NM espresso

NM Espresso: cum Sandu «a conectat» ONG-urile la secretul de stat, cum migranții ajută Moldova și cine va sorta deșeurile la Chișinău

Igor Svitrov
| 26 ianuarie, 2021
08:12

Coronavirus: sinteză

224 de cazuri noi de coronavirus s-au înregistrat în Moldova în ultimele 24 de ore, inclusiv la patru lucrători medicali, după ce s-au efectuat 1279 de teste. Astfel, numărul total al cazurilor de contaminare confirmate în țara noastră de la începutul epidemiei a ajuns până la 156 426. S-au vindecat 147 178 de persoane, 3368 au decedat (șapte — în ultimele 24 de ore). Peste 5880 de persoane bolnave continuă tratamentul în spitale și la domiciliu, 225 dintre ele fiind în stare extrem de gravă, iar 47 — conectate la aparatele de respirație asistată.

Sandu și Consiliul Suprem de Securitate

Președinta Maia Sandu va organiza la 26 ianuarie prima ședință a Consiliului Suprem de Securitate în noua componență. În afară de membrii permanenți — premierul, speakerul, ministrul apărării și cel de interne, procurorul general, șefii SIS, BNM și al comisiei parlamentare pentru securitate națională, în componența CSS au intrat câțiva consilieri prezidențiali, deputați ai PAS și DA și reprezentanți ai ONG-urilor.

Liderul socialiștilor Igor Dodon și-a exprimat indignarea în legătură cu faptul că în CSS au ajuns reprezentanți ai ONG-urilor care beneficiază de finanțare din străinătate și acum vor avea acces la secretul de stat. Dodon a declarat că Sandu a continuat «practica nocivă» a lui Filat și Plahotniuc, care numeau în Consiliul Suprem de Securitate «persoane loiale».

În articolul «Совбез попутал» («Consiliul de Securitate a greșit»), NM a analizat, cum în Consiliul Suprem de Securitate au ajuns reprezentanți ai ONG-urilor și ai partidului lui Sandu și ce nu e în regulă în acest sens.

Banii și migranții

În anul 2020, volumul remitențelor din partea muncitorilor migranți din Moldova a crescut cu cel puțin 20% comparativ cu anul 2019 și a constituit 1,48 miliarde de dolari. Iar în luna decembrie, migranții au transferat rudelor lor din Moldova cu 36,9% mai mult decât în luna decembrie 2019. Aproape o jumătate din acești bani vine din țările UE.

Banii și coronacriza

Consecințele pandemiei și ale crizei economice provocate de aceasta vor fi anul curent mult mai grave decât anul trecut. De aceea măsurile de susținere a afacerilor și a populației de către stat ar trebui să fie mult mai eficiente, consideră experții de la Expert-Grup. Potrivit estimărilor lor, în Moldova s-au alocat anul trecut în aceste scopuri 4,8 miliarde de lei sau 2,33% din PIB — cu mult mai puțin decât în orice țară europeană.

Chișinău: piața, deșeurile și primarul

Pe teritoriul Pieței centrale din Chișinău va fi construită o parcare cu câteva nivele — în sectorul unde acum se vând bunuri de uz casnic și artizanat. Conform planului primăriei, vor mai fi amenajate parcări lângă piață, pe străzile Armenească, Varlaam și Tighina.

Primarul Ion Ceban a declarat că după închiderea uzinei «ABS Recycling», un parteneriat public-privat se va ocupa de sortarea deșeurilor în Chișinău: «Primăriei i s-a propus să cumpere [ABS Recycling] cu 200 milioane de lei ori să le plătim 50 milioane de lei anual pentru ceea ce fac. Dar tot ce fac ei, este că selectează din deșeuri tot ceea ce poate fi reciclat, transportă la uzina lor de reciclare din Peresecina și fac din aceasta o afacere. În toată lumea, sortarea deșeurilor este o afacere».

Totodată, Ceban a criticat câțiva funcționari și consilieri municipali din capitală, care primesc bani, dar nu fac nimic bun pentru oraș, ci doar se ocupă de «polemici sterile, acuzații grave unii în adresa altora și fac masaj la fălci» la ședințe, urmărindu-și propriile interese.

Morari și procuratura

Procuratura a contestat la Curtea de Apel refuzul judecătorului de a-l aresta pe un termen de 30 de zile pe Viorel Morari, fostul șef al Procuraturii Anticorupție, învinuit de fabricarea dosarului «Vento». La rândul său, Morari a declarat din nou în cadrul unei conferințe de presă că în acest caz, a acționat conform legii. La fel de «argumentat» el a răspuns la acuzațiile coproprietarului «Vento», care s-a aflat în arest preventiv timp de un an.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 26 ianuarie

Va avea loc ședința Consiliului Superior al Magistraturii.
Consiliul Municipal al capitalei se va întruni în ședință.
Compania «ABS Recycling» va susține o conferință de presă, în cadrul căreia va vorbi despre cauzele închiderii uzinei de sortare a deșeurilor.
Transparency International Moldova va prezenta un studiu cu privire la transparența activității întreprinderilor de stat.

Știri similare

Viață

Cea mai mare pictură pe apă din lume – realizată la Chișinău. O pictoriță a intrat în Cartea Recordurilor Guinness

Politică

Ilan Șor, condamnat la închisoare și fugit din țară, la Moscova: „Singura salvare pentru R. Moldova este uniunea cu Rusia” (VIDEO)

Viață

Victimele deportărilor regimului sovietic din Basarabia, comemorate la Chișinău. Mesajul Maiei Sandu

Ana-Maria Dolghii
| 6 iulie, 2025
14:58

La Chișinău a avut loc pe 6 iulie un miting în memoria victimelor deportărilor regimului sovietic de pe teritoriul Basarabiei. La eveniment au participat mai mulți oficiali, inclusiv președinta Maia Sandu. Șefa statului a subliniat că supraviețuitorii „și-au păstrat” identitatea și valorile, în pofida acțiunilor represive ale regimului sovietic.

Miting-ul de comemorare a avut loc la Monumentul din Aleea Gării, ridicat ridicat în memoria victimelor deportărilor regimului comunist. Zeci de oameni au participat la eveniment: șefa statului, președintele Parlamentului, ministrul Culturii, funcționari publici și simpli cetățeni.

Miting-ul a debutat cu o slujbă de pomenire, oficiată de un sobor de preoți, apoi a urmat un moment artistic, monologuri și discursuri. Printre speakeri s-a numărat președinta țării, Maia Sandu.

„În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, zeci de mii de oameni au fost ridicați din casele lor și deportați în Siberia. Oameni de nădejde, care își trăiau viața în muncă cinstită și credință, care își vorbeau limba și păstrau tradițiile cu mândrie. Oameni a căror verticalitate a fost considerată o amenințare de regimul sovietic. În condiții inumane – foamete, frig, muncă silnică – oamenii noștri au fost nevoiți să supraviețuiască departe de casă. Și totuși, chiar și în exil, și-au păstrat identitatea și valorile. (…) Cei deportați nu au cerut niciodată răzbunare. Dar au cerut adevăr. Și e datoria noastră să le oferim acest adevăr – prin recunoaștere, prin educație, prin păstrarea vie a amintirii lor”, a declarat șefa statului.

La finalul evenimentului, participanții au depus flori la monument.

Amintim că, în ajun, în Piața Marii Adunări Naționale a fost inaugurată expoziția de vagoane „Teroarea sovietică în RSS Moldovenească. Amploare, victime și făptași”, consacrată deportărilor regimului sovietic. Expoziția, care este organizată de Guvern, se află la a treia ediție consecutivă.

De asemenea, pe 6 iulie, la ora 20:30, va avea loc o acțiune de comemorare cu lumânări, alături de actorii Teatrului Național „Mihai Eminescu”. Anterior, Guvernul a invitat cetățenii la momentul comemorativ. Totodată, pe 13, 20 și 25 iulie vor avea loc proiecții de filme și spectacole dedicate acestei tragedii.

***

Pe teritoriul Basarabiei, în timpul ocupației sovietice, au avut loc trei valuri de deportări staliniste. Primul a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, când peste 24 000 de persoane au fost deportate în Siberia. Al doilea val, denumit Operațiunea „Sud”, a avut loc în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, când peste 35 000 de cetățeni au fost trimiși în Siberia. Al treilea val de represiuni ale lui Stalin – Operațiunea „Nord” – a avut loc în noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951. Peste 2 600 de persoane au fost trimise în Siberia.