ZUMAPRESS / Global Look Pres

Moldova va putea importa gaze din Turcia și Grecia. Ucraina și România au semnat acordul de livrare a gazelor în regim revers prin coridorul transbalcanic

Ucraina și România au semnat acordul de livrare a gazelor în regim revers prin coridorul transbalcanic. Documentul a fost semnat după trei ani de negocieri și prevede transportarea gazelor din Europa de Sud și Turcia – prin Bulgaria și România – în Ucraina și mai departe în Moldova, se arată într-un comunicat de presă al companiei ucrainene.

Documentul a fost semnat de către „Operatorul sistemului de transport al gazelor ucrainene” și compania „Transgaz”. Negocierile au fost intermediate de Comisia Europeană, cu participarea operatorilor din Bulgaria, Grecia și Moldova.

Astfel, de la 1 ianuarie 2020, la punctul interstatal „Isaccea 1-Orlovka 1”, pe ruta Ucraina-România,  va fi disponibilă capacitatea de 17,8 milioane de metri cubi de gaze pe zi, precum și în sens invers – 15,8 milioane de metri cubi pe zi.

Mai mult, un astfel de acord creează o oportunitate tehnică suplimentară pentru Moldova de a importa gaze din Turcia și Grecia, dacă Gazprom va sista tranzitul către Europa pe teritoriul Ucrainei.

În următoarele zile vor avea loc primele licitații pentru rezervarea capacităților la punctul interstatal „Isaccea1-Orlovka 1”.

Anterior, Ucraina și România nu puteau livrea gaze în revers, deoarece o astfel de oportunitate era blocată de contractul de tranzit cu Rusia, care expiră pe 31 decembrie curent.

Amintim că Rusia și Ucraina nu au reușit, deocamdată, să ajungă la o înțelegere privind semnarea unui nou acord privind tranzitul de gaz. Cel vechi expiră la 31 decembrie 2019.

Ucraina insistă ca Rusia să achite amenda de circa trei miliarde de dolari, conform deciziei Curții de Arbitraju de la Stockholm și solicită semnarea unui acord pe un termen mai lung. De cealaltă parte, Moscova refuză să achite banii şi este dispusă să încheie un acord pe termen de doar un an.

Anterior, directorul „Naftogaz”, Andrei Kobolev, a declarat că, dacă negocierile nu vor se vor solda cu succes până la finele anului 2019, atunci acestea ar putea fi reluate în aprilie-mai 2020.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Maia Sandu trage un semnal de alarmă: „Problema apei va deveni mult mai serioasă în următorii ani”. Acțiunile necesare

Președinta Maia Sandu avertizează că Republica Moldova se confruntă cu provocări majore privind resursele de apă, iar situația riscă să devină „mai serioasă” în următorii ani, pe fondul secetei și al temperaturilor ridicate. Șefa statului subliniază că sunt necesare investiții în decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor. Sandu a făcut aceste declarații în cadrul unui interviu pentru NewsMaker.

Noi avem probleme foarte mari cu apa. Și cu apa potabilă, nu doar apa pentru irigare. Și aceste probleme doar vor crește, pentru că vedeți că avem tot mai puține precipitații. Vedeți că avem temperaturi foarte înalte și asta înseamnă că avem nevoie de o politică și o atitudine total diferită în raport cu resursele de apă. Avem două râuri care nu sunt foarte mari și vedeți că dacă e secetă, atunci rămânem fără apă”, a declarat șefa statului.

Sandu a subliniat importanța cooperării cu Ucraina și România pentru asigurarea accesului populației la apă.

„Dar e tare important să avem o relație bună cu Ucraina, ca să discutăm. Și avem o relație bună cu Ucraina, spre deosebire de alții care susțin războiul împotriva Ucrainei. Imaginați-vă ce s-ar întâmpla să vină la putere niște oameni care astăzi susțin Rusia și ce probleme am avea noi atunci cu resursele de apă? Deci discutăm cu ucrainenii, aducem apă din România deja pentru câteva raioane, am construit rețele pe sub Prut și aducem apă din România și o să mai construim. Și același lucru îl facem și cu Ucraina”, a adăugat șefa statului.

Totodată, președinta a enumerat și măsurile necesare la nivel intern, precum decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor pentru a menține apa în sol: „Și aici, acasă, trebuie să ne îngrijim mai mult de apele pe care le avem. Plantarea pădurilor ne ajută să reținem apa în sol. Decolmatarea râurilor este foarte importantă. Este un exercițiu scump pentru că nu s-a făcut la timp și acum trebuie făcută pentru toată țara. Construcția rezervoarelor de apă, pentru că atunci când plouă trei zile la rând, apa nu are unde să se oprească și se duce la vale. Aici inclusiv statul cred că trebuie să vină să subvenționeze sau parțial să acopere cheltuielile sectorului privat pentru a construi aceste rezervoare.”

Șefa statului reiterat că problema apei necesită investiții majore și sprijin european.

„Problema apei va deveni mult, mult mai serioasă în următorii ani și avem nevoie inclusiv aici de bani europeni, pentru că va trebui să facem investiții foarte mari, de miliarde de lei și poate nu doar de lei, pentru a construi aceste magistrale. Nu e suficient să facem apeducte, e bine și demult trebuia să se facă apeducte, dar dacă nu este sursa de apă, degeaba facem apeducte ca să construim aceste magistrale. Ați văzut proiectul finanțat de Germania, Chișinău-Călărași, conducta care costă 40 de milioane de euro, donație din partea Germaniei, care conectează localitățile din Strășeni și Călărași la magistrala de la Chișinău. Un asemenea proiect avem și la Cahul, că toată lumea întreabă: da ce atâta relații externe? Ce avem noi din asta? Iată, avem niște bani foarte mari, care merg pentru proiecte foarte importante: apă la robinet pentru cetățeni”, a subliniat președinta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: