NM espresso

NM Espresso: ce lege a restituit Sandu în parlament, ce se va întâmpla cu tariful la gazele naturale și cui nu i-a permis Chișinăul să plece în Transnistria

Igor Svitrov
| 11 decembrie, 2021
08:38

Sandu

Președintele Maia Sandu a restituit în parlament legea privind politica bugetar-fiscală pentru anul 2022. Cei din aparatul președintelui au motivat acest lucru prin faptul că amendamentul care a fost introdus în lege înainte de lectura a doua și care prevede majorarea salariilor pentru judecătorii Curții Constituționale (până la 82 mii de lei) nu a primit avizul pozitiv al guvernului.

Partenerii

Lituania va acorda Moldovei €350 mii (7 milioane de lei) „pentru fortificarea capacităților instituționale și buna guvernare” în țara noastră. Despre aceasta au anunțat premierii Lituaniei și Moldovei Ingrida Šimonytė și Natalia Gavrilița în urma întrevederii lor de la Chișinău. Oficialii nu au precizat, pentru ce anume vor fi cheltuite aceste fonduri.

Transnistria

Cei de la Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei au declarat că politologul rus Natalia Narocinițkaia „a fost deportată de facto” din Moldova. Narocinițkaia pleca la alegerile liderului Transnistriei în calitate de observator din partea Camerei Civice a Federației Ruse. La rândul său, Narocinițkaia a declarat că a fost reținută la aeroport timp de două ore, iar după aceasta, fără a explica motivele, a fost trimisă înapoi în Rusia.

Comentând acest incident, cei de la MAEIE au îndemnat partenerii externi să nu-și trimită observatorii la alegerile liderului Transnistriei, pe care Chișinăul le consideră nelegitime.

Cei de la Tiraspol au considerat declarațiile și acțiunile Chișinăului „drept o respingere demonstrativă a unui dialog civilizat în favoarea metodelor de presiune, sancțiuni și blocaje”, care provoacă escaladarea conflictului.

Între timp, Oleg Horjan și Serghei Mirovici, opozanți din Transnistria care se află într-un penitenciar din stânga Nistrului și care continuă greva foamei de aproape o lună, au îndemnat să nu fie recunoscute rezultatele alegerilor liderului din Transnistria, care vor avea loc la 12 decembrie.

Bălți

Instanța de judecată a respins cererea ex-deputatului Arina Spătaru privind anularea turului doi al alegerilor primarului de Bălți, care a fost stabilit pentru 19 decembrie. Instanța a considerat inadmisibilă cererea lui Spătaru.

Câteva ore mai târziu, Consiliul electoral de circumscripție Bălți a decis că în turul doi, Nicolae Chirilciuc, candidatul partidului „Patrioții Moldovei”, va fi concurentul lui Nicolai Grigorișin. În turul întâi, Chirilciuc s-a clasat pe locul cinci cu un rezultat de 1,23% din voturi (416 alegători).

Gazele naturale

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) încă nu a aprobat tarifele conform cărora vom plăti pentru gazele naturale în luna decembrie. NM a analizat această situație în articolul «Что будет в декабрьских квитанциях за газ» („Ce se va întâmpla cu facturile pentru gazele naturale din luna decembrie”).

Consiliul Audiovizualului

Noua componență a Consiliului Audiovizualului se va întruni săptămâna viitoare în prima sa ședință. Patru din cei șapte membri ai consiliului au fost delegați de către guvernare, trei – de opoziție și ONG-uri. În articolul «Вся власть с Советом» („Toată puterea-i cu Consiliul”), NM a analizat, dacă această componență a Consiliului Audiovizualului va fi independentă din punct de vedere politic.

Drepturile omului

Moldova este una dintre țările lider după numărul de plângeri depuse de cetățenii săi la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Cu ocazia Zilei mondiale a drepturilor omului, NM a selectat top-5 cele mai mari pierderi ale Moldovei la CEDO din ultimul an. Despre aceasta – în articolul «По Страсбургскому счету» („În contul de la Strasbourg”).

Istorii

În istoria celebrei violoniste Alexandra Conunova din Moldova, care a rămas la aeroport fără vioara Guadagnini din anul 1785, încă nu se vede finalul. Procuratura nu returnează vioara și continuă urmărirea penală a lui Conunova. Într-un interviu acordat pentru NM, violonista ne-a povestit, ce se întâmplă de fapt, de ce în Europa asemenea incidente sunt imposibile în principiu și de ce pentru un muzician, vioara e ca un copil.

