kp.md

NM Espresso: ce lege a restituit Sandu în parlament, ce se va întâmpla cu tariful la gazele naturale și cui nu i-a permis Chișinăul să plece în Transnistria

Sandu  

Președintele Maia Sandu a restituit în parlament legea privind politica bugetar-fiscală pentru anul 2022. Cei din aparatul președintelui au motivat acest lucru prin faptul că amendamentul care a fost introdus în lege înainte de lectura a doua și care prevede majorarea salariilor pentru judecătorii Curții Constituționale (până la 82 mii de lei) nu a primit avizul pozitiv al guvernului.

 

 

Partenerii

Lituania va acorda Moldovei €350 mii (7 milioane de lei) „pentru fortificarea capacităților instituționale și buna guvernare” în țara noastră. Despre aceasta au anunțat premierii Lituaniei și Moldovei Ingrida Šimonytė și Natalia Gavrilița în urma întrevederii lor de la Chișinău. Oficialii nu au precizat, pentru ce anume vor fi cheltuite aceste fonduri.

 

 

Transnistria

Cei de la Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei au declarat că politologul rus Natalia Narocinițkaia „a fost deportată de facto” din Moldova. Narocinițkaia pleca la alegerile liderului Transnistriei în calitate de observator din partea Camerei Civice a Federației Ruse. La rândul său, Narocinițkaia a declarat că a fost reținută la aeroport timp de două ore, iar după aceasta, fără a explica motivele, a fost trimisă înapoi în Rusia.

Comentând acest incident, cei de la MAEIE au îndemnat partenerii externi să nu-și trimită observatorii la alegerile liderului Transnistriei, pe care Chișinăul le consideră nelegitime.

Cei de la Tiraspol au considerat declarațiile și acțiunile Chișinăului „drept o respingere demonstrativă a unui dialog civilizat în favoarea metodelor de presiune, sancțiuni și blocaje”, care provoacă escaladarea conflictului.

Între timp, Oleg Horjan și Serghei Mirovici, opozanți din Transnistria care se află într-un penitenciar din stânga Nistrului și care continuă greva foamei de aproape o lună, au îndemnat să nu fie recunoscute rezultatele alegerilor liderului din Transnistria, care vor avea loc la 12 decembrie.

 

 

Bălți

Instanța de judecată a respins cererea ex-deputatului Arina Spătaru privind anularea turului doi al alegerilor primarului de Bălți, care a fost stabilit pentru 19 decembrie. Instanța a considerat inadmisibilă cererea lui Spătaru.

Câteva ore mai târziu, Consiliul electoral de circumscripție Bălți a decis că în turul doi, Nicolae Chirilciuc, candidatul partidului „Patrioții Moldovei”, va fi concurentul lui Nicolai Grigorișin. În turul întâi, Chirilciuc s-a clasat pe locul cinci cu un rezultat de 1,23% din voturi (416 alegători).

 

 

Gazele naturale

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) încă nu a aprobat tarifele conform cărora vom plăti pentru gazele naturale în luna decembrie. NM a analizat această situație în articolul «Что будет в декабрьских квитанциях за газ» („Ce se va întâmpla cu facturile pentru gazele naturale din luna decembrie”).

 

 

Consiliul Audiovizualului

Noua componență a Consiliului Audiovizualului se va întruni săptămâna viitoare în prima sa ședință. Patru din cei șapte membri ai consiliului au fost delegați de către guvernare, trei – de opoziție și ONG-uri. În articolul «Вся власть с Советом» („Toată puterea-i cu Consiliul”), NM a analizat, dacă această componență a Consiliului Audiovizualului va fi independentă din punct de vedere politic.

 

 

Drepturile omului

Moldova este una dintre țările lider după numărul de plângeri depuse de cetățenii săi la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Cu ocazia Zilei mondiale a drepturilor omului, NM a selectat top-5 cele mai mari pierderi ale Moldovei la CEDO din ultimul an. Despre aceasta – în articolul «По Страсбургскому счету» („În contul de la Strasbourg”).

 

 

Istorii

În istoria celebrei violoniste Alexandra Conunova din Moldova, care a rămas la aeroport fără vioara Guadagnini din anul 1785, încă nu se vede finalul. Procuratura nu returnează vioara și continuă urmărirea penală a lui Conunova. Într-un interviu acordat pentru NM, violonista ne-a povestit, ce se întâmplă de fapt, de ce în Europa asemenea incidente sunt imposibile în principiu și de ce pentru un muzician, vioara e ca un copil.

 

 

Situația epidemiologică

516 cazuri noi de contaminare cu coronavirus s-au înregistrat în Moldova în ultimele 24 de ore, inclusiv la 13 lucrători medicali. Ministerul Sănătății a anunțat și despre 18 persoane răpuse de Covid. Doar două dintre acestea au decedat în ultimele 24 de ore, celelalte – mai devreme, dar nu au fost incluse în statistica generală.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: