Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a dat de înțeles că nu va accepta propunerea președintelui în exercițiu Igor Dodon, de a desfășura consultări cu fracțiunile parlamentare, în vederea evitării crizei politice. Într-un mesaj publicat pe Facebook, deputatul PAS Sergiu Litvinenco a menționat că Legea supremă prevede consultări cu șeful statului pentru desemnarea premierului sau dizolvarea parlamentului.
„În primul rând, Constituția prevede doar două cazuri în care președintele cheamă fracțiunile la consultări – pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru și înainte de a lua decizia cu privire la dizolvarea parlamentului atunci când se întrunesc circumstanțele constituționale pentru aceasta. Chemarea din capul lui, deși nu este interzisă, nu este un instrument constituțional expres”, a explicat Litvinenco poziția PAS.
Parlamentarul a mai menționat că Igor Dodon nu dispune de legitimitate pentru a chema fracțiunile parlamentare la consultări.
„Cine este Dodon la ziua de azi ca să cheme fracțiunile la consultări? Un cetățean pe care o majoritate covârșitoare din oamenii acestei țări l-a trimis la groapa de gunoi a istoriei! Cu un astfel de personaj noi nu avem de gând să discutăm. Și, în general, în afară de consultări, am văzut că omul are planuri mărețe pentru viitor. Trebuie să-i spunem ferm că pentru ceea ce declară el că ar vrea să facă nu are un mandat popular. Iar exercitarea puterii în nume propriu și fără a avea girul cetățenilor nu este altceva decât uzurpare a puterii de stat”, a conchis deputatul PAS.
***
Reacția vine după ce, pe 16 noiembrie, președintele în exercițiu Igor Dodon a declarat că invită fracțiunile parlamentare la discuții cu privire la „evitarea crizei politice”.
Pe 17 noiembrie, și Platforma DA a anunțat că refuză invitația lui Igor Dodon.
Comisia Electorală Centrală constată o creștere a participării femeilor la alegeri. Potrivit unei analize comparative a scrutinelor parlamentare din 2021 și 2025, prezentate pe 23 februarie, ponderea femeilor în rândul alegătorilor a crescut de la 53,48% în 2021 la 54,33% în 2025. Datele mai arată că, deși femeile reprezintă majoritatea alegătorilor și domină structurile de administrare electorală – cu 71,51% în consiliile electorale de circumscripție și peste 80% în birourile secțiilor de votare în 2025 – prezența lor în competiția politică rămâne mai redusă.
Dacă în 2021, în componența Comisia Electorală Centrală, formată din nouă membri, nu se regăsea nicio femeie, în 2025 alegerile au fost organizate de o autoritate alcătuită din patru bărbați și cinci femei, inclusiv președinta Angelica Caraman.
Potrivit comunicatului CEC, femeile continuă să domine structurile de administrare a alegerilor. În consiliile electorale de circumscripție, ponderea acestora a crescut de la 64,39% în 2021 la 71,51% în 2025.
În cadrul birourilor electorale ale secțiilor de votare, femeile reprezintă peste 80% din totalul funcționarilor electorali, comparativ cu 78% în 2021.
Autoritatea mai informează că numărul funcționarilor electorali instruiți s-a dublat aproape în ultimii patru ani – de la 6.064 persoane în 2021 la 12.043 în 2025. Femeile au constituit aproximativ 83% din totalul persoanelor instruite în ambii ani, fapt care, potrivit CEC, indică o consolidare a capacităților instituționale și o profesionalizare a procesului electoral.
În același timp, participarea alegătorilor din diaspora a înregistrat o evoluție pozitivă. Creșterea este asociată cu introducerea unor mecanisme suplimentare, inclusiv votul prin corespondență, care a facilitat implicarea cetățenilor aflați peste hotare în procesul electoral.
Participarea femeilor la alegeri
La alegerile parlamentare din 2021 au fost înregistrați 1.617 concurenți electorali, dintre care 712 au fost femei, ceea ce reprezintă 44% din total. În scrutinul din 2025 s-au înscris 599 de femei, ponderea acestora fiind de 43,9% din numărul total al candidaților, în ușoară scădere față de 2021.
Datele arată că, deși femeile au constituit majoritatea alegătorilor în ambele scrutine – cu o pondere de peste 53% – reprezentarea lor în rândul candidaților a rămas sub pragul de 50%.
„În ansamblu, analiza comparativă a alegerilor parlamentare din 2021 și 2025 evidențiază progrese în ceea ce privește participarea la vot și consolidarea procesului electoral, însă scoate în evidență și necesitatea unor eforturi continue pentru asigurarea unei reprezentări echilibrate de gen în viața politică”, a mai comunicat instituția.
Analiza a fost realizată cu susținerea proiectului „Consolidarea rezilienței democratice în Moldova”, implementat de PNUD Moldova și finanțat de Norvegia, Suedia și Danemarca.
Legea electorală prevede o cotă minimă de 40% pentru fiecare sex pe listele de candidați, cu poziționare echilibrată, astfel încât la fiecare zece poziții să fie incluși cel puțin patru candidați din fiecare sex.
În prezent, în Parlamentul Republicii Moldova sunt 40 de deputate, ceea ce constituie 39,6% din totalul mandatelor – aceeași pondere ca și după alegerile din 2021.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
