Texte

NM Espresso: despre al doilea mandat pentru Ion Ceban, victoria «mesajului pro-european» și noul incident de la Aeroportul Chișinău

Igor Cornilov
| 7 noiembrie, 2023
08:25

Alegeri locale-2023: Rezultate finale

Ion Ceban a obținut de la chișinăuieni al doilea mandat în calitate de primar. În primul tur, acesta a adunat 50,62% din voturi. El este urmat de candidatul PAS Lilian Carp, pentru care și-au dat votul 28,23% dintre participanții la vot. Cel mai activ l-au susținut pe Ceban locuitorii sectorului Botanica — 57,35%. Liderul MAN a obținut majoritatea de voturi în toate sectoarele orașului și în suburbiile capitalei, în afară de Băcioi.

În Consiliul Municipal Chișinău au acces 7 partide. PAS și MAN ar putea avea câte 20 de consilieri.

La Bălți, însă, va fi organizat turul doi de scrutin. Locuitorii orașului vor trebui să aleagă între Arina Corșicova, susținută de Ilan Șor și Alexandr Petcov, susținut de «Partidul Nostru» al lui Renato Usatîi.

În ceea ce privește rezultatele generale — în 19 raioane (în special în centrul și sudul țării) a obținut victorie PAS. Are un rezultat bun și PSRM, care a învins în special în regiunile din nordul țării. Locuitorii raionului Șoldănești au votat pentru Partidul Social Democrat European, cei din Glodeni — pentru Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, cei din Fălești — pentru «Partidul Nostru», iar locuitorii orașului Taraclia sunt singurii care au votat Partidul Renaștere.

În 265 de localități se va desfășura turul doi de scrutin.

Asociația Promo-LEX a înregistrat la acest scrutin mai multe încălcări decât la cel din 2019. Însă și prezența la vot a fost mai mare. Șefa CEC Angelica Caraman a declarat că la etapa de afișare a rezultatelor preliminare ale scrutinului din 5 noiembrie să fie încetinită actualizarea din exterior a informațiilor pe anumite aplicații. CEC a declarat că specialiștii au reacționat prompt, reușind să blocheze la timp aceste atacuri, și au asigurat «în continuare buna funcționare a sistemului informatic, prezentând rezultatele scrutinului sub o formă protejată».

Alegeri locale-2023: păreri și comentarii

Șeful delegației Parlamentului European José Ramón Bauzá Díaz a prezentat concluziile preliminare în urma alegerilor locale generale din Moldova. Acesta a menționat că delegația a fost plăcut surprinsă de calitatea organizării procesului electoral. Acesta a criticat însă faptul că Partidul «Șansă» a fost exclus din procesul electoral cu o zi înainte de scrutin. Oficialul a subliniat că Parlamentul European nu poate da apreciere acuzațiilor în adresa candidaților excluși și că acest lucru trebuie să îl facă sistemul de drept din Moldova.

Și experții Misiunii Internaționale de Observare a Alegerilor ENEMO și-au exprimat îngrijorarea față de excluderea Partidului «Șansă». Detalii în materialul lui Alexandru Nugmanov.

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu a menționatcă «mesajul pro-european a câștigat detașat în toată țara». Acesta a remarcat că PAS a luat un scor bun pentru Consiliul Municipal Chișinău și «va avea o fracțiune puternică, 20 de consilieri municipali care vor lupta pentru un oraș european». A comentat rezultatele și premierul Dorin Recean, care a declarat că a văzut «o susținere masivă a parcursului european în alegerile locale, pentru că oamenii își doresc să construiască Europa acasă, vor să trăiască acasă ca și în Europa». Speakerul Parlamentului Igor Grosu a declarat că PAS respectă alegerea chișinăuienilor, însă a subliniat că formațiunea va monitoriza cu atenție acțiunile «primarului pro-Kremlin».

La rândul său, Ion Ceban a promis să fie «un primar pentru toți». Acesta a mai menționat că va ține cont de critica constructivă și și-a formulat prioritățile pentru noul mandat: drumuri, trotuare, parcări și curțile blocurilor.

În după-amiaza zilei, a publicat un mesaj și candidatul PAS la funcția de primar Lilian Carp. Acesta le-a mulțumit colegilor pentru susținere și a menționat că PAS va soluționa problemele locuitorilor orașului în CMC.

Pentru Victor Chironda au votat în jur de 10 000 de oameni — 3,82% din alegători. Fostul viceprimar a promis că le va mulțumi personal celor care l-au susținut și i-a îndemnat să îi scrie pe mail și pe rețelele de socializare despre problemele cu care se confruntă, iar el le va reprezenta interesele.

Alegeri locale-2023: dezbateri și recorduri

Scrutinul nu putea să treacă fără nemulțumiri. Astfel, candidatul PAS Sergiu Stanciu, care s-a clasat pe locul doi după numărul de voturi la Orhei, a declarat că va contesta rezultatele. Acesta a calificat victoria Tatianei Cociu — reprezentanta lui Ilan Șor și a Partidului «Șansă» drept rezultat al falsificărilor și încălcărilor.

Despre recorduri: 64 de candidați la funcția de primar au reușit să obțină 100% din voturile participanților la scrutin. Candidatul independent Tatiana Badan este primar al satului Selemet, Cimișlia de 20 de ani. Aceasta a obținut încă un mandat, cu votul tuturor celor veniți la secția de votare. Aproape 90% din voturi a obținut primarul orașului Taraclia — Veaceslav Lupov (care ar fi afiliat cu Șor). Trei candidați au obținut cel de-al 8-lea mandat, ocupând funcția de primar de 28 de ani.

PAS nu a obținut victoria în satul de baștină al președintei Maia Sandu — Risipeni. Acolo a câștigat candidatul Partidului Social-Democraților Europeni.

Incident la Aeroport

Un cetățean al Azerbaidjanului care a venit la Chișinău din Turcia și nu a primit permisiune de a intra în țară, a reușit să fugă din aeroport. El a fost căutat de poliție, iar a doua zi oamenii legii au anunțat că l-au «localizat». Potrivit surselor NM, individul a reușit să ajungă la Ambasada Azaerbaidjanuluiși momentan se află acolo. Dorin Recean a comentat incidentul și a menționat că «foarte curând va urma o demisie».

Între timp, Curtea Supremă de Justiție a început examinarea cererii lui Vlad Filat privind revizuirea procesului în care a fost condamnat la 9 ani de închisoare.

Sport

Lotul Naţional de Para Powerlifting a participat la Cupa Mondială, care a avut loc în orașul Cairo, Egipt. Ștefan Roșca a obținut o medalie de argint (Best Lift şi Total Lift), iar Denis Raiul și Larisa Marinenkova au reușit să obțină medalii de Bronz (Best Lift şi Total Lift).

Ce ne așteaptă pe 7 noiembrie?

09:00 Ședința Curții de Conturi de examinare a auditului conformității asupra gestionării patrimoniului public și a resurselor financiare de către SA «CET-Nord» în anii 2021–2022 și în alte perioade, la necesitate
12:00 Conferință de presă organizată de Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM) cu tema «Asigurarea dreptului la vot al persoanelor cu dizabilități mintale în cadrul Alegerilor Locale Generale»

NM espresso, top

Știri similare

Alegeri 2025

Încă trei candidați. Schimbări în lista PAS pentru alegerile parlamentare

Viață

Accident la Strășeni: o șoferiță de 24 de ani a murit. Un băiat de 18 ani, sub supravegherea medicilor

Viață

Domnica Manole, aleasă din nou în funcția de președintă a Curții Constituționale

Mihaela Conovali
| 17 august, 2025
16:02

Domnica Manole a devenit, din nou, președintă a Curții Constituționale. Un anunț în acest sens a fost făcut pe 17 august de reprezentanții înaltei Curți.

„Astăzi, 17 august 2025, Plenul Curţii Constituţionale a ales-o pe doamna Domnica Manole în calitate de Preşedinte al Curţii Constituţionale. Potrivit Legii nr.74/2025 cu privire la Curtea Constituţională, Preşedintele Curţii este ales prin vot secret, pentru un termen de 3 ani, cu majoritatea de voturi ale judecătorilor”, au anunțat reprezentanții Curții Constituționale într-un comunicat de presă.

Cine este Domnica Manole

Domnica Manole este judecătoare la Curtea Constituțională din 2019 și a deținut de două ori funcția de președintă a instituției.

Potrivit profilului realizat de Rise Moldova, Domnica Manole și-a început cariera în calitate de consultată la Judecătoria Supremă, încă în perioada sovietică. Mai târziu este numită judecătoare la Judecătoria Chișinău, iar în 2004 – la Curtea de Apel, unde a activat până în iulie 2017, când a fost eliberată din funcție.

În 2008, pe timpul guvernării comuniste, a fost surprinsă de o echipă a Pro TV în timp ce discuta în biroul său de serviciu cu Eduard Muşuc, pe atunci președinte al Consiliului Municipal Chișinău. Manole îl sfătuia pe Mușuc cum să se comporte într-un proces ca să câștige cazul. Ulterior, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a stabilit că magistrata se face vinovată de încălcarea Codului de Etică al Judecătorului și i-a aplicat cea mai ușoară pedeapsă posibilă – avertisment.

În februarie 2015, Comisia Națională de Integritate (CNI) a constatat că magistrata nu a declarat cota-parte deținută de soțul său în două companii, veniturile din vânzarea a două automobile, un garaj și câteva conturi bancare. Magistrata a explicat atunci că nu și-a declarat toată averea dintr-o eroare.

La 14 aprilie 2016, fiind judecătoare la Apel, anulează o decizie a Comisiei Electorale Centrale (CEC) din martie 2016 și obligă instituția să organizeze, la propunerea Platformei „Demnitate şi Adevăr” (Platforma DA), un referendum republican privind alegerea președintelui țării de către popor. O săptămână mai târziu, Curtea Supremă de Justiție anulează hotărârea emisă de Manole și menține decizia CEC. În rezultat, procurorii intentează o cauză penală pe numele ei, incriminându-i că a „pronunțat cu bună-ştiinţă” o hotărâre contrară legii. Ulterior, în cazul Manole intervine și CSM care, la 4 iulie 2017, hotărăște că magistrata este incompatibilă cu funcția de judecător. În aceeași lună, președintele Igor Dodon semnează decretul de demitere din funcție a judecătoarei Domnica Manole.

La alegerile parlamentare din februarie 2019, Manole candidează din partea Blocului electoral ACUM (format din Platforma DA și Partidul Acțiune și Solidaritate) în Circumscripția nr. 40 – orașul Cimișlia, însă pierde în favoarea candidatului democrat, Dumitru Diacov. Pe lista națională a blocului ACUM s-a aflat pe poziția 29 și nu a acces în Parlament. Dar în august 2019, după ce Blocul ACUM face alianță cu socialiștii și preiau guvernarea, Manole este votată de majoritatea parlamentară în funcția de judecătoarea la Curtea Constituțională (CC). Între timp și procurorii au anunțat că renunță la învinuirea Domnicăi Manole și că încetează cauza penală deschisă pe numele ei ca urmare a hotărârii din 2016 privind obligarea CEC de a organiza un referendum republican, la propunerea Platformei DA.

În aprilie 2020, Domnica Manole a fost aleasă în calitate de preşedintă a Curţii Constituționale pe un termen de 3 ani. Se întâmpla după ce fostul președinte, socialistul Vladimir Țurcan, a fost destituit din funcție ca urmare a exprimării votului de neîncredere dat de judecătorii CC.

Pe 25 aprilie 2023, mandatul său de președintă a CC a expirat, iar funcția a fost preluată de către Nicolae Roșca. Pe 9 noiembrie, acesta a demisionat, invocând „motive persoanele”. Pe 10 noiembrie 2023, Domnica Manole a fost aleasă cu majoritate de voturi la șefia instituției.

Ce arată declarația sa de avere

În 2024, Domnica Manole a ridicat de la Curtea Constituțională un salariu de peste 1 123 828 lei (peste 93 600 lei pe lună) și diurne în sumă de 62 565 lei. Totodată, aceasta a obținut o indemnizație pentru activitatea de cercetare de 2 180 de euro de la Consiliul Europei. Domnica Manole a mai încasat o pensie de 452 266 lei, ceea ce constituie peste 37 6 000 lei lunar. Magistrata a primit și două prestații pentru incapacitate de muncă: una de 9 025 lei de la CNAS și alta în valoare de 16 362 lei, de la Curtea Constituțională. Aceasta a obținut și o redevență de 1 134 lei de la compania Cartier. De asemenea, ea obținut încă 15 400 lei din dobânzi la două bănci din Republica Moldova.

Anul trecut, Domnica Manole a achiziționat un automobil Lexus NX 350H, fabricat în 2023, estimat la 780 000 lei, pe care îl conduce soțul acesteia. În același timp, președinta Curții Constituționale a contractat un credit de 400 000 de la o bancă din țară, pe care trebuie să-l ramburseze într-un an.

Pe numele soțului Domnicăi Manole sunt înregistrate un apartament de 140 m2, cumpărat în 2010 cu 942 967 lei, un garaj și un teren. Bărbatul mai deține conturi în bănci din R. Moldova și România, în care se află aproximativ 50 000 euro. Judecătoarea și soțul său dețin și acțiuni în trei companii – Vadcom, Impex Div și Filomela, cu o valoare totală de 9 498 lei.

***

Amintim că în doar câteva zile – între 20 și 24 iunie – Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au numit cinci noi judecători ai Curții Constituționale, cu un mandat de șase ani. Parlamentul i-a numit pe judecătorii Curții – Liuba Șova și Nicolae Roșca; Guvernul – pe președinta Curții, Domnica Manole, și pe fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco; CSM – pe judecătorul Ion Malanciuc.

Noii membri ai Curții Constituționale au fost numiți în legătură cu expirarea, pe 16 august, a mandatelor a cinci din cei șase judecători ai CC. Singura care își va continua activitatea este Viorica Puică, al cărei mandat expiră în 2029 (CSM a numit-o în această funcție în 2023).

Pe 17 august, judecătorii Domnica Manole, Liuba Șova, Nicolae Roșca, Sergiu Litvinenco și Ion Malanciuc au depus jurământul în fața Parlamentului, președintelui Republicii Moldova și Consiliului Superior al Magistraturii, intrând astfel în exercițiul funcției. Depunerea jurământului a fost marcată de aplauzele majorității parlamentare și de scandările opoziției. În timp ce majoritatea parlamentară aplauda fiecare judecător care ieșea să depună jurământul, opoziția scanda: „Demisia!” și „Rușine!”.