Facebook/Ministerul Educației

Circa 1600 locuri vacante în școli și grădinițe. MEC lansează concurs: „Ne dorim cât mai mulți tineri”

În școlile și grădinițele din Republica Moldova sunt disponibile 1 586 de posturi didactice vacante. Cele mai multe locuri sunt pentru educatori – 291 de posturi și profesori de matematică – 224 de posturi. În acest context, pe 6 iunie, Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a lansat Concursul național de repartizare a absolvenților pe funcțiile didactice vacante. Potrivit Ministerului, în anul de studii precedent, 407 tineri au fost angajați în sistemul educațional prin acest concurs.

„Ne dorim să avem cât mai mulți tineri care acceptă provocarea de a deveni cadre didactice, tineri cu vocație, tineri care tind să pună umărul la educarea viitoarelor generații. Ministerul Educației este alături de tinerii absolvenți, vrem să vă vedem în școlile noastre și suntem gata să vă oferim tot suportul necesar. Încercați, aveți încredere și realizați-vă visurile”, a declarat ministrul Dan Perciun. 

Locurile vacante

Pentru anul de studii 2025–2026, în școlile și grădinițele din țară sunt disponibile 1586 de posturi didactice vacante.

Potrivit Ministerului Educației, cele mai multe locuri vacante sunt oferite pentru: educatori – 291 de posturi; profesori de matematică – 224 de posturi; profesori de limba și literatura română – 115 de posturi; profesori de fizică – 107 posturi; învățători – 102 posturi. Lista completă, care include și distribuirea posturilor pe instituții și discipline, este disponibilă aici.

Cum și cine se poate înscrie la concurs

Înscrierea se face prin completarea unui formular online disponibil pe site-ul Ministerului Educației și Cercetării. Termenul-limită pentru înscriere la concurs este 22 iunie 2025. Rezultatele vor fi anunțate pe data de 1 iulie 2025. Potrivit secretarului general al Ministerului Educației Galina Rusu, fiecare candidat poate selecta mai multe posturi pentru care dorește să concureze, dar va fi repartizat pe o singură funcție didactică vacantă, în funcție de opțiuni, profilul profesional și necesitățile instituțiilor.

Concursul se adresează tinerilor cu vârsta de până la 35 de ani, aflați la început de carieră în domeniul educațional. Pot depune dosarele de participare: absolvenții colegiilor pedagogice care au obținut diplome de studii profesionale în formarea educatorilor sau a învățătorilor; absolvenții programelor de licență sau master din domeniul Științe ale Educației; persoanele care au finalizat studii în domenii conexe disciplinelor școlare (ex: fizică, limbi străine, istorie etc.), cu condiția să fi urmat un modul psihopedagogic de minimum 60 de credite; absolvenții instituțiilor de învățământ din străinătate, cu diplome recunoscute conform legislației naționale.

Ce oferă statul

Ministrul Dan Perciun a declarat că statul oferă „sprijin financiar consistent și pe termen lung pentru tinerii care aleg să devină profesori”. Printre facilitățile oferite se numără: indemnizație unică de angajare în valoare de 200.000 de lei pentru absolvenții de licență sau master în domeniul Educației sau în domenii conexe cu module pedagogice; 160.000 de lei pentru absolvenții colegiilor pedagogice și ai instituțiilor recunoscute din străinătate. Plata se face în două tranșe: 50% după 6 luni de activitate efectivă și restul după 18 luni.

Totodată, tinerii specialiști beneficiază de o normă didactică redusă cu 25% în primii 5 ani de activitate, dar și de o compensație anuală de 4000 de lei pentru achiziționarea de materiale și echipamente didactice. Persoanelor care se angajează în mediul rural sau în centre raionale, li se oferă: 1000 de lei lunar pentru chirie; 3000 de lei anual pentru cheltuieli pentru energia electrică și termică.

Potrivit Ministerului, un alt avantaj al activității în școli și grădinițe este concediul anual de până la 62 de zile calendaristice, mai mare decât media altor domenii.

Ministerul Educației a raportat că, în anul de studii precedent, 407 tineri au fost angajați în sistemul educațional prin acest concurs, în creștere cu 10% față de anul 2023–2024 și cu 30% față de media ultimilor 5 ani. Totodată a menționat că, în anul curent, 493 de elevi vor absolvi colegiile pedagogice, iar 881 de studenți vor finaliza studii universitare în domeniul Științelor educației. 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Digi24.ro

Deepfake și propagandă prin aplicații mobile: STRATCOM, raport despre „tacticile folosite de Rusia în Moldova”

Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării (STRATCOM), instituție care în august a trecut din subordinea Parlamentului în cea a Președinției, a publicat un raport despre „tactici, tehnici și proceduri de manipulare folosite de Rusia pentru influențarea proceselor democratice din Republica Moldova”. Raportul vizează perioada mai–septembrie 2025 și arată că Rusia ar fi folosit conturi inautentice, aplicații mobile, inteligență artificială și deepfake-uri pentru a submina încrederea în instituțiile moldovenești.

„Deși rezultatele alegerilor din 28 septembrie au validat dorința populației pentru democrație și bunăstare, demonstrând că intervenția externă nu și-a atins obiectivul electoral imediat, eforturile Kremlinului și ale actorilor interni aliați au vizat în mod strategic degradarea legitimității și funcționalității instituțiilor (CEC, sistem judiciar, instituții de aplicare a legii, presă independentă), proces care poate produce efecte de durată asupra stabilității democratice”, se arată în raportul STRATCOM.

Potrivit Centrului, în această perioadă au fost folosite: „rețele web de dezinformare, tehnologii phishing, falsificare de documente, pseudo-experți internaționali, pseudo-ONG-uri, eforturile diplomației ruse, actori proxy interni și regionali, aplicații mobile, sondaje sociologice trucate și neautorizate pentru inginerie socială, rețele de conturi inautentice pentru amplificare, reclame plătite pe platforme online, inteligența artificială pentru producere și promovare de conținut, platforme de pseudo-media, deepfake-uri și multe alte metode sofisticate de manipulare”.

NewsMaker by Mihaela Conovali

Mai exact, Centrul a identificat „infrastructuri media proxy operate industrial”. „Pravda Network (cel puțin 129 de site-uri, peste 50 limbi, reach circa 500.000 impresii/zi). Rețeaua Blocknot Network (119 site-uri în RM, UA și FR, reach min 20.000 utilizatori unici/zi) controlate de oameni de afaceri și foști actori politici din Federația Rusă și utilizate pentru a amplifica narative manipulatorii și dezinformatoare anti-UE și anti-democrație și apoi „spală” prin canale locale cu extensii „.md” și branding „moldovenesc”, a comunicat STRATCOM.

Centrul a identificat și „site-uri doppelganger și laboratoare externe de „information laundering”, care plantează scurgeri trucate, falsuri ce sunt amplificate în mod sincronizat de rețeaua proxy pro-rusă pentru conferirea de credibilitate acelor postări și facilitarea circulației lor în spațiul informațional occidental și regional”. „Pentru amplificare suplimentară sunt folosite și conturi inautentice (doar acest proiect în perioada indicată a generat 23 de articole dedicate Republicii Moldova, distribuite de 700 de conturi de pe platforma X, cu 13 milioane de urmăritori, obținând 2,4 milioane de interacțiuni)”, a declarat Centrul.

STRATCOM a identificat și „infrastructuri de site-uri și conturi inautentice/coordonate”. „Rețeaua sub-regională CopyCop (GRU) – peste 250 de site-uri/pagini web pseudo-știri, atribuite persoanelor afiliate entităților statele din FR (de ex. Centrului pentru Expertiză Geopolitică (CGE) cu sediul la Moscova și al Direcției Principale a Statului Major General al Forțelor Armate ale Federației Ruse (GRU). Site-urile erau prezentate ca provenind din România și Republica Moldova și au vizat direct vorbitorii de română. (…) De asemenea, a fost angrenată o rețea de conturi inautentice „Evrazia” cu minim 300 de conturi (Facebook și TikTok) ce a promovat interesele maligne ale rețelei or și a ONG-ului rus Evrazia și politicienilor de rang înalt afiliați cu acesta”, a declarat Centrul.

Instituția a depistat și „propagandă prin aplicații mobile”. „Rusia a încercat să eludeze măsurile de protecție împotriva propagandei TV pro-război și normalizarea agresiunii militare introducând conținutul direct în casele cetățenilor prin aplicații mobile. Proiecte online noi, precum HaiTV, au continuat linia de efort a MD24, lansat anul precedent. Investigațiile anterioare au demonstrat că MD24 are legături directe cu Russia Today, unul dintre principalii giganți media ai Federației Ruse, aflat sub sancțiuni internaționale. Aplicațiile au fost distribuite inclusiv prin platformele Google și Apple”, se arată în raport.

STRATCOM a identificat și „campanii de dezinformare pe platforme sociale”. „Pe platforma TikTok au fost stabilite 1.347 de conturi inautentice. (…) Alte 155 conturi inautentice stabilite pe Platforma X/Twitter implicate constant în acțiuni coordonate ce au produs circa 3500 de distribuiri punctuale generând peste 6 ml. de interacțiuni. Mesajele false au circulat intens în ecosisteme digitale unde publicul moldovean se intersectează cu comunități din regiune și diaspora, sporind efectul de credibilitate. În ziua alegerilor, platforma Facebook a fost exploatată la maximum – în doar câteva ore, au fost semnalate peste 150 de conținuturi și conturi inautentice cu activitate semnificativă”, a comunicat STRATCOM.

Centrul a depistat și utilizarea inteligenței artificiale și a tehnologiei deepfake. „Operațiuni ca „Matryoshka” (active constant în spațiul informațional din Moldova din septembrie 2023, intensificate și diversificate în 2025) folosesc IA generativ pentru a crea deepfake-uri, pagini contrafăcute și interviuri false și trucate care subminează legitimitatea conducerii instituțiilor democratice din RM (CEC, Președinția, Parlamentul RM, Guvern, etc.)”, se mai arată în raportul Centrului.

Potrivit STRATCOM, obiectivul central a fost „erodarea democrației ca sistem – prin slăbirea încrederii în instituții, infiltrarea ecosistemului informațional și consolidarea unor rețele interne capabile să reproducă și să amplifice narațiuni ostile pe termen lung”. „Deși impactul electoral imediat a fost limitat, costul strategic asupra rezilienței instituționale este real și impune un răspuns coordonat, rapid și sustenabil, în cooperare strânsă toate forțele democratice din țară și la nivel internațional”, a declarat Centrul.

Federația Rusă nu a reacționat deocamdată la raportul STRATCOM.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: