zn.ua

NATO cheamă Iranul la calm, însă subliniază că SUA au acționat pe cont propriu

Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice (NATO), Jens Stoltenberg, a făcut apel către Iran să se abţină de la „noi violenţe şi provocări”, însă a precizat că SUA au acționat pe cont propriu, fără să coodoneze cu aliații decizia de a lansa bombardamentul în care a fost ucis generalul iranian, Qassim Soleimani. Declarațiile au fost făcute la finalul unei reuniuni extraordinare a ambasadorilor NATO pe tema crizei dintre Washington şi Teheran, relatează Euronews, astăzi, 7 ianuarie.

„La reuniunea noastră de astăzi, aliaţii au lansat apeluri la reţinere şi detensionare. Un nou conflict nu ar fi în interesul nimănui, deci Iranul trebuie să se abţină de la noi violenţe şi provocări”, a spus secretarul general al NATO. „Timp de ani de zile aliaţii au exprimat preocupări privind activităţile destabilizatoare ale Iranului în zona Orientului Mijlociu”, a adăugat el.

Totodată, Stoltenberg a precizat că Statele Unite nu au coordonat cu membrii coaliției decizia de a lansa racheta în care a fost ucis generalul iranian Qassim Soleimani.

„Este decizia SUA. Nu este o decizie luată de coaliția globală sau de NATO. Dar aliații sunt îngrijorați din cauza activităților destabilizatoare ale Iranului în regiune”, a precizat Jens Stoltenberg.

De asemenea, Stoltenberg și-a manifestat îngrijorarea cu privire la decizia Iranului de a nu mai respecta restricțiile privind purificarea uraniului stabilite prin Acordul nuclear semnat cu marile puteri în 2015.

„Suntem cu toţii de acord că Iranul nu trebuie să dobândească niciodată arma nucleară. Avem preocupări comune privind testele cu rachetă ale Iranului şi suntem uniţi în condamnarea sprijinului Iranului pentru o varietate de grupuri teroriste diferite”, a subliniat Jens Stoltenberg.

Precizăm că tensiunile dintre Washington și Teheran s-au agravat brusc, săptămâna trecută, după ce, în urma unui atac cu dronă lansat de SUA în apropierea aeroportului din Bagdad, a fost ucis generalul iranian Qassim Soleimani. Pentagonul a declarat că acțiunea a fost „defensivă menită să protejeze personalul american din străinătate”, în timp ce Teheranul a calificat operațiunea drept un „atac terorist” și a promis o „răzbunare cruntă”. În replică, președintele Donald Trump a anunțat că în cazul amenințărilor pentru viața militarilor americani, SUA este pregătită să lanseze atacuri asupra a „52 de ținte” din Iran.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

Maia Sandu a discutat cu Înaltul Comisar OSCE pentru Minoritățile Naționale despre alegerile din Găgăuzia

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut vineri, 26 iunie, o întrevedere cu Înaltul Comisar al OSCE pentru Minoritățile Naționale, Christophe Kamp, aflat în vizită la Chișinău. Oficialii au discutat, între altele, despre situația din Găgăuzia.

Potrivit unui comunicat al Președinției, discuțiile au vizat protecția drepturilor persoanelor aparținând diferitelor grupuri etnice și consolidarea coeziunii sociale. Șefa statului a subliniat că procesul de aderare la Uniunea Europeană este văzut drept cea mai sigură garanție pentru asigurarea egalității de șanse și a respectării drepturilor tuturor cetățenilor, indiferent de limbă sau etnie.

În acest context, Maia Sandu a evidențiat progresele realizate în ultimul an în domeniul educației multilingve și al incluziunii sociale, implementate în cooperare cu Oficiul Înaltului Comisar al OSCE.

Un alt subiect abordat a fost situația din autonomia găgăuză. Președinta a accentuat necesitatea organizării unor alegeri libere și corecte în Găgăuzia și a asigurării unui spațiu informațional „sănătos”. Totodată, aceasta a precizat că reforma administrației publice locale nu afectează statutul special al autonomiei, garantat de Constituție, și a menționat că specificul raionului Taraclia va fi respectat.

La finalul întrevederii, părțile au reconfirmat angajamentul de a continua cooperarea dintre Republica Moldova și Oficiul Înaltului Comisar al OSCE pentru Minoritățile Naționale.

***

Amintim că mandatul Adunării Populare a expirat pe 12 noiembrie 2025, iar alegerile pentru o nouă componență au fost amânate de două ori, pe 22 martie și 21 iunie 2026, pe motiv că nu au fost respectate prevederile legale privind constituirea și funcționarea autorității electorale responsabile de organizarea scrutinului.

Ministerul Justiției a solicitat Curții Constituționale controlul constituționalității mai multor prevederi legislative, inclusiv a celor referitoare la competența Adunării Populare de a aproba membrii organului electoral central și la implicarea acesteia în numirea conducătorilor structurilor teritoriale ale unor instituții naționale precum Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției și Serviciul de Informații și Securitate. Sesizarea va fi examinată pe 7 iulie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: