Andrei Mardari | NewsMaker

NM Espresso: 9 mai, Stalin la Chișinău, Moldova — în finala Eurovision

Această zi, în Moldova

Dimineața de 9 mai a început la Chișinău cu depunere de flori la complexul memorial Eternitate, cu ocazia Zilei victoriei.

Președintele Maia Sandu, prim-ministrul Dorin Recean și speakerul parlamentului Igor Grosu au depus flori la monumentul Maica Îndurerată, la mormintele eroilor și la Focul veșnic. «Suntem aici ca să comemorăm zecile de milioane de oameni care au fost uciși în cel de-al Doilea Război mondial», a remarcat Sandu, subliniind faptul că invazia Rusiei în Ucraina ne-a făcut să înțelegem și mai mult, cât de importantă este pacea și cât de important este să facem tot posibilul pentru ca s-o menținem«. La rândul său, Grosu a menționat că «omenirea nu și-a învățat lecția» celui de-al Doilea Război Mondial, «de aceea avem încă un război». La fel, președintele parlamentului a remarcat că unele partide parazitează pe exploatarea memoriei istorice.

Și primarul capitalei Ion Ceban s-a grăbit să depună flori. Totodată, primăria a arborat drapelele Moldovei și Uniunii Europene, demonstrând astfel că marchează și Ziua Europei. Întrebat de jurnaliști, Ceban a declarat că sărbătorește și Ziua victoriei, și Ziua Europei. «Sărbătorim tot ce este frumos și pentru pace. Nu putem să ignorăm ceea ce comemorează sutele de mii de vieți. Totodată, ne bucurăm de Ziua Europei. Vom fi alături de misiunile diplomatice, de ambasade, de țările UE pe data de 13 mai, atunci când sunt mai multe evenimente desfășurate în acest sens», a adăugat primarul.

Tiraspolul a renunțat anul acesta la festivitățile de amploare, inclusiv la acțiunea «Regimentul nemuritor», însă Vadim Krasnoselski a depus flori și i-a felicitat pe toți cu ocazia Zilei victoriei, dorind sănătate veteranilor. Acesta a remarcat în discursul său că situația din regiune este «extrem de tensionată» și i-a chemat pe toți să aibă grijă de sine, de cei dragi și de cei apropiați.

La Chișinău au fost organizate două acțiuni ale «Regimentului nemuritor» în același timp — de PSRM și de partidul «Șor». O reacție negativă a provocat pe rețelele de socializare un banner cu Stalin, care a apărut la una din acțiunile respective… Iar elicopterul Black Hawk cu drapelele Moldovei și UE a zburat deasupra capitalei…

Ambasadorul UE, Jānis Mažeiks a adresat un mesaj de felicitare tuturor cetățenilor Moldovei cu ocazia Zilei Europei. Diplomatul a menționat în discursul său că, alegând calea integrării europene, «Moldova a ales calea spre un destin mai bun». «În această zi, permiteți-mi să vă asigur că UE este și va fi mereu alături de voi pentru o țară de succes, în sprijinul întregului popor al Moldovei. Împreună suntem puternici. La mulți ani, Europa!», a declarat diplomatul.

Și Maia Sandu a adresat un mesaj de felicitare. «Astăzi, celebrăm pacea și unitatea familiei europene», a menționat șefa statului, adăugând că cetățenii Moldovei sunt europeni și că locul nostru este în Europa. «La mulți ani, Europa! La mulți ani, Moldova europeană», a declarat Sandu.

Și șeful diplomației moldovenești, Nicu Popescu i-a felicitat pe toți. «Din păcate, la 78 de ani de când aliații au adus pacea pe continentul european, Federația Rusă a readus războiul în Europa, sfidând atât dreptul internațional cât și memoria celor care au luptat în cel de-al Doilea Război Mondial pentru pace și invingerea nazismului. Țara noastră condamnă ferm orice acțiune agresivă», a scris ministrul și a subliniat importanța deosebită a menținerii păcii în societate.

«Celebrăm Europa împreună» este genericul programului pentru copii care a fost organizat de către guvern la 9 mai, la Grădina Botanică. Primii 3000 de vizitatori au primit înghețată gratuită.

Cu ocazia dublei sărbători în țara noastră, NM a publicat testul «Război. Victorie. Europa». Testați-vă, cât de bine cunoașteți istoria.

