РИА Новости

Moscova contrazice poziția Kievului privind negocierile în format 5+2: „Credem că-și poate relua activitatea în timp”

Federația Rusă consideră că formatul de negocieri „5+2” privind rezolvarea diferendului transnistrean ar putea fi reluat „în timp”. Declarația a fost făcută de purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe Maria Zaharova în cadrul unei conferințe de presă din 31 ianuarie. 

„Credem că formatul „5+2” are o șansă de a-și relua activitatea, în timp. În acest spirit s-au exprimat și însăți părțile implicate în conflict, iar opiniile lor sunt extrem de importante. Zilele trecute, vicepremierul pentru Reintegrare al Guvernului Moldovei, Serebrian, a subliniat că formatul a fost doar înghețat, nu anulat. Anterior, apeluri la cel mai înalt nivel pentru reluarea formatului au venit de la Tiraspol. Este o poziție definitorie pentru noi”, a declarat Zaharova.

În pofida faptului că reprezentanta MAE-ului rus a declarat că „negocierile de aderare a Republicii Moldova la UE țin de Chișinău și Bruxelles”, Zaharova a adăugat că Moscova „consideră că este prematur și, mai ales, nepromițător ca acestea să se desfășoare fără a ține cont de conflictul transnistrean”.

Amintim că, pe 22 ianuarie, vicepremierul pentru Reintegrare Oleg Serebrian a declarat la o emisiune televizată că „de fapt nu există” o formulă de negocieri pentru reglementarea conflictului transnistrean în formatul „1+1”. La ultima reuniune de la Tiraspol, care a avut loc pe 16 ianuarie, au participat reprezentanți politici ai tuturor părților din „formatul ascuns 5+2”. Ulterior, în cadrul unor declarații de presă, Serebrian a remarcat că formatul „5+2” nu a funcționat până acum din cauza invaziei ruse din Ucraina. „Ce se va întâmpla după terminarea războiului din Ucraina este greu de spus. Ar putea avea loc o reformatare completă a acestui format. Ar putea fi o formulă diferită. Există diverse propuneri care, deocamdată, sunt propuneri de lucru”, a spus el.

Iar pe 29 ianuarie, la Chișinău, ambasadorul cu misiuni speciale al Ucrainei, responsabil de dosarul transnistrean, Păun Rohovei a declarat că Rusia „nu are dreptul moral, și nici legal” să participe la formatul de negocieri pentru soluționarea conflictului teritorial „5+2”, din cauza invaziei din țara vecină. Oficialul a spus că Ucraina nu se va așeza la masa de tratative cu Federația Rusă, iar poziția este una „fermă”. Detalii – AICI.

Formatul „5+2”

Formatul 5+2, cunoscut și sub denumirea de discuții „5+2”, negocieri „5+2” sau procesul „5+2”, este o platformă de negociere diplomatică menită să găsească o soluție pentru conflictul transnistrean dintre Republica Moldova și regiunea transnistreană separatistă. Formatul este alcătuit din Moldova și regiunea transnistreană, care sunt desemnate drept „părți în conflict”, și Rusia, Ucraina și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), ca „mediatori” ai negocierilor. Uniunea Europeană (UE) și Statele Unite acționează ca „observatori”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Grosu/Facebook

Sondaj: Peste 80% dintre cetățeni consideră că Moldova nu este pregătită pentru o agresiune externă

Peste 80% dintre cetățeni consideră că Republica Moldova nu este pregătită să facă față unei agresiuni externe, potrivit unui sondaj realizat de centrul de cercetări sociologice CBS AXA și prezentat în ajunul Moldova Security Forum 2026. Peste 60% dintre respondenți spun că țara nu este deloc pregătită pentru un posibil atac armat, iar aproape 24% consideră că este pregătită într-o mică măsură.

Potrivit directorului adjunct al CBS AXA, Vasile Cantarji, 82% dintre cei chestionați nu se simt suficient de informați și pregătiți pentru o situație critică și nu știu ce ar trebui să facă. „S-a constatat că informarea trebuie făcută nu de principalele instituții ale statului, ci de instituțiile de profil, în care, după cum arată studiul, cetățenii tind să aibă mai multă încredere”, a declarat acesta.

Astfel, peste 50% dintre respondenți au un nivel ridicat de încredere în Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, iar 35% – în biserică. În schimb, de exemplu, în Guvern, Parlament și judecători au încredere aproximativ între 4 și 6% dintre respondenți.

Printre principalele amenințări la adresa securității țării, respondenții au indicat atât războiul, cât și probleme interne. Corupția a fost menționată de peste 15%, sărăcia – de 13,5%, iar războiul din Ucraina – de puțin peste 13,5%. Dependența energetică și dezinformarea au fost indicate de aproape 10% fiecare. Alte răspunsuri au vizat instabilitatea economică, criminalitatea și agresiunea externă, iar 6,5% nu au putut răspunde.

Studiul a mai arătat că șase din zece cetățeni consideră că Moldova are nevoie în continuare de sprijin extern pentru consolidarea securității și apărării. Aproape două treimi dintre respondenți consideră importantă cooperarea cu Uniunea Europeană și România pentru dezvoltarea țării. Totuși, doar aproximativ 4% văd aderarea la NATO drept o soluție pentru securitatea Moldovei. Majoritatea, circa 45%, susțin neutralitatea.

Directorul executiv al Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroșie, a pus opoziția față de aderare pe seama percepției că NATO s-ar pregăti să atace și să ocupe alte țări, în loc să fie văzută ca o alianță defensivă care asigură pacea în regiune. „De aceea, cetățeanul se pronunță împotriva aderării directe a Republicii Moldova la NATO”, a explicat el.

În cazul unei situații de urgență majore, precum un cutremur sau o inundație, aproximativ 33% dintre respondenți consideră că Moldova ar trebui să ceară ajutor în primul rând țărilor UE. Rusia a fost indicată de circa 16%, iar România – de 15%. Țările CSI, NATO, ONU și Ucraina au fost alese de câte 4% sau mai puțin.

Sondajul a fost realizat în perioada 25 august – 9 septembrie 2026, pe un eșantion de 2.009 persoane cu vârsta de cel puțin 18 ani. Marja de eroare este de 2,2%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: