Bugetul 2023. Salarii și pensii, cursul leului și impozitele
Miercuri, 7 decembrie, guvernul s-a întrunit într-o nouă ședință, care a început cu impresiile premierului despre deplasarea în Ucraina. Ea a vorbit și despre acordurile practice, și despre ororile războiului: «integrarea europeană a Moldovei nu este doar o dorință de a trăi mai bine, ci și o nevoie de securitate», a concluzionat premierul.
Și abia după aceasta, miniștrii au trecut la ordinea de zi, care a inclus 21 de chestiuni, cea mai importantă fiind Legea bugetului de stat și Politica fiscală și vamală pentru anul 2023. De notat că documentul a fost publicat cu doar trei ore înainte de ședință, de aceea bașcanul Găgăuziei i-a solicitat premierului să amâne examinarea acestuia, pentru ca miniștrii să reușească să ia cunoștință de act și, în caz de necesitate, să vină cu propriile propuneri. Premierul a recunoscut că într-adevăr, documentul final a fost gata în ultimul moment, însă a propus miniștrilor să-și înainteze propunerile în a doua lectură, în parlament.
Până la urmă, guvernul a aprobat totuși principalul document financiar pentru anul viitor. Pe scurt: anul 2023 «va fi dificil». Deficitul bugetar va constitui 18,5 miliarde de lei, leul se va deprecia, iar impozitele și accizele vor crește, însă nu pentru toată lumea. De exemplu, în anumite condiții, întreprinderile mici și mijlocii nu vor plăti impozitul pe venit. La fel, în anul 2023, va fi implementat mecanismul de impozitare progresivă.
În ce privește salariile. Încă de la începutul anului, salariile tuturor bugetarilor vor fi majorate cu 1300 de lei. Sporul va fi fix, așa că cel mai mult îl vor simți bugetarii cu salarii mici. Iar de la 1 aprilie, va fi indexată și pensia, ce-i drept, nu până la nivelul inflației (30%), așa cum prevede legea, ci doar cu 14,1% — pur și simplu nu sunt bani pentru o indexare mai mare.
Apropo, vor crește și salariile judecătorilor, mai bine zis, acestea vor fi ajustate luându-se în calcul inflația: din anul 2018, salariile judecătorilor se calculează pe baza unui salariu fix și a unui coeficient stabilit în funcție de nivelul instanței și de vechimea în muncă a judecătorului, dar Curtea Constituțională a decis că «remunerarea judecătorilor trebuie protejată de fluctuațiile monetare».
De notat că, pe lângă buget, guvernul a aprobat și programul de prevenire și de gestionare a situațiilor de urgență pentru anii 2022-2025, a majorat salariul minim până la 4000 de lei, a aprobat demisia Tatianei Savva, vicedirectorul Agenției Proprietății Intelectuale. Funcționara a declarat cu o zi mai devreme că statul ar putea returna 90 milioane de lei companiei «Avia Invest» dacă aceasta va demonstra investițiile, inclusiv «sursa banilor». După aceste afirmații, ministrul justiției a fost nevoit să concretizeze, ce «a investit», de fapt, compania concesionară și de ce acești bani sunt ai statului și nu ai concesionarului.
Cauzele opoziției
O adunare a susținătorilor partidului «Șor», numită de către organizatori «un congres național», s-a desfășurat pe stadionul din Orhei, la 6 decembrie. Evenimentul propriu-zis a fost prezentat cu mult fast — cu această ocazie, s-au comandat chiar și noi produse de la «Șor»: jachete albe cu simbolurile partidului. Iar deputatul Apostolova a declarat de pe scenă că alegerea locului nu este întâmplătoare. Aceasta a spus că anume aici «tânărul businessman a declarat că va candida pentru funcția de primar de Orhei».
«Atracția principală» a fost însuși Șor, care a declarat că a găsit deja investitori dispuși să investească în Moldova 10 miliarde de euro. Și i-a propus președintelui Sandu candidatura sa pentru funcția de premier. Curios e faptul că încă acum două săptămâni, Șor cerea insistent demisia șefei statului, iar acum «a decis să negocieze»? Menționăm că Șor este unul dintre cei vizați în furtul miliardului și este condamnat de instanța primară din Moldova la 7,5 ani privațiune de libertate pentru delapidări în proporții deosebit de mari.
Între timp, colecția de acuzații a procuraturii s-a completat cu un nou reprezentant al opoziției — Alla Dolința, fostul deputat al blocului PCRM-PSRM, care este bănuită de finanțarea ilegală a PSRM și falsificarea unor documente.
Energetică și tarife
Până în anul 2025, în Moldova urmează să fie construite două centrale electrice de cogenerare, care vor înlocui CET-1. Acestea vor genera și căldură, și energie electrică. Iar până atunci, în ianuarie 2023, tariful la energia electrică ar putea să scadă (reducerea tarifului, cu circa 25%, este prevăzută și în luna decembrie). Bineînțeles, în cazul în care Chișinăul va reuși să păstreze contractul cu MGRES, iar «Gazprom» va livra gaze naturale Moldovei.
Problema cea din urmă, apropo, rămâne deschisă. Președintele rus Putin a cerut Ministerului energiei de la Moscova «să cerceteze», din ce motiv Moldova păstrează o parte din gazele naturale în Ucraina. Amintim că de câteva luni, Moldova păstrează stocurile de gaze naturale în România și în Ucraina, pentru eventualele sistări ale livrărilor de gaze naturale din Rusia și pentru a asigura securitatea energetică (conform estimărilor specialiștilor, acestea sunt suficiente pentru două luni de iarnă).
Pe scurt, despre ceea ce va fi astăzi
- La ora 10:00 va începe ședința plenară a parlamentului. Agenda deputaților conține 20 de chestiuni.
- La ora 10:00 Asociația Promo-LEX va prezenta un studiu privind respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană în anul 2022.
