parlament.md

Moldovenii care „au fugit în străinătate sau se ascund” să fie investigați penal în absența lor. Propunerea ministrului Justiției

Ministerul Justiției va expedia în adresa Guvernului un proiect de modificare a unor acte normative, astfel încât să fie permisă instrumentarea cauzelor penale în lipsa persoanei, dacă aceasta în mod vădit se eschivează de la acțiunile desfășurate de organele de drept. Un anunț în acest sens a fost făcut de ministrul Sergiu Litvinenco, pe 25 mai. 

„Avem multe cazuri când persoane față de care există bănuieli rezonabile că ar fi prejudiciat statul și ar fi furat banii cetățenilor noștri au reușit să fugă în străinătate sau să se ascundă, sfidând legislația și organele de drept, iar din acest motiv dosarele nu pot fi finalizate și persoanele nu pot fi trase la răspundere”, a declarat Litvinenco.

Ministrul a precizat că proiectul vine cu mai multe elemente noi.

„De exemplu, în situația când învinuitul a dispărut, sustrăgându-se de la urmărirea penală, sau locul aflării lui nu este stabilit ori nu este posibil asigurarea prezenței acestuia, înaintarea acuzării în lipsa învinuitului și finalizarea urmăririi penale se va verifica și autoriza de către un judecător de instrucție la solicitarea procurorului, care va dispune finalizarea urmăririi penale în absența învinuitului, prezentând copia ordonanței de punere sub învinuire contra semnăturii apărătorului ales sau celui care acordă asistență juridică garantată de stat”, a menționat Litvinenco.

Totodată, ministrul a accentuat că finalizarea urmăririi penale în lipsa învinuitului va fi posibilă doar dacă se întrunesc mai multe condiții cumulative, indicate expres în textul proiectului de lege.

„De asemenea, la examinarea demersului respectiv, judecătorul de instrucție nu se expune pe fondul cauzei și nici asupra vinovăției sau nevinovăției învinuitului ori asupra încadrării juridice a faptei ce i se impută”, a declarat ministrul.

Tot el a precizat că rolul judecătorului de instrucție în acest proces este de a verifica că locul aflării învinuitului nu poate fi stabilit și au fost întreprinse măsurile de căutare a acestuia: „Ulterior, va constata că fără a recurge la mecanismul de finalizare a urmăririi penale în absența învinuitului, urmărirea penală se tergiversează în mod nejustificat”.

Totodată, potrivit lui Litvinenco, proiectul vine și cu un șir de garanții procesuale.

„Și anume, persoana condamnată în lipsă poate solicita reluarea examinării cauzei penale, dacă va depune personal sau prin apărător o cerere în acest sens către organele competente. Astfel, se garantează dreptul persoanei la un proces echitabil și dreptul de a se apăra”, a spus ministrul Justiției.

După emiterea sentințelor judecătorești de condamnare, în situația în care prin aceste sentințe se va dispune confiscarea bunurilor condamnatului, va fi posibilă și nemijlocit, confiscarea bunurilor vizate în cauzele respective.

Litvinenco a precizat că mecanisme similare celor propuse de Ministerul Justiției se regăsesc în legislația procesual-penală a mai multor țări, cum ar fi România, Ucraina, Georgia, Franța.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

UE cere interzicerea accesului copiilor sub 16 ani la rețelele sociale. Deputat: „Experimentul se încheie aici”

Parlamentul European a adoptat un raport fără valoare legislativă prin care recomandă statelor membre să stabilească vârsta minimă unică de 16 ani pentru accesul la rețelele sociale, platforme video și asistenți digitali bazați pe inteligență artificială. Documentul, aprobat de 483 de eurodeputați, exprimă îngrijorarea instituției față de impactul negativ al utilizării intensive a internetului asupra sănătății fizice și psihice a minorilor, relatează DW.

Potrivit propunerii, adolescenții cu vârste între 13 și 16 ani ar putea accesa astfel de servicii doar cu acordul părinților, ceea ce ar uniformiza regulile existente în prezent în UE, unde standardele diferă de la o țară la alta.

Raportul citează cercetări îngrijorătoare, între care un studiu care arată că aproximativ 25% dintre minorii europeni manifestă un nivel „problematic” de utilizare a smartphone-ului, un comportament asemănător cu dependența. Eurodeputații avertizează că lipsa unor reguli clare permite platformelor online să creeze produse și algoritmi care exploatează vulnerabilitatea copiilor.

„Sunt mândră de acest Parlament — de faptul că putem acționa uniți pentru a-i proteja pe minori online. Le transmitem platformelor un mesaj clar: serviciile voastre nu sunt făcute pentru copii. Iar experimentul se încheie aici”, a declarat raportoarea Kristel Schaldemose, citată de DW.

Deși documentul nu are caracter obligatoriu, el pune presiune pe Comisia Europeană și pe statele membre să elaboreze un cadru mai strict pentru protejarea copiilor în mediul digital, în contextul în care preocupările legate de dependența de smartphone-uri, expunerea la conținut dăunător și efectele asupra sănătății mentale se amplifică în întreaga Europă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: