au fost reținute în vederea transmiterii către organele emitente aproximativ 870 de cărți de identitate care nu mai constituiau documente de călătorie. Potrivit sursei citate, principalul motiv îl reprezintă domiciliul fictiv declarat în România.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: