Nereguli în declarațiile de avere ale Irinei Gutnic? Constatarea ANI și explicația viceprimarului de Chișinău

Procuratura Anticorupție a contestat sentința fostului deputat Constantin Țuțu, condamnat la 8 ani de închisoare în dosarul de escrocherie, trafic de influență și îmbogățire ilicită. Instituția consideră că pedeapsa stabilită de prima instanță este prea blândă și solicită majorarea termenului de detenție la 15 ani.

Procuratura Anticorupție a anunțat că, pe 10 februarie, a depus apel la Curtea de Apel Chișinău împotriva sentinței pronunțate de prima instanță în dosarul lui Țuțu.

„Partea acuzării consideră că sentința este parțial neîntemeiată, în partea achitării lui Constantin Țuțu pe capătul de acuzare privind îmbogățirea ilicită. De asemenea, acuzarea consideră că instanța de judecată i-a aplicat inculpatului pe epizoadele de escrocherie și trafic de influență o pedeapsă prea blândă, ignorând criteriile generale de individualizare a pedepsei penale, ceea ce nu restabilește echitatea socială și nu contribuie la descurajarea altor persoane de a comite infracțiuni similare”, a menționat PA.

Conform apelului depus, procurorii anticorupție solicită ca Constantin Țuțu să fie recunoscut vinovat pentru infracțiunile de escrocherie, trafic de influență, dar și îmbogățire ilicită. Aceștia mai cer ca ex-deputatul să fie condamnat la 15 ani de închisoare, iar din conturile sale să fie confiscate 3,5 milioane de lei și 20 000 de euro, ca bunuri rezultate din săvârșirea infracțiunilor.

Amintim că Procuratura Anticorupție îl acuză pe Țuțu escrocherie, îmbogățire ilicită și trafic de influență.

Conform materialelor anchetei, fostul deputat, deținând o funcție publică în perioada 2014–2019, a obținut venituri de peste 6,45 milioane de lei din diferite surse. Totodată, cheltuielile sale pentru aceeași perioadă au depășit 10 milioane de lei. Procurorii consideră că Constantin Țuțu a ascuns intenționat informații despre veniturile și cheltuielile sale, indicând date false în declarația de avere și interese personale.

De asemenea, în perioada în care era deputat, printr-un intermediar, Constantin Țuțu ar fi cerut rudelor unui bărbat reținut 20 000 de euro pentru eliberarea acestuia. Totuși, acesta nu și-a putut onora promisiunea și a fost de acord să restituie banii, însă a păstrat 2 000 de euro, argumentând că ar fi „influențat procurorii”. Ulterior, fără a cunoaște ce decizie vor lua procurorii, el a cerut și a primit din nou de la aceleași rude ale bărbatului încă 20 000 de euro. După eliberarea bărbatului, apropiații lui au aflat că Țuțu nu a exercitat, de fapt, nicio influență asupra procurorilor și au cerut returnarea banilor. În cele din urmă, el a restituit integral suma primită a doua oară.

Pe 27 ianuarie, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, care a examinat dosarul, l-a recunoscut vinovat de escrocherie și trafic de influență, dar l-a achitat pentru pentru infracțiunea de îmbogățire ilicită, pe motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii. Instanța i-a stabilit o pedeapsă de 8 ani de închisoare, amendă de 450 000 de lei și l-a privat de dreptul de a ocupa funcții publice timp de 5 ani. Avocatul lui Țuțu a declarat că intenționează să contesteze decizia judecătorească.

Constantin Țuțu a fost reținut în iulie 2025 la Atena, împreună cu oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc. Cei doi au fost plasați ulterior în arest, însă mai târziu Țuțu a fost eliberat. Procurorul care instrumentează dosarul ex-deputatului, Elena Cazacov, declara atunci că acesta a părăsit Grecia și se află pe teritoriul regiunii transnistrene. Avocatul lui Țuțu, Ion Negura, a negat aceste informații, afirmând că clientul său se află încă în Grecia. După aceasta, instanța l-a dat în căutare pe Țuțu.

Pe 2 octombrie 2025, Constantin Țuțu a fost reținut la punctul de trecere a frontierei Vulcănești, la intrarea în Republica Moldova din Ucraina. Șeful Poliției de Frontieră, Ruslan Galusca, a spus că fostul deputat a venit „de bunăvoie” la frontieră.