NM espresso

NM Espresso: de ce s-au redus rezervele valutare ale Republicii Moldova, ce reguli de plată pentru gazele naturale a anunțat Rusia și cum supraviețuiesc oamenii în Mariupol

Igor Svitrov
| 1 aprilie, 2022
08:17

Războiul din Ucraina

Kievul a anunțat că negocierile dintre Rusia și Ucraina vor continua la 1 aprilie, în format online. Capitala Ucrainei insistă asupra întrevederii președinților celor două țări.

Ucraina negociază și cu Polonia, insistând asupra închiderii totale a frontierei dintre Polonia și Belarus. Kievul poartă negocieri similare și cu Țările Baltice.

Denis Pușilin, liderul «DNR», a semnat un decret cu privire la crearea administrației orășenești a Mariupolului în componența «DNR». Luptele crâncene pentru Mariupol durează deja o lună. Actualmente, în acest oraș cu o populație de o jumătate de milion de oameni au rămas circa 100 mii de locuitori.

În articolul «От голода на седьмой день начались галлюцинации и судороги» («În a șaptea zi de foame, au început halucinațiile și convulsiile»), NM a prezentat mărturisirile locuitorilor din Mariupol care nu au reușit să plece din oraș.

Există riscul unei amenințări militare pentru Moldova, ar putea Transnistria să devină un front suplimentar și unde se termină neutralitatea și începe responsabilitatea colectivă? Marko Șevcenko, Ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, a vorbit despre toate acestea în interviul pentru NM «В их представлении территория исторической России не заканчивается Днестром» («În viziunea lor, teritoriul Rusiei istorice nu se termină la Nistru»).

Gazele naturale și petrolul

Încă nu e clar, ce se va întâmpla în luna mai cu furnizarea gazelor naturale rusești în Moldova, în schimb, se știe că în luna aprilie, prețul acestora va crește de aproape două ori. De ce gazele naturale rusești pentru Serbia sunt cu mult mai ieftine, ce va fi dacă «Gazprom» va rezilia contractul cu «Moldovagaz», ar putea «Gazprom» să furnizeze gaze naturale Transnistriei fără un contract cu «Moldovagaz», se vor majora tarifele? Vadim Ceban, președintele «Moldovagaz», a răspuns la aceste și alte întrebări într-uninterviu pentru NM.

Președintele Rusiei Vladimir Putin a semnat un decret cu privire la regulile de comercializare a gazelor naturale cu «țările neprietenoase» (SUA, statele Uniunii Europene și alte câteva) începând cu 1 aprilie. Ca să plătească pentru gazele naturale, aceste țări vor trebui să deschidă conturi în ruble în băncile din Rusia.

În oficiile companiei «Gazprom» din Germania s-au efectuat percheziții, concernul fiind suspectat de micșorarea intenționată a livrărilor de gaze naturale în Europa cu scopul de a majora prețul acestora. Cei de la Moscova susțin că livrările de gaze naturale nu doar că nu s-au redus, ci s-au majorat.

Iar SUA intenționează ca timp de o jumătate de an «să arunce» pe piață 180 milioane de barili de petrol din rezerva de stat (câte 1 milion de barili pe zi), sperând să reducă astfel prețurile la carburanți.

Rezervele valutare

Octavian Armașu, guvernatorul Băncii Naționale, a comunicat în parlament, unde au dispărut 15% din rezervele valutare ale Republicii Moldova timp de o jumătate de an. Despre aceasta — în articolul «Война и газ» («Războiul și gazele»). Explicațiile lui Armașu nu au fost pe placul deputaților Blocului PCRM-PSRM. Aceștia au propus pronunțarea votului de neîncredere conducerii BNM.

Parlamentul

După ce au clarificat problema rezervelor valutare, deputații au aprobat câteva amendamente la Legea privind amnistia cu ocazia celor 30 de ani de independență a Republicii Moldova. Totodată, deputații au interzis prin lege transportul organizat al alegătorilor la secțiile de votare, au aprobat crearea Parcului Național «Nistrul de Jos» și au instituit Ziua Națională a Lecturii. De asemenea, deputații l-au numit pe Alexei Taran în funcția de nou director al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE). Acesta a absolvit Academia de Studii Economice din București, apoi a activat în companii private din sectorul petrolier.

Partenerii

Președinții câtorva țări europene, precum și demnitari de rang înalt din Uniunea Europeană, SUA și din organizații internaționale s-au aflat în vizită în Republica Moldova pe parcursul ultimei luni. Iar astăzi, la Chișinău vor veni miniștrii afacerilor externe ai Austriei, Cehiei și Slovaciei.

O misiune a Europolului (agenția UE de aplicare a legii) a sosit la Chișinău. Potrivit informațiilor MAI, grupul de experți ai Europol vor acorda asistență ministerului în evaluarea riscurilor ce țin de războiul din Ucraina și vor instrui colaboratorii MAI în ce privește efectuarea investigațiilor din surse deschise și contracararea activităților ilegale în mediul online (sunt vizate instigările la ură și la război).

Transnistria

Lituania a inclus Transnistria în lista «statelor și teritoriilor ostile». În această listă au mai fost incluse Rusia, Belarus, Crimeea, Abhazia și Osetia de Sud. În legătură cu aceasta, Tiraspolul a expediat o notă de protest Ambasadei Lituaniei în Republica Moldova.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 1 aprilie

Conferința de presă a miniștrilor afacerilor externe ai Republicii Moldova, Austriei, Cehiei și Slovaciei.
Ședințele Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică și CEC.

espresso, top

Știri similare

Viață

Musteața recunoaște legătura cu PDM, după demisia de la Ministerul Agriculturii: „Nu am avut curaj să spun întregul adevăr”

Video

(VIDEO) Dacă vor majora tariful, nu știu cum vom trăi”: opoziția protestează împotriva scumpirii gazelor

Politică

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Ecaterina Arvintii
| 24 iulie, 2026
18:49

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

– 520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova. Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!