Situația epidemiologică

516 cazuri noi de contaminare cu coronavirus s-au înregistrat în Moldova în ultimele 24 de ore, inclusiv la 13 lucrători medicali. Ministerul Sănătății a anunțat și despre 18 persoane răpuse de Covid. Doar două dintre acestea au decedat în ultimele 24 de ore, celelalte – mai devreme, dar nu au fost incluse în statistica generală.

top, Transnistria

Știri similare

Viață

Trafic îngreunat și vreme nefavorabilă în Republica Moldova: autoritățile cer prudență maximă

Bani

„Trebuie de făcut, odată, ordine”: Tofilat cere audieri parlamentare privind cheltuieli nejustificate de peste 33 de milioane de lei la Chișinău-Gaz

Externe

Reacția Moscovei la planul lui Macron și Starmer de a trimite trupe în Ucraina: „vor fi considerate ținte militare legitime pentru Rusia”

Dumitru Petruleac
| 8 ianuarie, 2026
15:11

Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse avertizează că desfășurarea trupelor occidentale și a infrastructurii militare pe teritoriul Ucrainei va fi considerată o intervenție străină, reprezentând o amenințare directă la adresa securității Rusiei și a Europei. Declarația a fost făcută de purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova. Reacția Moscovei vine la două zile după ce, la Paris, membrii coaliției conduse de Franța și Marea Britanie au semnat împreună cu autoritățile de la Kiev o declarație privind „garanții de securitate durabile” pentru Ucraina după încetarea ostilităților.

„Desfășurarea pe teritoriul Ucrainei a unităților militare, obiectivelor militare, depozitelor și a altor elemente de infrastructură ale statelor occidentale va fi calificată drept intervenție străină. Toate aceste unități și obiective vor fi considerate ținte militare legitime pentru Forțele Armate ale Federației Ruse. Aceste avertismente au fost formulate în repetate rânduri la cel mai înalt nivel și își păstrează pe deplin actualitatea”, a spus Zaharova.

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, mai avertizează că astfel de acțiuni vor avea consecințe grave.

„Toate aceste unități și obiective vor fi considerate ținte militare legitime pentru Forțele Armate ale Federației Ruse. Aceste avertismente au fost formulate în repetate rânduri la cel mai înalt nivel și își păstrează pe deplin actualitatea”, a adăugat ea.

În același timp, Moscova păstrează aceiași retorică privind încheirea războiului din Ucraina. Maria Zaharova mai spune că o soluție pașnică ar fi posibilă doar prin eliminarea cauzelor profunde ale conflictului, revenirea Ucrainei la un statut neutru și nealiniat, demilitarizarea și „denazificarea” acesteia, respectarea drepturilor lingvistice, culturale și religioase ale populației, precum și recunoașterea realităților teritoriale actuale.

Amintim că pe 6 ianuarie, liderii statelor membre ale „Coaliției de Voință” și Ucraina s-au reunit la Paris pentru un summit de pace, în cadrul căruia au semnat o declarație comună privind garanțiile de securitate pentru Ucraina după încheierea invaziei ruse.

Documentul, denumit „Declarația de la Paris”, stabilește principalele componente ale acestor garanții, inclusiv: crearea unui sistem de monitorizare a armistițiului sub conducerea SUA, continuarea sprijinului militar și dotarea cu armament a armatei ucrainene, desfășurarea unei „forțe multinaționale” în Ucraina după încetarea războiului și angajamente juridice pentru sprijinirea țării în cazul unei noi agresiuni.

În același timp, președintele Franței, Emmanuel Macron, prim-ministrul Marii Britanii, Keir Starmer, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, au semnat o declarație care detaliază desfășurarea forțelor multinaționale pe teritoriul Ucrainei, ca parte a garanțiilor de securitate. Potrivit lui Starmer, aceste trupe vor asigura securitatea spațiului aerian și maritim ucrainean și vor consolida forțele armate ale Ucrainei pe termen lung.

Președintele Zelenski a apreciat acordul ca fiind „foarte concret”, iar emisarul american Steve Witkoff a menționat că s-au înregistrat „progrese semnificative” privind garanțiile de securitate și planul de reconstrucție a Ucrainei. Summit-ul a reunit 27 de șefi de stat și de guvern, secretarul general NATO, Mark Rutte, președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, printre alții.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!