Piața centrală
Максим Андреев, NewsMaker

Muncă (in)egală. De ce femeile din Moldova câștigă mai puțin decât bărbații

Femeile din Moldova continuă să fie discriminate pe piața muncii. Le este mai dificil să se angajeze la serviciu sau să fie avansate. Diferența de salariu este dovada cea mai convingătoare în acest sens: salariul mediu anual al femeilor este cu 14 mii de lei mai mic decât cel al bărbaților. Diferența de pensii este de aproximativ 5 mii de lei. Concluziile au fost incluse în studiul „Munca inegală”, care a fost prezentat de Centrul  „Parteneriat pentru Dezvoltare”. Militanții pentru drepturile omului au întrebat angajatorii, persoanele angajate și cele neangajate ce cred despre această inegalitate.

Despre decalajul salarial

În studiul prezentat de militanții pentru drepturile omului, la 25 noiembrie, se menționează că decalajul dintre salariul bărbaților și cel al femeilor a crescut în ultimii șase ani și a atins apogeul în anul 2019, constituind 14,4%. Astfel, timp de un an, femeile primesc, în medie, cu 14 490 de lei mai puțin decât bărbații. Se deosebesc și pensiile bărbaților de cele ale femeilor: pensia medie anuală a femeilor este cu 5 mii de lei mai mică decât cea a bărbaților. La Chișinău, această diferență constituie 11,4 mii de lei (autorii studiului au făcut aceste calcule reieșind din răspunsurile respondenților despre salarii și pensii).

Militanții pentru drepturile omului au menționat că circa 70% dintre angajatori nu conștientizează „amploarea acestui fenomen și afirmă că inegalitățile de gen în salarizare nu constituie o problemă în câmpul muncii”.

Ce cred angajatorii

Aproape 90 la sută dintre angajatori, potrivit studiului, consideră că angajații și angajatele din companii au drepturi egale. În același timp, majoritatea angajatorilor consideră că șase din zece angajate (60%) întâmpină dificultăți în realizarea sarcinilor de serviciu din cauza responsabilităților casnice. În opinia angajatorilor, numărul bărbaților care sunt în această situație este de zece ori mai mic – de 6,3%

Fiecare al treilea angajator a recunoscut că refuză foarte frecvent promovarea angajaților în carieră. Promovarea femeilor este refuzată de aproape șase ori mai frecvent (29,6%) decât a bărbaților (5,3%).

Doar 17,7% dintre angajatori luptă împotriva hărțuirii sexuale la locul de muncă.

Ce cred persoanele angajate

Aproape 30% dintre femei consideră că salariul lor corespunde volumului de lucru pe care îl îndeplinesc. Printre bărbați, acest indicator este cu 6% mai mare. Fiecare a cincea femeie (20%) crede că aptitudinile profesionale ale bărbaților sunt apreciate mai înalt decât calitățile profesionale ale femeilor. 77,6% dintre persoanele angajate (și bărbați, și femei) au spus că în ultimul an, nu le-a fost oferită posibilitatea de a-și perfecționa calificarea.

În același timp, 53% dintre angajați susțin că femeile trebuie să acorde mai multă atenție activităților casnice decât serviciului. Peste 12% consideră că femeile nu sunt capabile să ocupe funcții de conducere.

Aproape 40% dintre persoanele angajate sunt de părere că nu au oportunități pentru creștere în carieră. Acest indicator este mai mare printre femei – 47%. Autorii studiului au menționat că această părere este mult mai răspândită printre femeile care au „un nivel de studii relativ scăzut”.

Puțin peste 40% dintre angajați au comunicat că ei au un orar de muncă flexibil. Despre orarul flexibil al angajaților au anunțat 75% dintre angajatori.

Studiul a mai demonstrat că ziua de muncă a femeilor are o durată mai mare decât cea a bărbaților (este vorba despre munca remunerată și treburile casnice). Însă majoritatea respondenților nu percep povara dublă a femeilor ca o problemă. Aproape 60 la sută dintre respondenți consideră că activitatea profesională nu este un impediment pentru femeie în îndeplinirea responsabilităților casnice. „În contextul în care femeile angajate au indicat că dedică zilnic mai mult timp grijilor pentru familie, se poate deduce că înseși femeile nu par să înțeleagă amploarea acestei probleme, încercând să îmbine la maximum ambele tipuri de responsabilități”, au menționat autorii studiului.

70% dintre respondenți consideră că sunt protejați de discriminare la locul de muncă. Printre cei care s-au confruntat cu situații de discriminare sunt femeile în vârstă de peste 60 de ani și femeile care au copii mai mici de șase ani.

Ce cred persoanele neangajate

85% dintre bărbații și femeile neangajate consideră că nu se pot angaja în câmpul muncii din cauza că nu sunt locuri de muncă. 77,7% dintre ei au afirmat că în localitatea în care își au domiciliul nu-și pot găsi un loc de muncă. De asemenea, una dintre problemele principale privind angajarea în câmpul muncii este, în opinia participanților la sondaj, salariul neatrăgător. Majoritatea bărbaților respondenți nu acceptă să primească un salariu mai mic de 6 mii de lei. Cerințele femeilor sunt mai modeste – ele sunt gata să lucreze pentru o remunerare puțin mai mare de 4 mii de lei.

În același timp, numărul femeilor care nu se pot angaja din cauza responsabilităților de familie este de două ori mai mare decât cel al bărbaților. Astfel, în ultima lună, fiecare a treia femeie care a participat la sondaj nu a încercat să se angajeze la serviciu din cauza treburilor casnice și a necesității de a îngriji copiii.

Cum ar trebui să fie

În opinia apărătorilor drepturilor omului, angajatorii ar trebui să îndeplinească șase cerințe minime:
1. Să angajeze femei (să nu discrimineze niciun solicitant)
2. Să asigure dezvoltarea profesională (toți angajații trebuie să aibă oportunitatea de a se dezvolta profesional)
3. Să promoveze în carieră (asigurarea echilibrului gender în funcțiile de conducere)
4. Să plătească salarii egale (salariul ar trebui să depindă doar de volumul de lucru al persoanei angajate și nu de sexul acesteia)
5. Să ofere posibilitatea de a îmbina viața profesională cu cea personală (pentru angajații de ambele sexe)
6. Să garanteze securitatea la locul de muncă (împotriva hărțuirii sexuale și a oricăror forme de discriminare)

***

Studiul s-a efectuat în baza unui sondaj de opinie care a fost realizat de CBS-Axa SRL. La acesta au participat 483 de angajatori, peste 1 mie de persoane angajate și 501 persoane neangajate. Totodată, autorii raportului au evaluat lupta contra discriminării femeilor la locul de muncă conform scalei de 100 de puncte (0 puncte – foarte rău, 100 de puncte – foarte bine). În opinia lor, asigurarea egalității gender pe piața muncii din Moldova este apreciată cu 63 de puncte, asigurarea unui salariu egal a fost estimat cu 76 de puncte.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Marșul Eliberării” la Chișinău: Dodon, Vlah, Tarlev, Voronin și Ozerov printre manifestanți

Pe 24 august, la Chișinău, a avut loc un „marș cu ocazia eliberării Moldovei de fascism”. În fruntea coloanei s-au aflat liderul Partidului Socialiștilor Igor Dodon și liderul Partidului „Viitorul Moldovei” Vasile Tarlev. Manifestanții au mers până la Complexul Memorial „Eternitate”, unde li s-a alăturat și lidera Partidului „Inima Moldovei” Irina Vlah, care a desfășurat „Marșul Eliberării”, un eveniment cu același traseu, care a urmat coloanei conduse de Dodon și Tarlev. La locația finală s-au alăturat și ambasadorul desemnat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov, și liderul Partidului Comuniștilor Vladimir Voronin.

Marșul a început lângă monumentul din piața de lângă Academia de Științe. „Victorie”, au scandat manifestanții din coloana condusă de Dodon și Tarlev pe parcursul marșului. Ajunși la Complexul Memorial „Eternitate”, manifestanții au depus flori. Ulterior, Dodon, Vlah și Tarlev au făcut declarații. „Astăzi este o zi importantă pentru noi, pentru cetățenii Republicii Moldova. Astăzi, noi celebrăm aniversarea de la eliberarea sub ocupație fascistă. 81 de ani în urmă, buneii noștri, tații noștri au luptat pentru ca noi să avem un cer senin. Data de 24 august, în memoria moldovenilor, va rămâne tot timpul ca ziua victoriei”, a spus Dodon.

Potrivit Dodon, la marș au participat aproximativ 10 000 de persoane. Pe lângă marș, spre Complexul Memorial Șerpeni, a pornit un marș auto. Potrivit lui Dodon, la eveniment participă sute de automobile.

În contextul manifestației din capitală, istoricul și expertul WatchDog, Ștefan Bejan, a scris pe Facebook că „adevărul istoric este altul”. „”Eliberarea” sovietică a însemnat începutul unei noi ocupații și a adus cu sine zeci de mii de oameni ridicați din casele lor și deportați în Siberia, unde mulți au murit în frig și foame. Între 1946–1947, aproape 150 de mii de basarabeni au pierit în timpul foametei organizate de regimul stalinist, care mătura din podurile basarabenilor și ultimul bob de grâu, lăsând familii întregi să moară. (…) La 81 de ani distanță, Rusia repetă același scenariu. Sub pretextul „eliberării de fascism” și-a trimis armata în Ucraina. Rezultatul? Milioane au murit, au fost răniți, deportați sau forțați să-și părăsească țara”, a menționat Ștefan Bejan.

Igor Dodon, Irina Vlah, Vasile Tarlev și Vladimir Voronin fac parte din Blocul Electoral „Patriotic”, în cadrul căruia intenționează să candideze la alegerile parlamentare din 28 septembrie.

Cu toate acestea, zilele trecute, Vladimir Voronin a declarat că în sacoșa neagră pe care fostul lider PDM, Vladimir Plahotniuc, i-a oferit-o lui Igor Dodon se aflau 860.000 de euro. Igor Dodon a calificat declarațiile liderului comuniștilor și actualului său partener de bloc electoral drept o provocare pusă la cale de guvernare pentru a crea „disensiuni” în interiorul Blocului „Patriotic”. În același timp, Dodon a asigurat că, în ciuda acestor declarații, Blocul „Patriotic” va participa împreună la alegeri.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: