Bani

Moldovagaz nu recunoaște auditul plătit de Guvern și dă dreptate concernului rus Gazprom: „Nu avem temei să nu acceptăm datoria”

Ecaterina Arvintii
| 21 septembrie, 2023
12:38

Moldovagaz nu recunoaște rezultatul auditului privind datoria istorică față de concernul rus Gazprom, făcut public de Guvern pe 6 septembrie. Declarația a fost făcută de președintele Consiliului de administrație al Moldovagaz, Vadim Ceban, pe 21 septembrie. Potrivit lui Ceban, auditul nu are un impact juridic, fiind, mai degrabă, un raport consultativ, menit să ofere recomandări Guvernului.

„Noi nu avem ce recunoaște pentru că, încă o dată, acest raport nu este un audit clasic, este un raport de consultanță. Sunt opinii, inclusiv subiective ale acelor consultanți care au efectuat acest audit. Sunt recomandări. Așadar, este mai mult o îndrumare pentru Guvern, dar nu pentru Moldovagaz. Nu are nici un impact juridic legal asupra activității noastre”, a declarat Vadim Ceban.

Șeful Moldovagaz susține că, pentru moment, nu există temei pentru ca Moldova să nu recunoască datoria pretinsă de Gazprom, care se ridică la 709 milioane dolari. „Nu este temei pentru noi să nu acceptăm această datorie. Noi tot nu dorim să achităm, pentru că compania nu are acești bani, dar asta nu înseamnă că această datorie nu există. (…) Faptul că datoria nu se justifică prin acte oficiale, nu înseamnă că ea nu există”, a precizat Ceban.

Întrebat dacă datoria pretinsă de Gazprom se va reflecta în facturile consumatorilor finali, Ceban a declarat: „Nu e vorba despre datoriile Guvernului, sunt datorii ale Moldovagaz. Noi niciodată, nici în trecut, nici în prezent, nu am solicitat ca datoria să fie acoperită din contul consumatorilor. Nu cred că va fi impact asupra consumatorilor finali”, a mai spus Ceban.

Amintim că ministrul Energiei a prezentat, pe 6 septembrie, rezultatele auditului extern privind pretinsa datorie pe care țara noastră a acumulat-o față de gigantul rus Gazprom pentru livrările de gaze naturale. Gazprom susține că datoria se ridică la peste 700 milioane dolari – cifră negată de Chișinău. Potrivit lui Parlicov, auditul indică că o mare parte din suma solicitată de Moscova nu ar fi justificată prin acte oficiale. În rezultat, Chișinăului i-a propus concernului rus 8,6 milioane dolari din suma solicitată.

Ulterior, în debutul ședinței Guvernul din 6 septembrie, prim-ministrul Dorin Recean a declarat că Republica Moldova nu are de gând să plătească datorii inexistente. Mai mult, atât Parlicov, cât și Recean, au dat asigurări că datoria recunoscută de Chișinău, de 8,6 milioane dolari, nu se va reflecta în facturi.

În reacție, Gazprom a menționat atunci că „nu este deloc de acord cu afirmațiile părții moldovenești și intenționează să continue să-și apere drepturile prin toate mijloacele posibile”.

***

Reamintim în acest context că în cadrul negocierilor dintre „Moldovagaz” și „Gazprom”, în 2022, s-a constatat că „Moldovagaz” ar fi acumulat o datorie istorică – peste 700 milioane de dolari. „Gazprom” i-a cerut atunci Chișinăului să recunoască această datorie ca fiind a Moldovei și s-o ramburseze în regim de urgență. Autoritățile moldovenești au declarat că vor recunoaște datoria doar dacă va fi confirmată de un audit independent.

Ulterior, Guvernul a decis ca Agenția Proprietăți Publice să realizeze un audit asupra datoriei S.A. Moldovagaz față de concernul rus Gazprom și Factoring Finance pentru gazele livrate consumatorilor de pe malul drept al Nistrului. În august 2022, Agenția Proprietății Publice a semnat contractul de achiziționare a serviciilor de audit financiar și juridic independent al datoriei Moldovagaz față de Gazprom și Factoring-Finance. Este vorba despre două companii străine: una din Marea Britanie și alta din Norvegia.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

audit, audit gaz, gazprom, guvern, Moldvagaz, rezultate, top, Vadim Ceban

Știri similare

Politică

Maia Sandu, de Ziua Libertății Presei: „O democrație poate dăinui doar dacă există jurnaliști curajoși”

Sport

Judocanul Victor Sterpu, carabinier moldovean, a obținut medalia de bronz la Grand Slam-ul de la Dushanbe

Politică

„Nu regret decizia de a-l schimba pe acest om”. Maia Sandu, despre eliberarea lui Balan și reacțiile din societate

Mihaela Conovali
| 3 mai, 2026
09:52

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că nu regretă decizia de a-l schimba pe fostul adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Balan, în cadrul operațiunii prin care au fost aduși acasă doi ofițeri ai SIS, reținuți anterior în Rusia. Potrivit șefei statului, aceștia sunt „doi cetățeni loiali Republicii Moldova”. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Jurnal Politic”, un nou format video publicat pe 2 mai pe paginile instituției prezidențiale. Menționăm că, în urma schimbului de deținuți, Moldova i-a readus acasă pe cei doi ofițeri SIS. În schimb, au fost predați Alexandru Balan și Nina Popova.

În cadrul interviului, Maia Sandu s-a referit la operațiunea internațională, care a implicat, inclusiv, aducerea în Republica Moldova a celor doi ofițeri SIS, reținuți anterior în Rusia. „A fost un stres mare, pentru că este vorba de viața unor oameni nevinovați. (…) Am răsuflat ușurat atunci când am primit informație despre faptul că cetățenii noștri au intrat pe teritoriul Poloniei. Mă bucur că această operațiune a reușit. A fost o operațiune complicată. (…) S-a lucrat mult, au existat multe riscuri”, a comunicat șefa statului.

Solicitată să comenteze unele reacții din societate potrivit cărora, în cadrul schimbului de deținuți, nu ar fi trebuit eliberat fostul adjunct al SIS, pe motiv că acesta a avut acces la informații privind securitatea Republicii Moldova, Maia Sandu a declarat: „Atunci când se pune la îndoială necesitatea de a oferi un fost angajat al SIS-ului pe motiv că acesta deține informații, eu vreau să vă spun că această persoană a avut până acum foarte mult timp ca să „vândă” informații despre Republica Moldova, din păcate. (…) În ultimii ani s-a lucrat foarte mult pentru ca instituțiile statului și Serviciul de Informații și Securitate să se curățe de persoane care nu sunt loiale statului. (…) Nu regret decizia de a-l schimba pe acest om pe doi cetățeni loiali ai Republicii Moldova”.

Pe 28 aprilie 2026, la frontiera belaruso-polonă Pererov-Beloveja a avut loc un schimb multilateral de deținuți, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus. În cadrul operațiunii, părțile au făcut un schimb de 10 persoane, după formula „cinci la cinci”. Trei dintre acestea sunt cetățeni ai Republicii Moldova.

În urma schimbului de deținuți, Moldova a readus acasă doi ofițeri ai SIS, arestați anterior în Rusia. Despre acest schimb a anunțat președinta Maia Sandu pe Facebook. În schimb, Belarusului i-a fost predat fostul director adjunct al SIS, Alexandru Balan, acuzat de trădare de patrie în interesul KGB-ului din Belarus. Balan fusese reținut în România, apoi extrădat în Republica Moldova, unde a fost condamnat la un an și jumătate de închisoare. Înainte de realizarea schimbului, președinta Maia Sandu a semnat decretul de grațiere. De asemenea, Republica Moldova a predat-o Rusiei pe Nina Popova, cetățeană a Federației Ruse, care este soția unui ofițer al armatei ruse.

Presa internațională a scris că negocierile pentru organizarea schimbului au durat mai mult de jumătate de an. Inițial, acestea s-au desfășurat în format bilateral, între KGB-ul Belarusului și serviciile de informații ale Poloniei. Ulterior, la discuții s-au alăturat serviciile speciale, diplomații și conducerea a șapte state, inclusiv România, Ucraina și Statele Unite. Principalul coordonator și mediator al acordului au fost Statele Unite.

Pe 29 aprilie, Maia Sandu a declarat că eliberarea lui Balan nu implică riscuri „suplimentare” pentru securitatea R. Moldova, întrucât acesta ar fi putut transmite informații sensibile „oricui” încă de când a fost demis din funcție. Detalii AICI.

Grațierea și eliberarea fostului director adjunct al SIS, Alexandru Balan, au stârnit reacții în mediul online. Unii au calificat schimbul de deținuți, pentru care Sandu l-a grațiat pe Balan, drept o „operațiune istorică” și au mulțumit inclusiv conducerii țării, în timp ce alții au spus că aceasta ridică semne de întrebare și „este o provocare de securitate”. Sunt și din cei care au cerut explicații, dar și aducerea în țară a altor persoane. NM a făcut AICI o sinteză a reacțiilor.