rferl.org

NM Espresso: ce va câștiga economia Republicii Moldova din statutul de țară candidat la aderarea la UE și de ce ne așteaptă o «toamnă complicată»

Republica Moldova și UE

La reuniunea Consiliului European, care începe astăzi, la Bruxelles, Republica Moldova și Ucraina vor primi, cel mai probabil, statutul de țară candidatla aderarea la UE. Niciunul dintre statele UE nu se declară împotrivă, a comunicat presa europeană, citând propriile surse.

În ajunul summit-ului Consiliului European (este instituția superioară a Uniunii Europene, formată din șefii de stat și de guvern ai statelor membre ale UE), «Barometrul European» a publicat rezultatele unui nou sondaj de opinie, potrivit căruia 58 la sută din populația UE susțin aderarea noilor țări la Uniunea Europeană. În același timp, 65 la sută consideră calitatea de membru al UE un avantaj, iar 80% susțin sancțiunile împotriva Rusiei.

Cei de la Moscova au declarat că UE corespunde tot mai puțin intereselor economice ale statelor membre și ale celor care doresc să adere, inclusiv Republica Moldova: «Uniunea Europeană devine un instrument geopolitic în mâinile SUA», «scopurile și metodele UE sunt deja cu greu de distins de scopurile NATO», iar țările care doresc să adere la UE «trebuie să depună un jurământ anti-Rusia la Bruxelles».

NM a decis să clarifice, ce va câștiga economia moldovenească din statutul de țară candidat la aderarea la UE, dacă Republica Moldova va avea un acces mai mare la fonduri și dacă țara noastră va deveni mai atractivă pentru investitori. Despre toate acestea — în articolul «Теперь заживем?» («Vom trăi mai bine?»).


Guvernul și toamna

Premierul Natalia Gavrilița atenționează că ne așteaptă o toamnă complicată în Moldova «din cauza războiului din Ucraina și mai ales din cauza problemelor de logistică». Și a cerut miniștrilor să elaboreze programe de asistență pentru producătorii agricoli și pentru populație. Printre altele, se au în vedere subvențiile pentru fermieri, precum și compensarea tarifelor la gazele naturale, energia electrică și încălzire pentru categoriile defavorizate ale populației. «Avem mai multe programe de asistență pe care le vom aproba în timpul apropiat», a spus Gavrilița.

Guvernul a votat, la ședința de miercuri, și prelungirea regimului stării de urgență cu o lună și jumătate. Acesta funcționează în țara noastră de la 24 februarie.


Guvernul și cadrele

Igor Grosu, președintele parlamentului, nu exclude faptul că în guvern ar putea avea loc remanieri de cadre. Acesta susține că acum este evaluată activitatea miniștrilor și a ministerelor. Grosu a remarcat că «remanierile sunt o chestie normală în orice guvern».


Gările auto și concesiunea

Guvernul ar putea să rezilieze contractul cu compania «Gările Auto Moderne»care acum trei ani a obținut concesiunea întreprinderii de stat «Gările și stațiile auto» pe o perioadă de 25 de ani. Motiv pentru rezilierea contractului ar putea fi neexecutarea de către concesionar a angajamentelor contractuale: modernizarea și reabilitarea a 30 de gări și stații auto.


Televizorul și informațiile

În Republica Moldova a intrat în vigoare legea care prevede interzicerea știrilor, programelor informative și analitice din Rusia, precum și a filmelor despre război. De notat că interdicția nu vizează «programele de divertisment care nu au un conținut militarist».


Ucraina și războiul

România este una dintre cele trei țări principale care ajută la furnizarea de arme și echipamente militare din SUA în Ucraina, scrie presa ucraineană. În același timp, România nu numai că ajută la livrarea de arme americane, dar este dispusă să furnizeze Ucrainei armament din stocurile proprii. Inclusiv avioane MiG, pe care armata română nu le utilizează.

ONU a anunțat că de la începutul războiului, 8 milioane de persoane au plecat din Ucraina sau 20 la sută din populația țării.


Și despre ceea ce va fi astăzi, 23 iunie

  • Ședința Consiliului Municipal Chișinău.
  • Conferința de presă a primăriei Chișinău, în privința noilor tarife pentru călătoria cu transportul public.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Găgăuzia pierde dreptul de a forma organul electoral local. Curtea Constituțională a zis „da” Ministerului Justiției și „nu” – Adunării Populare a Găgăuziei

Curtea Constituțională a declarat neconstituționale drepturile Adunării Populare a Găgăuziei (APG) de a forma organul electoral local și de a participa la aprobarea subdiviziunilor teritoriale ale poliției, Serviciului de Informații și Securitate (SIS) și Direcției Justiției din Găgăuzia.

Pe 9 iulie, Curtea Constituțională a admis sesizarea depusă pe 9 martie de ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, care a solicitat verificarea constituționalității unor prevederi din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei. Printre acestea se numără norma care oferă Adunării Populare competența de a aproba componența autorității electorale de la Comrat, considerată de Ministerul Justiției o formă de dualism instituțional.

Curtea a declarat neconstituționale „textul și aprobarea componenței Comisiei Electorale Centrale pentru efectuarea alegerilor din articolul 12 aliniat 3 lit. d), precum și articolele 19, 22, 23 și 24 din Legea nr. 344 din 23 decembrie 1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei”.

Înalta Curte a declarat neconstituțional și textul „la propunerea guvernatorului Găgăuziei și cu acordul Adunării Populare a acesteia din articolul 7 lit. e) din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea poliției și statutul polițistului”.

La fel, a declarat neconstituțional textul „componența Consiliului electoral Central al Găgăuziei se aprobă de Adunarea Populară a Găgăuziei în conformitate cu prevederile articolului 12 aliniat 3 lit. d) din legea nr. 344/1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei și cu actele normative locale din articolul 36 aliniat 1 din codul electoral”, precum și textele „de adunarea populară a Găgăuziei” și legii 344/1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei” .

În același timp, Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă sesizarea din 7 iulie 2026 a Adunării Populare a Găgăuziei. Ultima a solicitat verificarea constituționalității prevederilor Codului electoral al Republicii Moldova, în care organul electoral al autonomiei este numit Consiliul Electoral Central (CEC). În Legea „privind statutul juridic special” al Găgăuziei, organul electoral al autonomiei este denumit Comisia Electorală Centrală (CEC).

Potrivit Curții, hotărârea este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac și intră în vigoare la data adoptării.

„Curtea a emis o adresă Parlamentului în vederea ajustării legislației în conformitate cu raționamentele expuse”, a comunicat președinta Curții Constituționale, Domnica Manole.

***

Amintim că în autonomie continuă criza electorală. Mandatele deputaților Adunării Populare a Găgăuziei au expirat în noiembrie 2025. Alegerile nu pot fi organizate din cauza divergențelor dintre legislația electorală locală și cea națională. Chișinăul și Comratul au elaborat o prevedere comună privind desfășurarea alegerilor, însă Executivul Găgăuziei a emis un aviz negativ asupra acesteia. În paralel, în Adunarea Populară au fost înregistrate încă două prevederi privind organizarea alegerilor, iar Adunarea Populară a stabilit o nouă dată a scrutinului – 15 noiembrie. Anterior, alte două date au fost contestate de Cancelaria de Stat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: