NM espresso

NM Espresso: despre aproape 500 de cazuri noi de COVID în Moldova, coaliția PSRM-PDM a pierdut majoritate și „planul anticriză” al PAS

Igor Svitrov
| 18 iunie, 2020
08:07

Epidemia: situația

În Moldova s-au efectuat, în ultimele 24 de ore, 1943 de teste și s-au depistat 478 de cazuri noi de COVID (este un nou antirecord de la începutul epidemiei). Bilanțul celor contaminați se ridică la 12732 de persoane. Din acestea, 7077 de persoane s-au vindecat, 433 au decedat. Peste 5 mii de pacienți continuă tratamentul, 417 din ei fiind în stare gravă.

Institutul de Ftiziopulmonologie (dispensarul de tuberculoză) din Chișinău este în proces de pregătire pentru a fi internați aici bolnavii de coronavirus. Ministerul Sănătății a mai anunțat că în spitalele raionale vor fi pregătite câte 20 de paturi de rezervă pentru pacienții cu COVID. Autoritățile mai intenționează să cumpere încă 100 mii de teste.

Antirecordul de cazuri noi de coronavirus din 16 iunie a fost înregistrat și în lume – peste 142 mii. Antirecorduri de COVID au mai fost înregistrate în România și Ucraina. Orașul Beijing din China a fost închis în carantină, pentru a preveni al doilea val al epidemiei.

Premierul Ion Chicu este de părere că oamenii vor trebui să se obișnuiască cu noua realitate în care „trăiește” și COVID-19. Chicu a făcut referire la un articol din „Forbes”, în care unul dintre cei mai cunoscuți virusologi din lume afirmă că în cazul coronavirusului, imunitatea colectivă nu acționează: „Este o fantezie periculoasă, care a provocat un număr impunător de decese în Suedia”.

Iar OMS a declarat că testarea dexametazonei în tratamentul bolnavilor de coronavirus, care sunt în stare gravă, este „un salt științific”. În Moldova, dexametazona a fost inclusă încă la sfârșitul lunii martie în lista medicamentelor pentru tratamentul bolnavilor de COVID în stare gravă.

PAS: planul anticriză

Partidul PAS a propus autorităților un plan de combatere a epidemiei și de ieșire din criza provocată de aceasta. Este vorba despre creșterea de câteva ori a numărului de teste zilnice pentru COVID, majorarea salariilor pentru lucrătorii medicali, precum și a ajutorului din partea statului pentru cetățeni, companii și reprezentanții diasporei moldovenești. Planul este destul de costisitor, însă cei de la PAS consideră că prin optimizarea cheltuielilor bugetare, se pot economisi 3-5 miliarde de lei și, totodată, se poate apela la asistența financiară din partea UE, BM și FMI.

După aceasta, Partidul DA a declarat că PAS este „un nou aliat al guvernului Chicu”, care urmărește doar scopuri politice și ignoră catastrofa sanitară din țară. Cei de la DA sunt convinși că această catastrofă va putea fi soluționată de noul guvern propus de DA. Însă PAS blochează formarea acestui guvern, s-au revoltat cei de la DA.

Coaliție fără majoritate

Un nou deputat al Partidului Democrat, Efrosinia Grețu a părăsit fracțiunea și a aderat la Pro Moldova. Astfel, socialiștii și democrații au rămas în parlament cu 50 din 101 deputați, deci, au pierdut majoritatea. Curios este faptul că Grețu a fost unul dintre autorii declarației privind condamnarea traseismului politic, pe care parlamentul a adoptat-o la 11 iunie.

Drumurile

Autoritățile au anunțat că în luna iulie, vor începe lucrările de reabilitare a drumurilor în mai mult de o mie de localități ale țării. Este vorba despre programul „Drumuri 2020”, cu un buget de 1,37 miliarde de lei, în cadrul căruia autoritățile intenționează să reabiliteze și să construiască de la zero 906 km de drumuri naționale și locale.

Un an fără Plahotniuc

Cu ocazia împlinirii unui an de la prăbușirea regimului lui Plahotniuc, NM a realizat filmul «Молдова 2.0. Год без Плахотнюка» („Moldova 2.0. Un an fără Plahotniuc”) – despre cum a fost, ce s-a schimbat în țară timp de un an și dacă într-adevăr țara noastră și-a luat rămas-bun de la Plahotniuc. În film au fost incluse secvențe din interviurile cu politicieni, avocați, apărători ai drepturilor omului și jurnaliști. Interviul integral cu apărătorul drepturilor omului Liudmila Kozlovska – în video-ul «Авторитарные режимы всегда пытаются оставить свою жертву в одиночестве» („Regimurile autoritare încearcă mereu să-și lase victima în singurătate”).

Și despre ceea ce va fi astăzi, 18 iunie

– Va avea loc ședința parlamentului.

– Se va desfășura ședința Consiliului Superior al Procurorilor și cea a Consiliului Municipal Chișinău.

– Ministerul Economiei va informa în cadrul unui briefing despre condițiile transportului de pasageri în perioada epidemiei.

Știri similare

Politică

Șeful Moldovagaz confirmă că Gazprom a avut intenții de a prelua întreprinderi: a văzut o oportunitate de a rezolva problema „datoriilor”

Video

(VIDEO) Escroci cu chipul lui Sandu/„Moldova nu e prietena Transnistriei”?/La Chișinău se „cocea” un complot

Politică

Moldova, la cel mai scăzut „nivel de prietenie” cu Rusia. Oficial rus: „Trebuie să revizuim strategia față de cei care au săgeți roșii”

Dumitru Petruleac
| 20 februarie, 2026
19:07

Moldova a înregistrat o scădere de 25 de puncte în clasamentul Kremlinului privind „țările prietenoase și neprietenoase” față de Rusia. Datele Institutului Național de Cercetare pentru Dezvoltarea Comunicațiilor (NICDC) din Federația Rusă arată că, în 2025, Chișinăul a avut cel mai mare ritm de deteriorare a relațiilor cu Moscova din întregul spațiu post-sovietic. Vicepreședintele Dumei de Stat din partea LDPR, Boris Cernîșov, a declarat că Rusia trebuie să-și revizuiască „strategia față de cei care au săgeți roșii și săgeți verzi”, potrivit publicației Коммерсантъ.”

