observator.tv

Neglijență, alcool și restricții. 307 copii au dispărut în Republica Moldova în primele patru luni ale anului curent

În primele 4 luni ale acestui an, poliția a fost sesizată în 307 cazuri de dispariție a copiilor: 185 de fete și 122 de băieți. Dintre aceștia, 295 de minori au fost găsiți și reîntorși în familie. Datele au fost prezentate de șefa secției Siguranță minori din cadrul Inspectoratului Național Securitate Publică, Aliona Dragomirețcaia.

232 de copii au plecat din propriile familii, iar 75 de copii din instituțiile unde erau plasați: 55 din centre de plasament, 11 din case de tip familie și 9 din instituții rezidențiale.

Vârsta copiilor dispăruți:

  • 77 de copii sub 13 ani
  • 148 de copii de 14-15 ani
  • 82 copii 16-18 ani

Pături sociale:

  • 86 de copii din familii social-vulnerabile
  • 80 de copii din familii cu forma de protecție APP (Asistenţa parentală profesionistă, NM)
  • 68 de copii din familii firești
  • 57 de copii din familii monoparentale
  • 16 copii din familii numeroase

Cei mai mulți copii invocă că au plecat pentru că sunt neglijați de familie. La fel, un motiv este consumul de băuturi alcoolice de către părinți și restricțiile exagerate din partea părinților.

Potrivit datelor prezentate de poliție pe 25 mai, în fiecare an, în Republica Moldova dispar aproximativ 700 de copii. În 98% din cazuri, aceștia părăsesc benevol domiciliul sau centrul de plasament. În alte cazuri, copiii se rătăcesc sau devin victime ale unor infracțiuni.

Amintim că, pe 26 mai, un băiețel de 6 ani a dispărut din Hîncești. Acesta se numește Beniamin Osipciuc. În momentul dispariției, el purta pantaloni verzi și un tricou galben. Despre ultimele informații publicate de poliție despre acest caz puteți citi în articolul „Purta șlapi roz, șlapii mamei sale”. Poliția anunță noi detalii despre copilul dispărut din Hîncești”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Dobândirea cetățeniei R. Moldova: solicitanții vor fi obligați să cunoască româna și prevederile Constituției

Parlamentul a adoptat în prima lectură proiectul noii legi cu privire la cetățenia Republicii Moldova. Printre prevederile proiectului se numără obligativitatea cunoașterii limbii române și Constituției țării pentru a putea dobândi cetățenia moldovenească. Inițiativa legislativă a fost susținută de 54 de deputați.

Potrivit inițiativei legislative, cetățenia Republicii Moldova va putea fi dobândită prin naștere, recunoaștere, adopție, tutelă și curatelă, redobândire, naturalizare. Proiectul unifică procedurile de dobândire a cetățeniei, care are drept scop asigurarea egalității pentru toți solicitanții, eliminând discriminările sau favorizările pe baza categoriei de persoane. O altă prevedere ține de delimitarea clară a categoriilor de aplicanți pentru cetățenie în funcție de vârsta acestora.

Printre noutățile proiectului se numără introducerea condiției de a cunoaște limba română și prevederile Constituției pentru persoanele care intenționează să dobândească cetățenia țării noastre. De asemenea, proiectul prevede aplicarea unor măsuri împotriva fraudelor și corupției, prin adoptarea unor norme stricte de acceptare a documentelor și verificare riguroasă a acestora, pentru a preveni fraudarea procesului de acordare a cetățeniei și pentru a proteja securitatea națională. Potrivit autorilor inițiativei, în ultimii ani, au fost identificate și contracarate circa 100 de tentative de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin fraudă, în baza documentelor de proveniență necunoscută sau falsificate. Prin urmare, instituțiile guvernamentale vor avea responsabilitatea de a verifica mai riguros documentele prezentate de solicitant, precum și alte informații necesare pentru a determina eligibilitatea acestuia pentru cetățenie. Se va verifica istoricul de călătorii internaționale, pentru a se asigura că nu a avut interdicția de a intra sau rămâne în alte țări, antecedentele financiare, starea de sănătate, istoricul familial, integritatea solicitantului.

Documentul delimitează cazurile de respingere a cererilor de dobândire și a celor de refuz în acordare. Respingerea este orientată către aspectele tehnice, iar refuzul se face în cazul în care persoana nu întrunește criteriile legale pentru obținerea cetățeniei. Autorii proiectului propun introducerea unor noi prevederi ce se referă la refuzul acordării cetățeniei persoanelor împotriva cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale. Depunerea cererii pentru obținerea cetățeniei se va face personal de către solicitant, iar posibilitatea depunerii cererilor de cetățenie prin intermediari, prin procură, va fi exclusă pentru a reduce riscul de corupție și influențe externe.

Proiectul conține și prevederi privind excluderea incertitudinii cu referire la categoriile de străini care sunt în drept să depună cerere pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova prin naturalizare, precum și la calcularea perioadei de ședere legală și/sau domiciliere pe teritoriul țării de către solicitanții de cetățenie.

Autorii proiectului menționează că revizuirea legii este necesară ca urmare a unor procese precum migrația masivă a populației, fenomenul cetățeniei multiple, nevoilor de a proteja drepturile diasporei, problemelor de securitate legate de acordarea frauduloasă a cetățeniei, integrarea europeană și racordarea legislației naționale la standardele UE.

Documentul, elaborat de un grup de deputați PAS, urmează a fi examinat de Parlament în lectura a doua.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: