Colaj NM

Moldova va limita utilizarea ChatGPT în sălile de clasă? Răspunsul ministrului Dan Perciun

Ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun crede că ChatGPT va deveni parte din viața noastră și trebuie să utilizăm la maxim aceste noi posibilități. Menționăm că, recent, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a cerut guvernelor să „reglementeze rapid” utilizarea instrumentelor de inteligenţă artificială în sălile de clasă, inclusiv prin limitarea utilizării acestora. Perciun a declarat că Moldova așteaptă să vadă ce vor face alte țări și care o să fie abordarea lor pe acest subiect. 

În septembrie, UNESCO a cerut guvernelor să „reglementeze rapid” utilizarea instrumentelor de inteligenţă artificială, cum ar fi chatbot-ul ChatGPT, în sălile de clasă, inclusiv prin limitarea utilizării acestora la copii.

Întrebat dacă Guvernul de la Chișinău analizează o astfel de limitare, Perciun a comunicat: „Nu cred că Republica Moldova va fi prima țară care să reglementeze ChatGPT. Așteptăm să vedem ce o să facă alte țări și care o să fie abordarea lor pe acest subiect. În egală măsură încercarea de a opri schimbarea și avântul tehnologiilor informaționale este din start sortită eșecului. ChatGPT va deveni parte din viața noastră, la fel ca și inteligența artificială. Trebuie să căutăm moduri prin care să ne adaptăm și să utilizăm la maxim aceste noi posibilități. Încercarea de a ne îngrădi de viitor nu o să oprească viitorul să vină peste noi”.

***

Pe 7 septembrie 2023, directoarea generală a UNESCO, Audrey Azoulay, a spus că „AI generativă poate fi o oportunitate extraordinară pentru dezvoltarea umană, dar poate fi şi sursă de daune şi prejudicii”, relatează Agerpres.ro. „Nu poate fi integrată în educaţie fără angajamentul public şi fără garanţii şi reglementări guvernamentale solide”, a adăugat ea.

În recomandarea sa, UNESCO a afirmat că instrumentele AI au potenţialul de a ajuta copiii cu nevoi educaţionale specifice, generând de exemplu subtitrări, cu condiţia ca profesorii, utilizatorii şi cercetătorii să ajute la proiectarea acestora, iar guvernele să reglementeze utilizarea acestora. UNESCO nu recomandă totuşi o vârstă minimă pentru şcolari, dar a notat că ChatGPT nu poate fi folosit de către copiii sub 13 ani. Numeroase persoane susţin creşterea vârstei la 16 ani, potrivit raportului.

Programele AI generative accesibile publicului larg s-au înmulţit de la sfârşitul anului 2022, când ChatGPT, creat de start-up-ul californian OpenAI, şi-a demonstrat capacitatea de a genera eseuri, poezii şi conversaţii coerente pe baza unor întrebări succinte.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

zdg.md

Accesul avocatelor mamei Ludmilei Vartic la dosar, restricționat prin ordonanța procurorului: „O îngrădire a dreptului la apărare”

Accesul avocatelor în dosarul deschis după moartea Ludmilei Vartic ar fi fost restricționat printr-o ordonanță a procurorului. Gabriela Kornacker și Violeta Gașițoi, care reprezintă interesele mamei victimei, califică decizia drept „o îngrădire a dreptului la apărare” și anunță că o vor contesta. Contactați de NewsMaker pentru o reacție, reprezentanții Procuraturii Generale nu au răspuns, deocamdată, acuzațiilor.

Potrivit avocatei Gabriela Kornacker, ordonanța a fost semnată pe 14 aprilie, însă le-a fost comunicată abia pe 23 aprilie, la o zi după audierile cu ușile închise desfășurate în Parlament. Documentul limitează accesul la o parte din materialele dosarului, inclusiv la rezultatele măsurilor speciale de investigație, cum ar fi datele privind locul aflării lui Dumitru Vartic în momentul producerii tragediei. Acuzarea consideră aceste probe esențiale pentru stabilirea circumstanțelor cazului.

„De acum încolo, nu vom mai avea voie să facem poze din dosar, doar notițe. În ceea ce privește măsurile speciale de investigații, acest acces este restricționat în totalitate până la finalizarea urmăririi penale. Această poziție a Procuraturii este, de fapt, lipsită de transparență și, în opinia noastră, reprezintă un abuz de drepturi procedurale. (…) Rezultatul acestor măsuri sunt niște probe cruciale pentru aflarea adevărului”, a declarat Kornacker într-o reacție publicată pe rețele, pe 23 aprilie.

La rândul său, avocata Violeta Gașițoi afirmă că restricțiile ar fi fost motivate prin faptul că declarațiile publice ale acuzării ar putea afecta ancheta. Gașițoi respinge acuzațiile și susține că, dimpotrivă, implicarea avocatelor familiei a contribuit la descoperirea unor nereguli confirmate ulterior de autorități.

„Accesul nostru la materialele cauzei a fost restricționat printr-o ordonanță a procurorului, motivată generic prin faptul că vorbim public despre acest caz și, astfel, am putea „încurca ancheta”. Nu ni s-a indicat concret prin ce acțiuni am fi împiedicat investigația. Dimpotrivă, până în prezent, implicarea noastră a dus inclusiv la descoperirea unor ilegalități, ulterior confirmate chiar de autorități”, a scris Gașițoi pe rețele.

Ambele avocate au anunțat public că vor contesta ordonanța „pentru că transparența nu poate fi selectivă”.

***

Ludmila Vartic, fostă educatoare la grădinița „Andrieș” din Hîncești și mamă a două fetițe, a decedat pe 3 martie 2026 după ce ar fi căzut de la etajul 11 al unui bloc din capitală. Mai multe ONG-uri și activiști au calificat cazul drept femicid, susținând că soțul acesteia, Dumitru Vartic, ar fi exercitat abuzuri asupra femeii timp de mai mulți ani. Dumitru Vartic a respins de mai multe ori acuzațiile din spațiul public. Pe fondul reacțiilor publice, Dumitru Vartic și-a dat demisia din funcția de vicepreședinte al raionului Hîncești. De asemenea, Partidul Acțiune și Solidaritate l-a exclus din rândurile sale.

Pe marginea cazului a fost inițiat un dosar pentru violență în familie soldată cu determinare la suicid, în care Dumitru Vartic are statut de învinuit.

Pe 24 martie, Inspectoratul General al Poliției a declarat, cu referire la expertiza medico-legală, că victima a murit în urma traumatismelor pe care le-a suferit după căderea de la înălțime. De asemenea, echipa de pe ambulanță care a intervenit la fața locului a infirmat că femeia ar fi fost deja moartă în momentul căderii.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: