noi.md

Moldova începe procedurile de retragere din CSI. Statul va economisi anual 3,1 milioane de lei

Republica Moldova a demarat procedurile de retragere definitivă din organele statutare ale Comunității Statelor Independente, după ce membrii Comisiei pentru politică externă a Parlamentului au aprobat pe 4 martie avizele consultative pentru denunțarea Acordului de constituire a CSI, a protocolului la acest Acord și a Statutului CSI.

Inițiativa aparține Ministerului Afacerilor Externe, care argumentează că valorile fundamentale ale organizației nu sunt respectate, în special principiul integrității teritoriale, încălcat de Federația Rusă prin războiul de agresiune împotriva Ucrainei, actele de agresiune împotriva Georgiei și prezența ilegală a trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova.

Retragerea din CSI este prezentată totodată ca un pas firesc în procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. După denunțarea acordurilor de către Parlament, bugetul de stat va economisi circa 3,1 milioane de lei anual, reprezentând contribuția țării la bugetul CSI.

Amintim, autoritățile de la Chișinău au inițiat procesul de retragere din CSI pe fundalul agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Ucrainei. Începând cu anul 2022, Republica Moldova nu mai participă la activitatea Comunității, iar în 2023 președinta Maia Sandu a anunțat că autoritățile vor revizui acordurile încheiate în cadrul CSI și vor denunța o parte dintre acestea. Tot în 2023, Guvernul a informat că va exclude CSI din lista organizațiilor internaționale pentru care achită anual cotizații de membru. Comentând aceste decizii, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a declarat că participarea Republicii Moldova în CSI nu ar avea o valoare semnificativă.

În total, Republica Moldova a semnat 283 de acorduri în cadrul CSI. Dintre acestea, 71 au fost deja denunțate, iar aproximativ 60 se află în proces de denunțare. Recent, ministrul Afacerilor Externe a anunțat că, în perioada următoare, autoritățile vor denunța trei acorduri fundamentale: Statutul CSI, Acordul privind crearea CSI și anexele acestuia. Denunțarea acestor documente ar echivala cu încetarea de facto a calității Republicii Moldova de stat membru al Comunității Statelor Independente.

Potrivit ministrului, Parlamentul ar putea adopta decizia de denunțare chiar în luna februarie. Ulterior, documentele vor fi promulgate de președintă, publicate în Monitorul Oficial și transmise secretariatului CSI. Din punct de vedere al dreptului internațional, după notificare urmează o perioadă de aproximativ șase luni, la finalul căreia Republica Moldova nu va mai avea calitatea juridică de stat membru al CSI. „Este o decizie istorică”, a declarat Mihai Popșoi.

În prezent, pe lângă Moldova, din CSI mai fac parte Azerbaidjanul, Armenia, Belarusul, Kazahstanul, Kîrgîzstanul, Rusia, Tadjikistanul și Uzbekistanul.

NewsMaker a explicat de ce Republica Moldova face acest pas și care vor fi consecințele ieșirii din CSI – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Free Europe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: