zn.ua

NATO cheamă Iranul la calm, însă subliniază că SUA au acționat pe cont propriu

Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice (NATO), Jens Stoltenberg, a făcut apel către Iran să se abţină de la „noi violenţe şi provocări”, însă a precizat că SUA au acționat pe cont propriu, fără să coodoneze cu aliații decizia de a lansa bombardamentul în care a fost ucis generalul iranian, Qassim Soleimani. Declarațiile au fost făcute la finalul unei reuniuni extraordinare a ambasadorilor NATO pe tema crizei dintre Washington şi Teheran, relatează Euronews, astăzi, 7 ianuarie.

„La reuniunea noastră de astăzi, aliaţii au lansat apeluri la reţinere şi detensionare. Un nou conflict nu ar fi în interesul nimănui, deci Iranul trebuie să se abţină de la noi violenţe şi provocări”, a spus secretarul general al NATO. „Timp de ani de zile aliaţii au exprimat preocupări privind activităţile destabilizatoare ale Iranului în zona Orientului Mijlociu”, a adăugat el.

Totodată, Stoltenberg a precizat că Statele Unite nu au coordonat cu membrii coaliției decizia de a lansa racheta în care a fost ucis generalul iranian Qassim Soleimani.

„Este decizia SUA. Nu este o decizie luată de coaliția globală sau de NATO. Dar aliații sunt îngrijorați din cauza activităților destabilizatoare ale Iranului în regiune”, a precizat Jens Stoltenberg.

De asemenea, Stoltenberg și-a manifestat îngrijorarea cu privire la decizia Iranului de a nu mai respecta restricțiile privind purificarea uraniului stabilite prin Acordul nuclear semnat cu marile puteri în 2015.

„Suntem cu toţii de acord că Iranul nu trebuie să dobândească niciodată arma nucleară. Avem preocupări comune privind testele cu rachetă ale Iranului şi suntem uniţi în condamnarea sprijinului Iranului pentru o varietate de grupuri teroriste diferite”, a subliniat Jens Stoltenberg.

Precizăm că tensiunile dintre Washington și Teheran s-au agravat brusc, săptămâna trecută, după ce, în urma unui atac cu dronă lansat de SUA în apropierea aeroportului din Bagdad, a fost ucis generalul iranian Qassim Soleimani. Pentagonul a declarat că acțiunea a fost „defensivă menită să protejeze personalul american din străinătate”, în timp ce Teheranul a calificat operațiunea drept un „atac terorist” și a promis o „răzbunare cruntă”. În replică, președintele Donald Trump a anunțat că în cazul amenințărilor pentru viața militarilor americani, SUA este pregătită să lanseze atacuri asupra a „52 de ținte” din Iran.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reprezentantul „Osetiei de Sud” în Transnistria, o nouă apariție la Tiraspol în pofida interdicției de intrare în Moldova. S-a întâlnit cu Krasnoselski

Reprezentantul autoproclamatei republici Osetia de Sud în regiunea transnistreană, Vitali Iankovskii, aflat în centrul unui scandal privind prezența sa pe teritoriul Republicii Moldova, în condițiile în care are interdicție de intrare în țară, a avut marți, 26 august, o întrevedere cu liderul de facto din stânga Nistrului, Vadim Krasnoselski. Întâlnirea a avut loc la Tiraspol.

Pe lângă Krasnoselski și Iankovskii, la întrevedere au participat și reprezentantul autoproclamatei republici Abhaziei în Transnistria, Alexandr Vataman, precum și așa-numitul „ministru de externe” al regiunii, Vitalii Ignatiev. Potrivit unui comunicat al administrației nerecunoscute de la Tiraspol, interlocutorii au discutat despre cooperarea dintre cele trei entități și despre evoluțiile de pe plan internațional.

Amintim că Vitali Iankovskii s-a mai aflat la Tiraspol în iulie, deși a fost declarat persoană indezirabilă în Republica Moldova și i s-a interzis intrarea în țară pentru o perioadă de cinci ani la sfârșitul lunii ianuarie. Potrivit publicației „Cotidianul”, acesta a participat la evenimente comemorative dedicate așa-zisei „dislocări” a pretinselor „forțe de menținere a păcii” în regiunea transnistreană și a fost surprins în fotografii alături de lideri locali, inclusiv de Vitalii Ignatiev.

Poliția de Frontieră a confirmat că Iankovskii nu a trecut frontiera de stat prin punctele de trecere controlate de autoritățile constituționale, după ce a părăsit țara, în ianuarie 2026.

Pe 12 august, ministra de Interne, Daniella Misail-Nichitin, a spus că Iankovskii ar fi putut pătrunde pe teritoriul țării folosind o altă identitate sau traversând ilegal frontiera.

***

Osetia de Sud și-a declarat independența în decembrie 1991. Până în prezent, independența sa a fost recunoscută doar de Rusia, Nicaragua, Venezuela, Nauru și Siria. Republica Moldova nu recunoaște independența Osetiei de Sud și consideră teritoriul acesteia parte a Georgiei.

Din 2006, Osetia de Sud și regiunea transnistreană se recunosc reciproc drept state independente.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: