Exemplul lui Vlah și „antipatiile personale” ale lui Sandu
Vizita lui Sandu în Găgăuzia, care urma să aibă loc încă în luna iulie, a fost un eveniment așteptat și important. Și în acest caz, nu e vorba doar de relațiile dintre Sandu și Vlah, care încă de la începutul mandatului de președinte al lui Sandu așa și nu au fost stabilite, dar și despre predispozițiile protestatare din această regiune.
La începutul vizitei sale de lucru în autonomie, președintele țării a fost la Universitatea din Comrat, unde a vorbit despre războiul din Ucraina și despre impactul acestuia asupra Moldovei, despre situația economică și măsurile întreprinse de autorități. A vorbit în mod special și despre limbi – găgăuză și română:
„Limba găgăuză se află pe lista limbilor pe cale de dispariție. […] Limba găgăuză unică nu poate fi pierdută, cultura găgăuză unică nu poate fi pierdută. […] Studierea limbii române este la fel de importantă. Este unul dintre fundamentele coeziunii sociale, includerii Găgăuziei în viața culturală, socială și politică a țării. Știu că există cerere pentru a învăța limba română. Irina Vlah, bașcanul Găgăuziei, a dat un exemplu demn de urmat, declarând și demonstrând că vorbește limba română”, a declarat Sandu.
Totodată, șefa statului a răspuns și la întrebările jurnaliștilor, care au întrebat-o despre salariu (spoiler: în luna iulie, Sandu a primit 16 800 de lei), protestele din Găgăuzia, prețurile la gazele naturale și despre multe altele.
Președintele țării a avut o întrevedere și cu bașcanul, care nu a ratat ocazia de a-i reproșa șefei statului că întrevederea lor oficială așa și nu a fost planificată. Președintele țării a răspuns doar că, potrivit datelor sale, colegii săi au contactat administrația bașcanului. Se pare însă că acest răspuns nu a convins-o pe Vlah.
După plecarea lui Sandu, pe pagina oficială de Facebook a lui Vlah a apărut o postare lungă, în două limbi concomitent, în care aceasta a acuzat șefa statului de „antipatii personale”, de „lipsa unui dialog între Comrat și Chișinău”. Totodată, aceasta a declarat că vizita președintelui țării „nu a dat răspuns la nicio întrebare” și a subliniat următoarele:
„Nu putem observa în tăcere adoptarea deciziilor politice la Chișinău, care au dus la o triplă creștere a tarifelor la gazele naturale, o rată catastrofală a inflației și o scădere a puterii de cumpărare a cetățenilor noștri. Într-o societate democratică, nimeni nu poate priva cetățenii de dreptul de a protesta”.
Paiața lui Sandu și protestele „auto-organizate”
Și în timp ce la Comrat se discuta despre cauzele protestelor, la Chișinău, chiar lângă administrația prezidențială, a avut loc un protest al simpatizanților partidului „Șor”, cei mai mulți dintre aceștia fiind persoane în etate. De-i frig, de-i arșiță, de plouă, de ninge – aceștia sunt gata „să-și apere” interesele, „să creadă” în Șor, care este de neînlocuit și care este condamnat în Moldova la 7,5 ani privațiune de libertate pentru spălare de bani în proporții deosebit de mari, precum și cu placate tipice, să strige lozincile polit-tehnologilor.
Reporterul nostru a reușit să discute cu Reghina Apostolova, deputat al parlamentului, reprezentantă a partidului „Șor”, care a menționat că toți participanții la protest „se auto-organizează”, găsesc transport sau vin cu autobuzele de cursă. Și aceasta, în ciuda faptului că, potrivit CNA, partidul „Șor” a cheltuit, în prima jumătate a anului 2022, peste 3,5 milioane de lei pentru transportarea protestatarilor în PMAN.
Protestatarii au adus lângă administrația prezidențială o paiață a lui Sandu și, după ce au stat acolo mai puțin de o oră, s-au îndreptat spre sediul Procuraturii Anticorupție, unde au organizat un nou protest. În mod tradițional, acolo și-a făcut apariția online Ilan Șor, care a acuzat autoritățile de „dictatură” și a cerut eliberarea Marinei Tauber.
Și în timp ce în centrul Chișinăului aveau loc reprezentațiile, procurorii efectuau percheziții în dosarul despre finanțarea ilegală a partidului „Șor”, după aceasta fiind reținute trei persoane.
Ce ați putea să citiți?
Exclusiv NM. Acum patru ani, șapte profesori turci au fost extrădați ilegal din Moldova: în mai puțin de 24 de ore, aceștia au fost transmiși Turciei, unde au fost condamnați la termene lungi de închisoare. În toată această perioadă, detaliile extrădării au fost ținute în secret. În vara anului 2022, materialele dosarului au fost desecretizate. Unele documente au ajuns la dispoziția NM. Relatăm, ce am reușit să aflăm.
Notițe din Ucraina. Acum două luni, reporterul NM Denis Dermenji a fost în Ucraina și a scris câteva reportaje din Bucha – orașul despre care acum știe toată lumea. În paralel, el a scris notițe despre oamenii pe care i-a întâlnit acolo. Iată una dintre acestea.
Analitică. În Moldova sunt practic paralizate construcțiile locuințelor noi: numărul de blocuri noi scade, iar slăbirea monedei naționale a lovit asupra pieței ipotecare. Analizăm, ce se va întâmpla cu prețurile locuințelor.
Și ca să vă bucurați de zilele de odihnă, noi am alcătuit, tradițional, un ghid artistic cu cele mai bune evenimente din weekend. Petreceți toamna cu gust, îndrăgostiți-vă de Chișinău, dacă nu ați reușit până acum.
