zn.ua

NATO cheamă Iranul la calm, însă subliniază că SUA au acționat pe cont propriu

Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice (NATO), Jens Stoltenberg, a făcut apel către Iran să se abţină de la „noi violenţe şi provocări”, însă a precizat că SUA au acționat pe cont propriu, fără să coodoneze cu aliații decizia de a lansa bombardamentul în care a fost ucis generalul iranian, Qassim Soleimani. Declarațiile au fost făcute la finalul unei reuniuni extraordinare a ambasadorilor NATO pe tema crizei dintre Washington şi Teheran, relatează Euronews, astăzi, 7 ianuarie.

„La reuniunea noastră de astăzi, aliaţii au lansat apeluri la reţinere şi detensionare. Un nou conflict nu ar fi în interesul nimănui, deci Iranul trebuie să se abţină de la noi violenţe şi provocări”, a spus secretarul general al NATO. „Timp de ani de zile aliaţii au exprimat preocupări privind activităţile destabilizatoare ale Iranului în zona Orientului Mijlociu”, a adăugat el.

Totodată, Stoltenberg a precizat că Statele Unite nu au coordonat cu membrii coaliției decizia de a lansa racheta în care a fost ucis generalul iranian Qassim Soleimani.

„Este decizia SUA. Nu este o decizie luată de coaliția globală sau de NATO. Dar aliații sunt îngrijorați din cauza activităților destabilizatoare ale Iranului în regiune”, a precizat Jens Stoltenberg.

De asemenea, Stoltenberg și-a manifestat îngrijorarea cu privire la decizia Iranului de a nu mai respecta restricțiile privind purificarea uraniului stabilite prin Acordul nuclear semnat cu marile puteri în 2015.

„Suntem cu toţii de acord că Iranul nu trebuie să dobândească niciodată arma nucleară. Avem preocupări comune privind testele cu rachetă ale Iranului şi suntem uniţi în condamnarea sprijinului Iranului pentru o varietate de grupuri teroriste diferite”, a subliniat Jens Stoltenberg.

Precizăm că tensiunile dintre Washington și Teheran s-au agravat brusc, săptămâna trecută, după ce, în urma unui atac cu dronă lansat de SUA în apropierea aeroportului din Bagdad, a fost ucis generalul iranian Qassim Soleimani. Pentagonul a declarat că acțiunea a fost „defensivă menită să protejeze personalul american din străinătate”, în timp ce Teheranul a calificat operațiunea drept un „atac terorist” și a promis o „răzbunare cruntă”. În replică, președintele Donald Trump a anunțat că în cazul amenințărilor pentru viața militarilor americani, SUA este pregătită să lanseze atacuri asupra a „52 de ținte” din Iran.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Prețurile petrolului au atins cel mai scăzut nivel de la izbucnirea războiului dintre SUA și Iran

Prețul petrolului a scăzut joi, 18 iunie, cu aproape 3%, atingând cel mai redus nivel înregistrat de la prima zi de tranzacționare de după izbucnirea războiului dintre SUA și Iran. Potrivit Reuters, evoluția pieței a fost influențată de acordul temporar între Washington și Teheran, în cadrul căruia părțile discută despre posibila încheiere a conflictului, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și relaxarea sancțiunilor impuse Iranului.

Contractele futures pentru petrolul Brent au pierdut 1,53 dolari (1,9%), ajungând la 78,02 dolari pe baril. În același timp, țițeiul american WTI a scăzut cu 2,22 dolari (2,9%), până la 74,57 dolari pe baril.

Brent a coborât la cel mai mic nivel din 2 martie, prima zi de tranzacționare după loviturile SUA și Israelului asupra Iranului, iar WTI a atins minimul din 4 martie.

Declinul prețurilor continuă, pe măsură ce piețele energetice încorporează tot mai mult așteptarea revenirii mai rapide decât se estima a petrolului iranian, în urma memorandumului recent de înțelegere dintre SUA și Iran”, a declarat analistul IG Tony Sycamore.

Memorandumul, structurat în 14 puncte, prevede lansarea unor negocieri pe o perioadă de 60 de zile. În acest interval, Iranul ar urma să asigure tranzitul liber prin Strâmtoarea Ormuz — un culoar esențial pentru transportul global de petrol și gaze. De asemenea, se urmărește restabilirea capacității de tranzit a strâmtorii în termen de 30 de zile.

Documentul amână pentru etapele ulterioare subiectele sensibile, inclusiv programul nuclear iranian, și prevede totodată că SUA și partenerii săi ar putea elabora un plan de aproximativ 300 de miliarde de dolari pentru reconstrucția Iranului.

Analiștii anticipează o reluare treptată a fluxurilor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, însă avertizează că prețurile ar putea să nu revină la nivelurile de dinainte de război, pe fondul cererii ridicate și al necesității de refacere a stocurilor.

Goldman Sachs estimează că exporturile țărilor din Golf vor reveni la nivelurile anterioare războiului până la sfârșitul lunii iulie, iar producția de petrol s-ar putea stabiliza până în octombrie.

BNP Paribas consideră însă că piața nu va reveni la prețurile de dinainte de conflict, estimând că pragul de 75 de dolari pe baril reprezintă un nivel minim sustenabil, în contextul restricțiilor de ofertă și al cererii ridicate. Înainte de război, Brent se tranzacționa în intervalul 60–70 de dolari pe baril.

Potrivit analiștilor PetroChina, consumul de petrol al Chinei ar urma să scadă la 753 de milioane de tone în 2026, cu 4,9% mai puțin decât în 2025, pe fondul tranziției către surse de energie alternative și al prețurilor ridicate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: