Focarele de coronavirus care s-au înregistrat în câteva internate psihoneurologice din Moldova sunt urmare a unei strategii nechibzuite a autorităților în perioada epidemiei. Despre aceasta se menționează într-un raport al Direcției Prevenirea Torturii de pe lângă Oficiul Avocatului Poporului, care a fost publicat la 23 iunie. Avocații au subliniat faptul că aceste instituții „au fost lăsate singure în fața provocării pandemice”, fără a fi asigurate cu mijloacele de protecție necesare.
Coronavirusul în internatele psihoneurologice și în spitale
În raport se menționează faptul că de la începutul epidemiei, focare de coronavirus s-au înregistrat în patru internate psihoneurologice din țară. 272 de rezidenți și 93 de lucrători medicali și auxiliari de la aceste instituții s-au contaminat cu COVID. Este vorba despre Centrele de plasament temporar pentru persoane cu dizabilități din Brânzeni, Cocieri, Bălți și Bădiceni.
Peste 90 de rezidenți ai instituțiilor de acest gen, care s-au îmbolnavit de COVID, au fost tratați la Spitalul de psihiatrie din Bălți, unde a fost pregătită o secție izolată pentru bolnavii de coronavirus. La începutul lunii aprilie, din cauza complicațiilor provocate de COVID, a decedat o pacientă de la internatul din Bălți.
Un focar de epidemie s-a înregistrat și la Spitalul Clinic de Psihiatrie de la Codru (Costiujeni). Primul caz de coronavirus în această instituție a fost înregistrat la 28 martie, la o bufetieră, iar peste câteva zile, 14 lucrători medicali au fost diagnosticați cu COVID (patru medici, un medic rezident, două asistente medicale, șapte infirmiere), dar și 38 de pacienți. Doi dintre pacienții care s-au îmbolnăvit de coronavirus au decedat.
Autorii raportului au subliniat faptul că internatele psihoneurologice și clinicile de psihiatrie din Moldova nu erau pregătite de epidemia de coronavirus. Instituțiile au anunțat despre insuficiența de echipament de protecție și de teste. „Acest lucru demonstrează faptul că nu a existat o strategie centralizată de combatere a pandemiei. Mai degrabă, instituțiile psihiatrice și rezidențiale au fost lăsate singure în fața provocării pandemice”, se spune în raport. Autorii consideră că aceasta a fost o neglijență din partea autorităților. De asemenea, în raport se subliniază faptul că la 6 aprilie, autoritățile au decis ca persoanele cu maladii psihoneurologice să fie tratate în condiții de staționar pentru tratamentul pacienților cu boli psihice. Avocații au menționat că aceasta a fost o „provocare” pentru spitalele de psihiatrie, „dar ele au făcut față acestor provocări”.
Coronavirusul în penitenciare
Potrivit raportului, de la 12 mai până la 1 iunie, 18 angajați ai penitenciarelor din Moldova s-au contaminat cu coronavirus. O parte dintre ei au urmat tratament la domiciliu, alții au fost internați. Printre deținuți a fost depistat un caz de coronavirus – e vorba de un bărbat care a fost extrădat din Ucraina. El își ispășea pedeapsa la penitenciarul nr. 13 din Chișinău. Deținutul a fost escortat pentru tratament la un centru COVID. După ce s-a însănătoșit, el a revenit la penitenciar, pentru a-și continua ispășirea pedepsei.
În raport se mai menționează că în afară de măsurile standard pentru prevenirea coronavirusului, colaboratorii penitenciarelor ar trebui „să acorde o atenție sporită susținerii emoționale și psihologice” a deținuților. De asemenea, avocații recomandă să fie luate măsuri adecvate pentru a preveni stigmatizarea și marginalizarea persoanelor care s-au îmbolnăvit ori sunt considerate potențiali purtători de coronavirus.
Coronavirusul și drepturile omului
De la începutul epidemiei, în Moldova, la fel ca și în multe alte țări, au fost limitate drepturile și libertățile cetățenilor, pentru a stopa răspândirea coronavirusului. Restricții mult mai dure ale drepturilor au fost în raport cu deținuții și rezidenții internatelor psihoneurologice, se mai spune în raport. Astfel, mulți rezidenți ai internatelor nu au putut părăsi curtea instituțiilor, iar unii nici nu au putut ieși afară.
În opinia autorilor raportului, în timpul epidemiei, deținuții sunt supuși într-o măsură mai mare riscului de încălcare a drepturilor omului. Din această cauză, potrivit raportului, ei trebuie izolați doar în urma unei evaluări medicale și nu pentru a fi pedepsiți.
În raport se mai menționează faptul că în timpul epidemiei, Inspectoratul General al Poliției a instituit trei izolatoare speciale pentru plasarea bolnavilor de coronavirus, pe o perioadă de la șapte până la 14 zile. De menționat că unul din aceste izolatoare nu corespunde standardelor minime de detenție. Astfel, în izolatorul din Florești, lipsesc weceurile în celule, iar la Ceadîr-Lunga și la Călărași sunt încălcate toate normele sanitare. Avocații sunt de părere că plasarea persoanelor reținute bolnave de infecție în astfel de izolatoare constituie o violare a articolului 3 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului (interzicerea torturii). Avocații recomandă Inspectoratului General al Poliției să acorde atenție condițiilor din aceste izolatoare și să le aducă în corespundere cu standardele necesare.