Această zi, în afara Moldovei

Ziua victoriei asupra național-socialismului în Europa a fost marcată la 8 mai. Cu ocazia celor 78 de ani ai victoriei asupra Germaniei naziste, președintele Franței, Emmanuel Macron a depus o coroană de flori la monumentul Ostașului Necunoscut, subliniind contribuția tuturor aliaților și participanților la Rezistență în obținerea victoriei. Totodată, a comemorat toate victimele celui de-al Doilea Război Mondial printr-un minut de reculegere și a aprins Flacăra Eternă. «Pentru Victorie. Pentru pace. Pentru eroii care ni le-au adus. Pentru cei care luptă ca să le avem acum», a scris președintele francez pe pagina sa oficială de Facebook.

Volodimir Zelenski a dispus ca Ziua victoriei în Ucraina va fi marcată la 8 mai, la fel ca și în alte țări europene, iar la 9 mai — Ziua Victoriei. «Noi am învins nazismul, vom învinge și rașismul», a concluzionat liderul ucrainean. La 9 mai, a venit la Kiev Ursula Gertrud von der Leyen, președintele Comisiei Europene, pentru a participa la festivitatea prilejuită de Ziua Europei. În noaptea de 8 spre 9 mai, FR a lansat 25 de rachete asupra orașelor ucrainene.

Prim-ministrul României, Nicolae Ciucă a propus ca în țara vecină să fie inițiată declararea zilei de 8 mai ca dată oficială de sărbătorire a Zilei victoriei aliaților asupra Germaniei naziste.

Cancelarul Germaniei Olaf Scholz a prezentat un discurs de program în Parlamentul European în care a menționat câteva propuneri importante, inclusiv adoptarea deciziilor cu o majoritate calificată și nu în unanimitate, trecerea la relații de egalitate cu țările din Africa, Asia și America Latină, reformarea sistemului de acordare a azilului. Totodată, acesta a propus admiterea în UE a Moldovei, Ucrainei și a țărilor din Balcanii de Vest, dar nu și a Georgiei.

24 de orașe din Rusia au anulat anul acesta evenimentele cu ocazia Zilei victoriei, iar la parada de la Moscova au fost prezenți liderii a șapte țări din fosta URSS — Armenia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan.

La Liverpool a avut loc prima semifinală a concursului Eurovision 2023. Pașa Parfeni, reprezentantul Moldovei, a trecut în finală în urma voturilor spectatorilor.Moldova, pe calea transformărilor

Și iarăși, noutăți bune pentru țara noastră. Parlamentul European a aprobat propunerea Comisiei Europene de a majora cu 145 milioane de euro asistența macrofinanciară pentru Moldova. Suma asistenței va ajunge până la 295 milioane de euro.

De Ziua Europei, Moldova a devenit prima țară din afara Uniunii Europene care a aderat la Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF). Acesta este considerat cel mai important mecanism pentru proiectele de infrastructură în Uniunea Europeană. Moldova și România au convenit să construiască trei poduri auto peste râul Prut.

Președintele Maia Sandu l-a decorat cu «Ordinul de Onoare» pe Scott Hocklander, directorul Misiunii Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) în Republica Moldova «în semn de înaltă apreciere pentru contribuția personală adusă la c onsolidarea relațiilor de prietenie și bună colaborare dintre Moldova și SUA».

Iată ce va fi astăzi, 10 mai…

  • La ora 10:00, guvernul Moldovei se va convoca în ședință.
  • La aceeași oră, Curtea Constituțională a verifica constituționalitatea partidului «Șor».
  • La ora 14:00, ANRE se va întruni în ședință.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

La un click distanță: cum un curs online sprijinit de Estonia aduce parcursul european mai aproape de moldoveni

Autoare: Patricia Mihailă/Journo Birds

Ce presupune aderarea la Uniunea Europeană? Pentru a răspunde la această întrebare, estonienii au creat un curs online pentru sute de studenți, funcționari publici și angajați ai ONG-urilor din Moldova, cu sprijinul Centrului Estonian pentru Cooperare Internațională în Dezvoltare (ESTDEV).

Sala bibliotecii Universității de Stat din Moldova e învăluită în tăcere . Miroase a hârtie veche și praf. Contrastul se simte puternic, mai ales când intri dinspre strada Alexei Mateevici, plină de trafic la orele amiezii. Într-un colț stă Nikita Krivonosov, un student de 20 de ani, cu căștile pe urechi, parcă deconectat de lume. Pe ecranul lui, un profesor explică acquis-ul comunitar – mecanismul complex al procesului legislativ al Uniunii Europene. Nikita pune videoclipul pe pauză, își face notițe și încruntă sprâncenele, concentrat. Este unul dintre cei 350 de moldoveni care s-au înscris la cursul online „Moldova și Integrarea în UE”.

Această punte digitală dintre orașul estonian Tartu și Chișinău a fost creată pentru a răspunde unei întrebări la care entuziasmul, de unul singur, nu este suficient: dacă Moldova își dorește să adere la Uniunea Europeană, cum poate face ca asta să se întâmple cu adevărat?

Nikita Krivonosov, întors recent de la Moscova, a votat „Da” la referendumul privind integrarea în UE. Foto: Iurie Gandrabura

Entuziasm mare, resurse puține

Moldova a devenit stat candidat la Uniunea Europeană în 2022, iar negocierile de aderare au început doi ani mai târziu. Atunci au devenit vizibile și primele provocări. Dorința moldovenilor de a adera este mare, însă resursele sunt limitate: nu avem suficienți profesori, experți și materiale didactice actualizate, iar sistemul nu reușește să țină pasul cu schimbările.

„Oamenii au nevoie de informații clare și ușor de înțeles”, explică Marika Kundla, manageră de proiect la ESTDEV, cu sprijinul căreia a fost creat cursul. „Aderarea la Uniunea Europeană este un proces complex. Învățarea digitală îi ajută pe studenții, profesorii și cetățenii din Moldova să înțeleagă mai bine acest proces și să se implice în reforme.”

Aici intervine proiectul comun al Universității de Stat din Moldova și al Universității din Tartu – Connect4More – în cadrul căruia cursul a fost finalizat la sfârșitul anului 2025. Programul de studii este alcătuit din patru module, care abordează structura instituțională a Uniunii Europene, procesul de elaborare a politicilor și criteriile specifice de aderare. Nu este vorba despre un proces de învățare pasiv: participanții iau parte la discuții virtuale, susțin teste, iar cei care finalizează cursul primesc o diplomă.

Din Moscova, plin de speranță

Pentru Krivonosov, participarea la curs a însemnat o victorie personală. După zece ani petrecuți în străinătate și studiile la medicină începute la Moscova, anul trecut și-a făcut bagajele și a cumpărat un bilet cu o singură destinație spre Moldova. Țara natală l-a atras înapoi ca un magnet.

„Mutarea a fost grea, dar libertatea este importantă pentru mine”, spune Krivonosov. O umbră îi traversează chipul pentru o clipă atunci când face referire la atmosfera politică sufocantă pe care a lăsat-o în urmă.

Înainte de a pleca din Rusia, și-a îndeplinit datoria civică. Își amintește clar ziua în care a mers la Ambasada Republicii Moldova din Moscova pentru a vota „da” la referendumul privind Uniunea Europeană. „Poate părea surprinzător”, spune el, „dar chiar și acolo am votat pentru UE”.

Acum, Nikita este din nou acasă, iar dorința de a învăța este mare. S-a înscris la cursul creat de estonieni pentru că a vrut să aprofundeze subiectul și să compare parcursul Moldovei cu cel al Estoniei. „Pentru mine, cel mai interesant a fost să compar procesul Estoniei cu ceea ce se întâmplă acum la noi”, spune el, adăugând că a observat asemănări între cele două țări. Acest lucru îi dă speranța că Moldova ar putea avea în față un destin similar cu cel al Estoniei.

Aderarea devine o realitate palpabilă

Pe lângă studenți, la curs au participat și experți care voiau claritate. Una dintre participante, Maria Pîslăraș, lucrează la Centrul de Ajutor pentru Refugiați, alături de parteneri internaționali și grupuri vulnerabile. „Mă interesa, mai degrabă, ce se întâmplă după ce Moldova își îndeplinește obligațiile”, explică ea, alegându-și cuvintele cu grijă, ca cineva obișnuit să gestioneze situații de criză.

Maria a fost surprinsă, dar și încurajată de concluzia desprinsă din curs: experții deja văd Moldova aderând la UE în anii 2029–2030. „Aderarea nu mai este doar o poveste frumoasă despre care vorbesc politicienii, ci o realitate palpabilă”, adaugă ea cu optimism.

Învățare digitală din Estonia

Pentru a crea un curs care să răspundă așteptărilor studenților, dar și ale altor grupuri din societate, e nevoie de mai mult decât de un laptop conectat la internet – e necesară și o metodă nouă de predare.

Cristina Morari, profesor la Facultatea de Relații Internaționale de la USM, a acceptat această provocare. Împreună cu colegii ei, a construit cursul de la zero. Pentru asta, profesorii moldoveni au călătorit în Estonia, unde experții Universității din Tartu i-au învățat arta creării unui MOOC – un curs electronic cu acces liber – de la scrierea de scenarii captivante și cititul de pe teleprompter, până la planificarea de sarcini interactive de evaluare. Departe de sălile lor obișnuite de curs, profesorii au devenit din nou studenți.

„Am reușit să combinăm cercetarea academică riguroasă cu pedagogia digitală inovatoare”, spune Morari. „Participarea la acest proiect ne-a oferit acces la cele mai bune practici de digitalizare din Estonia.”

Pe lângă activitatea sa de bază, Cristina Morari, împreună cu colegii de la USM, a creat un curs online despre Uniunea Europeană. Foto: Iurie Gandrabura
Implicarea studenților

Efortul a dat roade. Producția video de calitate și discuțiile moderate pe forum au menținut interesul participanților, iar majoritatea dintre ei au finalizat cursul. Anna Beitane, care a urmărit procesul din Tartu, recunoaște că activitatea participanților a fost surprinzătoare. „Am avut noroc cu studenții. De la început au fost foarte implicați, iar mulți au postat activ pe forumuri”, spune ea.

Sofia Diaconu, masterandă în Studii Europene, afirmă că materialele de curs erau foarte bine actualizate. „De obicei, informația din materialele noastre este cam puțin în urmă”, crede ea. Potrivit ei, educarea și informarea publicului reprezintă cel mai bun mod de a combate dezinformarea – o problemă care persistă în Moldova. Sofia dă drept exemplu miturile conform cărora UE ar urma să „ia pământul Moldovei”.

Anna Beitane de la Universitatea din Tartu, la evenimentul de încheiere a proiectului „Connect4More” din decembrie 2025 de la Chișinău. Foto: Iurie Gandrabura

Un partener cu experiență similară

Pentru ESTDEV și Universitatea din Tartu, aceste testimoniale sunt un semn că „modelul estonian” îi inspiră pe moldoveni. Beitane adaugă însă că soluțiile din Estonia nu sunt copiate „la indigo”.

Când Estonia a aderat la UE acum 20 de ani, situația geopolitică era complet diferită. În același timp, faptul că atât Estonia, cât și Moldova au făcut parte din URSS ajută la găsirea unui limbaj comun. „Ne ajută să înțelegem mai bine anumite provocări”, spune Beitane, care a implementat deja trei proiecte în Moldova.

Dr. Cristina Morari (stânga), una dintre creatoarele cursului online, subliniază că la baza programului de studii a stat prietenia strânsă dintre universitățile din Estonia și Moldova. Foto: Iurie Gandrabura

„Cine, dacă nu noi?”

În octombrie 2025, studenții moldoveni au participat și la vizite de studiu în Estonia, unde au jucat rolurile miniștrilor UE și au purtat dezbateri politice, exact așa cum se întâmplă în Consiliul Uniunii Europene. Pentru unii, aceste vizite au fost cu adevărat transformatoare. Potrivit lui Beitane, unul dintre participanți s-a mutat ulterior la Tallinn pentru a-și continua studiile acolo.

„Aceste vizite ajută la crearea unei înțelegeri reciproce mai profunde”, spune Beitane. Studenții celor două țări țin legătura. „Această relație umană este extrem de importantă.”

Succesul cursului arată că societatea din Moldova este pregătită să depună eforturi. „De fiecare dată când facem un pas înainte în integrarea europeană, este ca și cum urcăm cu o treaptă mai sus”, spune Diaconu. Mesajul ei este simplu și răspicat: „Cine, dacă nu noi?”

Nichita își strânge căștile, își închide rucsacul, iar atenția lui este deja îndreptată înainte. Vrea nu doar să studieze relații internaționale, ci să le și practice. Vrea să devină, în viitor, diplomat în străinătate la Ministerul de Externe al Republicii Moldova, viitoare țară membră a Uniunii Europene.

Pare ambițios pentru un tânăr de douăzeci de ani, dar Nikita vede lucrurile pragmatic. „Ne place să vorbim despre cât de important este să visezi, dar eu nu cred prea mult în acest concept”, spune el. „Trebuie să faci pași mici, să muncești din greu și atunci rezultatul va veni.”

Pentru mulți moldoveni, Europa nu mai este doar un „vis”. Este un scop vizibil la orizont, care așteaptă să fie îndeplinit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: