Андрей Мардарь / NewsMaker

NM Espresso: cum ar putea fi dezrădăcinată sărăcia în Moldova, când va fi ales speakerul parlamentului și de ce ne așteaptă un nou val de coronavirus

Sfaturi economice

Sarcina primordială a noii guvernări din Moldova o constituie soluționarea problemei sărăciei. Din cauza coronacrizei, amploarea acesteia a crescut, veniturile companiilor s-au redus și toate acestea au provocat concedieri și micșorarea salariilor. NM a studiat recomandările experților Centrului Analitic Independent Expert-Grup, pe care aceștia le-au prezentat viitorului guvern. Printre recomandările propuse – majorarea salariilor și a pensiilor, încurajarea raportării celor care nu plătesc impozite sau care angajează la muncă în mod ilegal, renunțarea la banii cash etc.

Istoria unei moșteniri

După decesul soțului în anul 2013, Raisa Bogdan din raionul Glodeni urma să primească drept moștenire cota acestuia într-o întreprindere agricolă. În realitate însă aceasta s-a ales cu datorii, litigii și termen de detenție. NM relatează, de ce această familie nu a reușit să împartă moștenirea pe cale pașnică și ce atribuție are în acest sens fostul șef al RED-Nord și al filialei Partidului Democrat din Bălți.

Iată doar un fragment din această istorie: „… în a noua zi după moartea soțului, a venit la mine Oleg Axentii […] și a spus să-i dau Ordinul Republicii care aparținea soțului, un lănțișor de aur și întreprinderea”, a menționat Raisa.

Politica

Deputații din Partidul Acțiune și Solidaritate au anunțat că la ședința din 29 iulie, parlamentul Moldovei va alege speakerul, adjuncții acestuia, componența Biroului permanent și a comisiilor parlamentare. În aceeași zi, deputații vor constitui fracțiunile parlamentare. Potrivit afirmațiilor deputatului PAS Sergiu Litvinenco, doi vicepreședinți vor fi din partea PAS, al treilea – un reprezentant al Blocului comuniștilor și socialiștilor. Reprezentanții PAS vor conduce 7-8 comisii parlamentare din cele 11.

Apropo, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională decizia cu privire la modificarea componenței Biroului permanent al parlamentului din luna decembrie 2020, adoptată de deputații Partidului Socialiștilor (PSRM) și ai partidului „Șor”. Instanța a stabilit că parlamentul nu a respectat principiul autonomiei parlamentare și dreptul deputaților de a lua cunoștință de conținutul proiectului deciziei înainte ca acesta să fie examinat și votat.

Transnistria

Ministerul afacerilor interne din Transnistria a răspuns la îndemnul Departamentului de Stat al SUA de a-i elibera și de a retrage acuzațiile care au fost înaintate împotriva lui Ghenadi Ciorba și a lui Mihail Ermurachi, care au fost sancționați pentru „jignirea” liderului regiunii, Vadim Krasnoselski. Cei de la MAE au confirmat pentru prima dată că deciziile de judecată în aceste două cauze au fost deja emise, dar au declarat că acestea sunt „o chestiune internă a Transnistriei”. De notat că nu demult, pentru „jignire”, Ermurachi s-a ales cu o amendă de 500 de euro, iar Ciorba – 3 ani și 3 luni de închisoare. Ciorba mai este vizat într-un dosar și în baza articolului despre „extremism”.

Stadionul Republican

Curtea Constituțională va examina la 28 iulie și va decide în privința constituționalității legii cu privire la anularea transmiterii terenului Stadionului Republican Ambasadei SUA în Moldova. Cu o cerere de a confirma proiectul de lege care anulează transmiterea stadionului către Ambasada SUA în Moldova s-au adresat reprezentanții a trei partide concomitent: foștii deputați de la Partidul Demnitate și Adevăr Dinu Plângău și Maria Ciobanu, foștii deputați democrați Pavel Filip, Monica Babuc, Nicolae Ciubuc, Ghenadie Buza, Radu Rebeja, Ludmila Guzun și Dumitru Diacov și actualul deputat din partea PAS, Dumitru Alaiba. De notat că în luna decembrie anul trecut, deputații socialiști și cei din fracțiunea Pentru Moldova au anulat decizia privind transmiterea teritoriului Stadionului Republican către Ambasada SUA în Moldova.

Costuri excesive

Peste 835 mii de lei ar putea fi confiscate de la Lilian Bacalîm, fostul procuror al Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate și Cauze Speciale. Totodată, acestuia ar putea să i se interzică să dețină o funcție publică. Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a verificat declarația de avere și interese personale a ex-procurorului pentru anii 2016-2019 și a constatat diferențe de venituri de peste 800 mii de lei indicate în declarație.

Inspectorul ANI s-a adresat de câteva ori către Bacalîm pentru a explica neclaritățile depistate. Însă ex-procurorul nu a profitat de dreptul de a explica proveniența veniturilor nejustificate.

Situația epidemiologică

139 de cazuri noi de coronavirus s-au înregistrat în Moldova în ultimele 24 de ore, după ce s-au efectuat 6060 de teste. Astfel, numărul total al celor care s-au contaminat de la începutul epidemiei a ajuns până la 258 852 de persoane. 251 645 dintre acestea s-au vindecat, 6247 au decedat (2 – în ultimele 24 de ore). 960 de persoane bolnave continuă să se trateze, 55 dintre acestea fiind în stare extrem de gravă, iar 10 – conectate la aparatele de respirație asistată.

Imunizarea

Cei de la Ministerul Sănătății din Moldova sunt siguri că ritmurile actuale de imunizare sunt insuficiente pentru a evita un nou val de coronavirus. La sfârșitul lunii august – începutul lunii septembrie, specialiștii se așteaptă la o nouă explozie de îmbolnăviri, când copiii vor merge la școală.

„Dacă mai devreme, o singură persoană putea contamina alte două-trei persoane din preajma sa, acum, când a fost depistată tulpina „Delta”, o singură persoană poate deja să contamineze alte 7-8. De aceea, pentru a obține o imunitate colectivă, ar trebui să fie imunizate cel puțin 80 la sută din populație. Ministerul Sănătății intenționează să facă acest lucru spre sfârșitul anului”, a menționat Angela Paraschiv, șefa Catedrei Epidemiologie a USMF „N. Testemițanu”.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 28 iulie:

  • Consiliul Audiovizualului și Curtea de Conturi se vor întruni în ședințe;
  • Vor avea loc consultări publice despre amendamentele la Legea privind piața produselor petroliere;
  • CEC se va întruni în ședință.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: