noi.md

Moldova începe procedurile de retragere din CSI. Statul va economisi anual 3,1 milioane de lei

Republica Moldova a demarat procedurile de retragere definitivă din organele statutare ale Comunității Statelor Independente, după ce membrii Comisiei pentru politică externă a Parlamentului au aprobat pe 4 martie avizele consultative pentru denunțarea Acordului de constituire a CSI, a protocolului la acest Acord și a Statutului CSI.

Inițiativa aparține Ministerului Afacerilor Externe, care argumentează că valorile fundamentale ale organizației nu sunt respectate, în special principiul integrității teritoriale, încălcat de Federația Rusă prin războiul de agresiune împotriva Ucrainei, actele de agresiune împotriva Georgiei și prezența ilegală a trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova.

Retragerea din CSI este prezentată totodată ca un pas firesc în procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. După denunțarea acordurilor de către Parlament, bugetul de stat va economisi circa 3,1 milioane de lei anual, reprezentând contribuția țării la bugetul CSI.

Amintim, autoritățile de la Chișinău au inițiat procesul de retragere din CSI pe fundalul agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Ucrainei. Începând cu anul 2022, Republica Moldova nu mai participă la activitatea Comunității, iar în 2023 președinta Maia Sandu a anunțat că autoritățile vor revizui acordurile încheiate în cadrul CSI și vor denunța o parte dintre acestea. Tot în 2023, Guvernul a informat că va exclude CSI din lista organizațiilor internaționale pentru care achită anual cotizații de membru. Comentând aceste decizii, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a declarat că participarea Republicii Moldova în CSI nu ar avea o valoare semnificativă.

În total, Republica Moldova a semnat 283 de acorduri în cadrul CSI. Dintre acestea, 71 au fost deja denunțate, iar aproximativ 60 se află în proces de denunțare. Recent, ministrul Afacerilor Externe a anunțat că, în perioada următoare, autoritățile vor denunța trei acorduri fundamentale: Statutul CSI, Acordul privind crearea CSI și anexele acestuia. Denunțarea acestor documente ar echivala cu încetarea de facto a calității Republicii Moldova de stat membru al Comunității Statelor Independente.

Potrivit ministrului, Parlamentul ar putea adopta decizia de denunțare chiar în luna februarie. Ulterior, documentele vor fi promulgate de președintă, publicate în Monitorul Oficial și transmise secretariatului CSI. Din punct de vedere al dreptului internațional, după notificare urmează o perioadă de aproximativ șase luni, la finalul căreia Republica Moldova nu va mai avea calitatea juridică de stat membru al CSI. „Este o decizie istorică”, a declarat Mihai Popșoi.

În prezent, pe lângă Moldova, din CSI mai fac parte Azerbaidjanul, Armenia, Belarusul, Kazahstanul, Kîrgîzstanul, Rusia, Tadjikistanul și Uzbekistanul.

NewsMaker a explicat de ce Republica Moldova face acest pas și care vor fi consecințele ieșirii din CSI – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Le Monde

Prim-ministrul Spaniei, răspuns pentru Trump după amenințările de rupere a relațiilor comerciale

Prim-ministrul Spaniei, Pedro Sanchez, a răspuns după ce președintele SUA, Donald Trump, a amenințat că ar putea rupe relațiile comerciale dintre cele două țări, din cauza poziției Madridului față de operațiunea militară împotriva Iranului. Într-o adresare televizată transmisă pe 4 martie, oficialul a declarat că Guvernul de la Madrid nu își va schimba postura de teama unor „represalii”, scrie Politico.

Nu vom adopta o poziție care să contravină valorilor și principiilor noastre din teama de represalii din partea altora”, a declarat Pedro Sanchez.

Liderul spaniol și-a exprimat solidaritatea cu statele din Orientul Mijlociu și Cipru, care au fost vizate de atacurile de represalii ale Iranului, subliniind totodată că criza a izbucnit după ce SUA și Israelul au atacat teritoriul iranian.

El a spus că Madridul este obligat să se opună „falimentului dreptului internațional care ne protejează pe toți” și să ia poziție împotriva celor care încearcă să „rezolve conflictele lumii cu bombe”. „Spunem nu războiului”, a menționat el.

Totodată, Sanchez a menționat că nu poate prevedea consecințele exacte ale unei eventuale „căderi ale teribilului regim al ayatollahilor din Iran”, dar a adăugat că este sigur „că aceasta nu va duce la o ordine internațională mai echitabilă și nici la salarii mai mari, servicii publice mai bune sau un mediu înconjurător mai sănătos”.

Ceea ce putem vedea deocamdată este mai multă incertitudine economică, creșteri ale prețului petrolului și, de asemenea, ale gazelor. De aceea, noi, în Spania, suntem împotriva acestui dezastru, pentru că înțelegem că guvernele sunt aici pentru a îmbunătăți viața oamenilor, pentru a oferi soluții la problemele, nu pentru a le înrăutăți viața”, a adăugat oficialul.

Amintim că, pe 28 februarie, Statele Unite ale Americii și Israelul au început o operațiune militară împotriva Iranului, constând în atacuri aeriene, pentru a elimina programul nuclear și balistic dezvoltat de Teheran, precum și pentru a înlătura regimul teocratic al țării. Drept răspuns, regimul de la Teheran a lansat atacuri asupra Israelului și asupra unor state din regiune care găzduiesc baze militare americane. De asemenea, loviturile au vizat inclusiv Ciprul, unde se află două baze aeriene ale Marii Britanii.

Guvernul de la Madrid, singurul din UE care s-a opus direct războiului împotriva Iranului, catalogându-l drept „nejustificat” și „periculos”, a interzis armatei americane să folosească bazele militare comune din Spania pentru a desfășura atacuri împotriva statului iranian.

În reacție, președintele SUA, Donald Trump, a amenințat, pe 3 martie, că ar putea rupe toate relațiile comerciale cu Spania, spunând că „nu vrea să aibă nimic de-a face” cu această țară. El a descris Spania drept un partener „groaznic” în NATO și a spus că SUA nu au nevoie de permisiune pentru a utiliza bazele de pe teritoriul spaniol. „Putem folosi bazele lor dacă vrem, putem pur și simplu să zburăm acolo și să le folosim. Nimeni nu o să ne spună că nu le putem folosi”, a menționat Trump.

Între timp, Uniunea Europeană – din care Spania face parte – a transmis că este „pregătită să reacționeze” pentru a apăra interesele sale și ale statelor membre, potrivit AFP. „Suntem solidari cu toate statele membre şi cu cetăţenii acestora şi suntem pregătiţi să reacţionăm, dacă este necesar, prin politica noastră comercială comună, pentru a apăra interesele UE”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, organul executiv al blocului comunitar.

Iar președintele Consiliului European, Antonio Costa, a anunțat că a avut, pe 4 martie, o discuție telefonică cu Pedro Sanchez. Oficialul a menționat că i-a transmis prim-ministrului „solidaritatea deplină” a UE cu Spania.

UE va asigura întotdeauna că interesele statelor sale membre sunt pe deplin protejate. Reafirmăm angajamentul nostru ferm față de principiile dreptului internațional și ale ordinii bazate pe reguli, oriunde în lume”, a adăugat Costa.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: