Neglijență, alcool și restricții. 307 copii au dispărut în Republica Moldova în primele patru luni ale anului curent

În primele 4 luni ale acestui an, poliția a fost sesizată în 307 cazuri de dispariție a copiilor: 185 de fete și 122 de băieți. Dintre aceștia, 295 de minori au fost găsiți și reîntorși în familie. Datele au fost prezentate de șefa secției Siguranță minori din cadrul Inspectoratului Național Securitate Publică, Aliona Dragomirețcaia.

232 de copii au plecat din propriile familii, iar 75 de copii din instituțiile unde erau plasați: 55 din centre de plasament, 11 din case de tip familie și 9 din instituții rezidențiale.

Vârsta copiilor dispăruți:

  • 77 de copii sub 13 ani
  • 148 de copii de 14-15 ani
  • 82 copii 16-18 ani

Pături sociale:

  • 86 de copii din familii social-vulnerabile
  • 80 de copii din familii cu forma de protecție APP (Asistenţa parentală profesionistă, NM)
  • 68 de copii din familii firești
  • 57 de copii din familii monoparentale
  • 16 copii din familii numeroase

Cei mai mulți copii invocă că au plecat pentru că sunt neglijați de familie. La fel, un motiv este consumul de băuturi alcoolice de către părinți și restricțiile exagerate din partea părinților.

Potrivit datelor prezentate de poliție pe 25 mai, în fiecare an, în Republica Moldova dispar aproximativ 700 de copii. În 98% din cazuri, aceștia părăsesc benevol domiciliul sau centrul de plasament. În alte cazuri, copiii se rătăcesc sau devin victime ale unor infracțiuni.

Amintim că, pe 26 mai, un băiețel de 6 ani a dispărut din Hîncești. Acesta se numește Beniamin Osipciuc. În momentul dispariției, el purta pantaloni verzi și un tricou galben. Despre ultimele informații publicate de poliție despre acest caz puteți citi în articolul „Purta șlapi roz, șlapii mamei sale”. Poliția anunță noi detalii despre copilul dispărut din Hîncești”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Consiliul pentru Egalitate susține că denumirea disciplinei școlare „Istoria Românilor” reprezintă o formă de discriminare directă față de celelalte grupuri etnice din Republica Moldova. Instituția atrage atenția, într-un aviz emis recent, că această formulare poate alimenta tensiuni interetnice și submina coeziunea socială.

Deși curriculumul actual include referințe la istoria și contribuțiile minorităților, Consiliul atrage atenția că denumirea disciplinei se axează exclusiv pe un singur grup etnic, într-o societate cu identități etnice și culturale diferite.

„Populația Republicii Moldova este formată din mai multe grupuri etnice. (…) Educația este unul dintre cele mai importante instrumente de promovare a integrării și coeziunii sociale. Denumirea „Istoria Românilor” poate alimenta disensiunile interetnice și obstrucționa eforturile de construire a unei societăți coezive, multietnice, în care toți cetățenii se simt reprezentați în narațiunea istorică națională”, se arată în aviz.

Consiliul face trimitere, în acest sens, la datele preliminare ale recensământului din 2024, potrivit cărora 77,2% dintre cetățeni s-au declarat moldoveni, iar 7,9% – români, urmați de ucraineni, găgăuzi, ruși, bulgari, romi și alte grupuri etnice. O disciplină obligatorie, intitulată după un singur grup etnic, poate crea în acest context un sentiment de excludere pentru elevii care nu se identifică cu acea etnie, consideră instituția.

„Denumirea unei discipline școlare are rolul de a reflecta sintetic conținutul acesteia și este primul element cu care elevii se întâlnesc. Încă din titlul său, disciplina școlară „Istoria Românilor” subliniază doar un singur grup etnic din Republica Moldova, fapt care poate diminua simțului demnității și, astfel, afecta dezvoltarea personalității elevilor ce aparțin altor grupuri etnice (non-români)”, avertizează Consiliul.

În concluzie, Consiliul recomandă Ministerului Educației să revizuiască denumirea disciplinei și să adopte o formulă „neutră” din punct de vedere etnic, care să reflecte diversitatea și să contribuie la construirea unei societăți incluzive.

Avizul a fost semnat de cinci membri ai Consiliului pentru egalitate. Printre semnatari se numără președintele Ian Feldman, Carolina Bagrin, Gheorghina Drumea, Victorina Luca și Andrei Lungu.

Am solicitat un comentariu din partea Ministerului Educației, însă până la momentul publicării acestei știri nu am primit un răspuns.

În prezent, disciplina „Istoria românilor și universală” este predată în clasele gimnaziale și liceale din învățământul general. În clasa a XII-a, elevii pot alege disciplina ca probă de bacalaureat.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: