NATO îi oferă României cel mai performat sistem anti-drone din Europa. Cum se va apăra de dronele folosite de Rusia în Ucraina

România va instala la granițe un sistem de apărare împotriva dronelor, pe care îl va primi cu împrumut de la NATO, pentru a se apăra de avioanele militare fără pilot folosite de Rusia în Ucraina. Acesta va avea mai mulți senzori care vor detecta dronele ostile și le va distruge prin bruierea semnalului GPS sau cu ajutorul unui tun care trage cu o plasă specială, scrie Adevărul.

Sursa citată precizează că sistemul se va baza pe tehnologia dezvoltată de mai multe state membre NATO, iar în primă fază sistemul va putea fi doar utilizat de România, urmând ca ulterior complexul de apărare să fie cumpărat de Ministerul Apărării Naționale dacă statele furnizoare vor fi de acord. Totul, prin contracte G2G.

Sistemul de luptă împotriva dronelor va realiza detectarea, clasificarea, localizarea, urmărirea, dar și anihilarea dronelor care vor ajunge în spațiul aerian al României. Pentru detectarea dronelor sistemul dispune de analizoare de radiofrecvență, senzori acustici și optici, dar și de un radar. În momentul în care o dronă a fost detectată și identificată, se intră în alertă și se trece la anihilarea ei. Această misiune se poate face prin bruierea semnalului GPS, mai ales că dronele Shahed 136 folosite de ruși se bazează pe acest sistem pentru a se orienta spre ținte.

Dacă o astfel de metodă nu funcționează, se va putea utiliza un dispozitiv cu microunde de mare putere (HPM) care generează un impuls electromagnetic (EMP) capabil să distrugă electronica dronei. În acest caz, drona se oprește efectiv, căzând instantaneu necontrolat la sol. În fine, pentru distrugerea dronei ostile s-ar mai putea utiliza un tun care aruncă peste ea o plasă specială și o prăbușește, dar și un laser de mare putere, dar această ultimă opțiune este puțin probabil să ajungă în România, cel puțin în prima fază.

Adevărul scrie că decizia Guvernului de la București de a instala un astfel de sistem de apărare a venit după ce pe teritoriul României au ajuns cel puțin patru drone utilizate de Rusia în atacurile asupra Ucrainei. Trei drone au căzut chiar lângă Dunăre – granița naturală dintre România și Ucraina, dar una a fost găsită la doar 10 km de Tulcea, mult în interiorul teritoriului național.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

LIVE Sesiune specială la Parlament: noii judecători de la CC depun jurământul. Protest în fața Legislativului

Parlamentul s-a convocat în sesiune specială pe 17 august. În cadrul acesteia urmează să aibă loc ceremonia de depunere a jurământului de către noii judecători ai Curții Constituționale (CC), desemnați de Parlament, Guvern și Consiliul Superior al Magistraturii. Între timp, în fața Legislativului are loc un protest organizat de partidele conduse de Igor Dodon, Vladimir Voronin, Irina Vlah și Vasile Tarlev.

Șova, Roșca, Litvinenco, Manole și Malanciuc depun jurământul

Potrivit legislației, judecătorii Curții Constituționale depun jurământul în fața Parlamentului, președintelui Republicii Moldova și Consiliului Superior al Magistraturii.

Pe data de 16 august au expirat mandatele a 5 judecători constituționali, iar mandatul noilor judecători desemnați începe din momentul depunerii jurământului de către aceștia. Amintim că recent au fost numiți în calitate de judecători constituționali Liuba Șova, Nicolae Roșca, Sergiu Litvinenco, Domnica Manole și Ion Malanciuc. Parlamentul i-a numit pe actualii judecători ai Curții – Liuba Șova și Nicolae Roșca; Guvernul – pe actuala președintă a Curții, Domnica Manole, și pe fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco; CSM – pe judecătorul Ion Malanciuc.

Potrivit regulamentului, în cazul în care Parlamentul nu se află în sesiune ordinară, acesta se poate întruni în sesiuni extraordinare sau speciale, la cererea președintelui Republicii Moldova, a președintelui Parlamentului sau a unei treimi din deputați.

Protest la Parlament

În fața Parlamentului, Blocul „Patriotic”, format de Igor Dodon, Vladimir Voronin, Irina Vlah și Vasile Tarlev, desfășoară un protest. „Jos dictatura”, scandează manifestanții.

Curtea Constituțională este constituită din șase judecători, numiți pentru un mandat de șase ani. Doi dintre ei sunt numiți de Parlament, doi de Guvern și doi de Consiliul Superior al Magistraturii. Pe 16 august au expirat mandatele a cinci actuali judecători ai Înaltei Curți.

În iunie, Parlamentul i-a numit pentru încă un mandat pe actualii magistrați ai Curții Constituționale Liuba Șova și Nicolae Roșca. La rândul său, Guvernul i-a numit în calitate de judecători ai Înaltei Curți pe ex-ministrul Justiției Sergiu Litvinenco și actuala președintă CC, Domnica Manole, iar Consiliul Superior al Magistraturii l-a numit pe Ion Malanciuc.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: