Bani

Moldovagaz va rămâne fără licență? Ce înseamnă asta și ce riscuri implică pentru consumatori

Nicolai Paholinițchi
| 10 aprilie, 2025
08:29

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a avertizat că va retrage licența celui mai mare furnizor de gaze din Moldova — compania Moldovagaz. NM a analizat de ce s-a ajuns la această situație, ce riscuri implică pentru consumatori și care este legătura cu pachetul energetic european, cu concernul rus „Gazprom” și cu operatorul român Vestmoldtransgaz.

De ce Moldovagaz riscă să rămână fără licență

Moldovagaz ar putea pierde licența de furnizare a gazelor deja în luna august a acestui an. Decizia ANRE de a modifica termenul-limită pentru finalizarea procedurii de separare a Moldovagaz de compania-fiică Moldovatransgaz a stat la baza acestei situații. Noul termen-limită este 31 iulie 2025. În caz contrar, ANRE va anula licența Moldovagaz pentru furnizarea gazelor naturale și va desemna un alt furnizor, care va fi obligat să livreze gaz consumatorilor la tarife reglementate.

Anterior, termenul stabilit pentru separarea Moldovagaz și Moldovatransgaz era 30 septembrie 2026. Dar, potrivit ANRE, după ce „Gazprom” a încetat livrările de gaze către Moldova, autoritățile au reconsiderat riscurile legate de securitatea energetică.

Amintim că Moldovagaz trebuia să separe compania-fiică Moldovatransgaz în conformitate cu cel de-al Treilea Pachet Energetic al UE, care prevede separarea activităților de furnizare, transport și distribuție pe piața gazelor. Scopul acestui pachet este de a preveni blocarea accesului concurenților la infrastructura de transport de către furnizori.

De altfel, Moldovatransgaz a transmis rețelele de transport al gazelor în chirie companiei Vestmoldtransgaz — filială a operatorului român de stat Transgaz — încă din septembrie 2023. Transmiterea rețelelor nu a fost voluntară, ci a avut loc prin decizia autorităților.

Totuși, Moldovagaz era în continuare obligată să-și separe activele de cele ale Moldovatransgaz. Termenul inițial, 30 septembrie 2026, pare să fi fost legat de expirarea actualului contract cu „Gazprom”. Însă, din acest an, „Gazprom” a încetat livrările de gaze în Transnistria, iar din februarie regiunea primește cantități limitate de gaz printr-un alt mecanism. „E o poveste veche, voiau să lase termenul până în 2026 din cauza situației din Transnistria. Dar când livrările de la Gazprom au căzut, autoritățile noastre au decis că e momentul să implementeze Pachetul Energetic III. Acesta trebuia implementat încă din 2015, dar a fost amânat în repetate rânduri”, a explicat pentru NM expertul în energetică Sergiu Tofilat. El a menționat că, deși Moldovatransgaz este o companie-fiică a Moldovagaz, gazoductele sunt deținute de Moldovagaz, nu de fiica sa.

Potrivit lui Tofilat, există trei opțiuni pentru separarea activității celor două companii. „Prima presupune vânzarea companiei-fiică către altcineva. A doua implică modificarea statutului companiei, astfel încât Consiliul de Supraveghere să nu fie controlat de acționarii companiei. Iar a treia opțiune este transferarea companiei-fiice în gestiunea unui operator independent. În prezent, funcționează parțial varianta a treia”, a spus Tofilat, adăugând că acest proces este menit să împiedice Moldovagaz să influențeze accesul altor companii la sistemul de transport al gazelor.

ANRE a precizat că decizia privind modificarea termenului a fost luată în contextul angajamentelor asumate de Republica Moldova față de Uniunea Europeană, în baza Strategiei comune pentru asigurarea independenței și rezilienței energetice a Moldovei, semnată pe 4 februarie. „Conform acestei strategii, autoritățile moldovene s-au angajat să elimine orice formă de dependență de gazul rusesc și să accelereze integrarea țării în piața energetică europeană”, a precizat ANRE.

Cum a reacționat Moldovagaz?

Directorul interimar al Moldovagaz, Vadim Ceban, a scris pe canalul său de Telegram că va informa acționarii despre decizia ANRE. „În consecință, acțiunile ulterioare ale companiei în privința activelor de transport al gazelor, inclusiv finalizarea procesului de certificare a operatorului sistemului de transport de gaze — SRL Moldovatransgaz — vor fi decise de principalii acționari ai Moldovagaz, și anume Gazprom și Agenția Proprietății Publice”, a scris Ceban.

El a menționat că Moldovagaz „și-a exprimat poziția privind decizia ANRE, atrăgând atenția asupra necesității respectării principiului proporționalității față de toți participanții din sectorul gazelor și nu doar față de anumite companii, precum și asupra riscului de încălcare a principiilor de transparență și previzibilitate în reglementare.” Ceban a precizat că Moldovagaz a propus ca termen-limită data de 1 aprilie 2026, ceea ce ar permite coordonarea unui plan de acțiuni și a deciziilor necesare la nivelul organelor de conducere ale companiei, inclusiv cu implicarea acționarilor, dar și finalizarea tuturor tranzacțiilor necesare.

Într-un comentariu pentru NM, Ceban a reamintit că, inițial, companiei i se oferise termenul până pe 30 septembrie 2026. Potrivit lui, „nu este corect să se schimbe regulile în timpul jocului”, mai ales dacă această schimbare se aplică doar companiei Moldovagaz. Data de 1 aprilie 2026 este legată de încheierea sezonului de încălzire, ceea ce ar reduce riscurile pentru sector în cazul unor astfel de decizii.

Ce urmează? Pot apărea probleme cu livrarea gazelor?

Dacă Moldovagaz va rămâne fără licență, ANRE va trebui să desemneze un alt furnizor public de gaze. „Cel mai probabil, ar fi vorba despre compania de stat Energocom. Aceasta s-a ocupat anterior de achizițiile de gaze și s-a descurcat destul de bine. Însă rămâne întrebarea dacă are personalul necesar și un sistem de facturare funcțional, pentru că în acest caz ar trebui să preia imediat 800 de mii de abonați. Poate va exista o perioadă de tranziție”, a estimat expertul în energetică Sergiu Tofilat.

Reprezentanții întreprinderii de stat Energocom au declarat pentru NM că nu dețin informații despre eventuala lor desemnare ca furnizor în locul Moldovagaz. Totuși, au precizat că, dacă li se va atribui această sarcină, vor fi în măsură să o îndeplinească.

Ministerul Energiei a comunicat pentru NM că Moldovagaz și acționarul său majoritar, Gazprom, trebuie să decidă dacă vor păstra sau nu licența. Totodată, potrivit răspunsului ministerului, chiar și în cazul retragerii licenței, procedura nu va afecta consumatorii obișnuiți. „Furnizorul anterior va fi obligat, timp de 12 luni, să emită facturi pentru noul furnizor desemnat. Modificările aduse legislației privind gazele naturale prevăd desemnarea furnizorului prin concurs. Astfel, oricare dintre cele aproximativ 20 de companii care activează pe piața gazelor naturale din Moldova va putea participa la concursul organizat de ANRE”, au concluzionat reprezentanții ministerului.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

ANRE, moldovagaz, Moldovatransgaz, top

Știri similare

Viață

Ex-vicepreședintele raionului Hîncești, Dumitru Vartic, are statut de bănuit în procesul penal pornit după moartea soției. Copiii familiei vor fi audiați

Video

(VIDEO) În Moldova motorina e ieftină?/ Amenzi pentru mașini cu numere străine/ Fost ambasador, în judecată

Viață

Un proiect cultural al Asociației „Lăutarii”, condusă de Nicolae Botgros”, s-a transformat într-un bloc de locuit. Investigație RISE

Ana-Maria Dolghii
| 11 martie, 2026
19:31

Asociației „Lăutarii”, care este condusă de dirijorul și deputatul PAS Nicolae Botgros, i-a fost oferit un teren pentru construcția unui „centru internațional folcloric”. Ulterior, i s-a mai permis să ridice și „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”. Însă ceea ce pe hârtie s-a numit „centru socio-cultural” s-a dovedit a fi un bloc locativ, iar beneficiarii construcției nu au nicio legătură nici cu „Lăutarii” lui Nicolae Botgros, nici cu domeniul artelor, arată o investigație publicată de RISE Moldova.

La scurt timp după parlamentarele din septembrie 2025, în urma cărora Nicolae Botgros a ajuns deputat pe lista partidului de guvernare, Cristian Rizea l-a acuzat că „Primăria i-a dat un teren să facă un centru cultural-artistic pentru copii. I l-a dat gratuit. (…) Și ce credeți că a făcut Botgros, deputat acum? A făcut blocuri. S-a înhăitat cu un derbedeu și ăla a trântit vreo patru-cinci blocuri pe terenul ăla, i-a dat și lui câteva apartamente”.

În realitate, terenul nu a fost alocat de primărie, iar Botgros nu a primit niciun apartament. Cel puțin nu direct. În schimb, „Lăutarii”, o asociație obștească la care actualul deputat este președinte, a obținut un bloc întreg de aproape 1 500 de metri pătrați.

La acel moment, construcția valora la preț de piață 1,2 milioane de euro, echivalentul a 23 de milioane de lei. Cei care într-un final au devenit beneficiarii construcției nu au nicio legătură cu „Lăutarii” lui Botgros.

Singurul teren pentru construcții pe care îl deține Nicolae Botgros în prezent se află în centrul or. Cahul, între clădirea procuraturii și Palatul de Cultură care îi poartă numele. Are aproape trei ari și l-a obținut în 2006, printr-o decizie a autorităților locale.

Botgros mai deține un apartament de 120 de metri pătrați, care i-a intrat în proprietate în 2008, precum și patru garaje achiziționate în perioada 2007-2009, cu o suprafață cumulativă de 99 de metri pătrați. Toate proprietățile se află în sectorul Ciocana al capitalei.

În același timp, datele oficiale arată că Botgros nu are pe numele său niciun automobil. Dar în prima sa declarație de avere pentru anul 2024, depusă la Autoritatea Națională de Integritate, el a indicat un Mercedes-Benz fabricat în 2023 și cumpărat cu 75 000 de euro.

Botgros s-a retras de la cârma orchestrei odată devenit deputat, însă nu a renunțat și la o altă funcție, deși legea prevede un termen maxim de o lună. Datele oficiale consultate de RISE arată că Botgros este până în prezent administrator al unei asociații obștești cu denumirea aidoma orchestrei pe care a condus-o 50 de ani – Asociația cultural-artistică „Lăutarii”. Aceasta a fost fondată în 2006, are sediul juridic într-un apartament din Chișinău pe care Botgros l-a deținut până în 2011 și „nu are nimic absolut” în comun cu orchestra „Lăutarii”, a dat asigurări însuși maestrul.

În 2007, Asociația cultural-artistică „Lăutarii” a obținut gratuit de la Guvern un teren public de aproape 30 de ari. Terenul se află nu departe de Gara Feroviară din Chișinău și a fost rupt de la Palatul de Cultură a Feroviarilor, în ideea creării unui Centru internațional folcloric „Lăutarii”, „pe modelul deja existent în mai multe județe din România”. Acesta ar fi urmat să includă o școală lăutărească, studio de imprimare audio, cramă-muzeu, precum și spații hoteliere, relatează ZdG.

Pentru construcție, în 2016 a fost semnat un contract cu Estate Invest Company SRL, companie controlată de familia lui Iurie Dîrda, la acel moment deputat din partea Partidului Liberal.

Planul inițial presupunea construcția „unui complex social-cultural cu spații hoteliere”, „pentru artiștii care vin în turnee, dar și pentru artiștii care sunt necăjiți”. Însă jumătate de an mai târziu, în conceptul proiectului prezentat public, au mai apărut și „blocuri locative”.

În pofida mai multor critici publice aduse proiectului, în cele din urmă compania a mers la primărie pentru autorizațiile necesare, dar a fost refuzată. Motivul – construcțiile planificate nu corespund destinației prevăzute în hotărârea Guvernului. Așa, în 2019, intervine Guvernul democratului Pavel Filip. Cu o săptămână înainte de ziua de naștere a lui Botgros, executivul modifică hotărârea din 2007, permițând „lăutarilor” să construiască inclusiv „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”.

Decizia executivului a venit în plină campanie pentru parlamentarele organizate în februarie 2019, precum și a referendumului consultativ privind micșorarea numărului de deputați la 61 de mandate. În acea perioadă, Botgros a fost unul dintre promotorii referendumului inițiat de democrați, precum și al formațiunii.

Odată cu acoperirea legală oferită de hotărârea Guvernului Filip, compania obține autorizațiile necesare pentru „construirea unui obiectiv multifuncțional (social-cultural, spații locative și comerciale)”. Noul complex a fost numit Estate Art Residence: „Atunci când arta se împletește cu natura și confortul”, cum îl lăuda compania de construcții.

La scurt timp, compania a și anunțat vânzarea apartamentelor în proiectul „constituit din două blocuri locative” cu nouă niveluri. În realitate, pe terenul rupt de la Palatul de Cultură al Feroviarilor a mai fost înălțată și o a treia clădire, cu șase nivele. Anume aceasta ar fi trebuit să devină un „centru socio-cultural” despre care s-a anunțat la prezentarea proiectului în 2017.

Complexul Estate Art Residence/Foto: Nicolae Cușchevici, RISE Moldova

Clădirea cu șase nivele s-a dovedit a fi și ea ea un bloc locativ, secționat în 20 de apartamente și două spații comerciale. Blocul însumează o suprafață de aproape 1 500 de metri pătrați și a revenit integral Asociației „Lăutarii”, condusă de Nicolae Botgros.

Contactați de RISE, reprezentanții companiei de construcții au evitat să se pronunțe pe marginea contractului încheiat cu „Lăutarii”, menționând într-un răspuns că „nu mai gestionează și nu administrează acest imobil”. Nici Nicolae Botgros nu a răspuns la întrebările jurnaliștilor.

Investigația RISE Moldova poate fi citită aici.