În fruntea clasamentului privind țările prietenoase, realizat de cercetătorii ruși, se află cele două republici separatiste din Georgia, recunoscute de Kremlin: Osetia de Sud și Abhazia, urmate de Belarus, Kârgâzstan, Kazahstan și alte state. Prietenia unui regim este măsurată printr-un scor de la maxim 100 la minim –100.”

Georgia a fost calificată ca stat „relativ prietenos”, cu un scor de 40,1.

La polul opus se află lista țărilor „ostile Moscovei”, unde, în fruntea topului, se află Ucraina, Țările Baltice și Moldova.

Vicepreședintele Dumei de Stat din partea LDPR, Boris Cernîșov, a îndemnat la acțiuni active în politica externă:

„Statele puternice nu stau cu mâna întinsă, ele se apără. Noi, ca reprezentanți ai celei mai puternice și frumoase țări, trebuie de asemenea să ne construim strategia față de cei care au săgeți roșii și săgeți verzi”, a menționat deputatul rus.

În cadrul monitorizării regimurilor de comunicare, cercetătorii au evoluat oportunitățile create în țările post-sovietice pentru dezvoltarea relațiilor cu Rusia. Experți ruși și străini au analizat condițiile de comunicare între state pe zeci de parametri: atitudinea față de Rusia și limba rusă, legăturile economice, științifice și culturale, retorica guvernamentală și altele.

Chișinău: Relațiile cu Rusia la cel mai jos nivel din istorie

Odată cu începerea războiului din Ucraina, Republica Moldova și comunitatea internațională și-au revizuit pozițiile față de Rusia. Țările din regiune au recalibrat politicile de apărare și au început să își reducă dependența energetică de concernul rus Gazprom.

Ministrul Afacerilor Externe de la Chișinău, Mihai Popșoi, a declarat de mai multe ori că relațiile diplomatice dintre Moldova și Rusia sunt la cel mai scăzut nivel din istorie. Potrivit oficialului, acest lucru este explicabil în condițiile în care Rusia „ucide zilnic, sugrumă copii, femei, bătrâni, distruge locuințe”. Popșoi a spus că Moldova își dorește relații bune cu toate țările însă atât timp cât cineva încalcă flagrant dreptul internațional asemenea lucruri nu pot fi tolerate.

Mai mult, agresiunea militară rusă nu afectează doar Ucraina, ci întreaga regiune. În ultimii patru ani, drone rusești au survolat și au căzut în spațiul aerian al Republicii Moldova, precum și în spațiul NATO, inclusiv Polonia și România. Chișinăul a transmis mai multe note de protest Rusiei, iar autoritățile moldovenești nu au acreditat până acum ambasadorul Rusiei în Moldova, Oleg Ozerov. Când a fost întrebat de ce nu a fost expulzat Ozerov, Mihai Popșoi a explicat că Moldova trebuie să cântărească consecințele unei astfel de decizii. Expulzarea nu ar opri dronele rusești sau nu ar spori securitatea țării, dar ar putea declanșa măsuri asimetrice din partea Rusiei.

În contextul tensiunilor și ingerințelor tot mai mari dinspre Federația Rusă, Republica Moldova a luat mai multe măsuri pentru reducerea influenței Moscovei. La 27 noiembrie 2025, Parlamentul a adoptat în lectură finală legea care prevede închiderea Centrului Rus de Știință și Cultură de la Chișinău. Motivul invocat este „situația actuală geopolitică și riscul ridicat de dezinformare”. Nota informativă a proiectului explică faptul că centrul „poate fi utilizat ca un instrument pentru promovarea unor narative distorsionate de către Federația Rusă”.

În același timp, Moldova a început procesul de părăsire a Comunității Statelor Independente (CSI), inițiat încă din 2023 prin denunțarea mai multor acorduri bilaterale. Până în prezent, 71 acorduri au fost deja denunțate, iar alte aproximativ 60 sunt în proces. Procedura formală prevede ca Parlamentul să adopte o lege de denunțare a documentelor care conferă calitatea de membru, iar ulterior Ministerul Afacerilor Externe să transmită notificarea către CSI. Retragerea va produce efecte după 12 luni de la trimiterea notificării, ceea ce ar putea să se realizeze în 2027.

Amenințări și ingerințe rusești:

Rusia este acuzată de ingerințe fără precedent în alegerile din Republica Moldova, care au avut loc în utlimii ani, prin sprijinirea partidelor fidele Moscovei inclusiv cu resurse financiare și a actorilor politici locali, inclusiv gruparea Șor.

Fostul prim-ministru Dorin Recean a declarat că „agenții Kremlinului” au cheltuit aproximativ 200 de milioane de euro pentru a influența voturile la alegerile prezidențiale și la referendumul privind opțiunea de aderare la UE, din 2024.

Pentru alegerile parlamentare din septembrie 2025, s-a estimat că Rusia a alocat aproape 2% din PIB-ul Moldovei, adică circa 7 miliarde de lei, pentru a încerca vicierea scrutinului, după cum a declarat președinta Maia Sandu. Oficiala a subliniat că Republica Moldova a rezistat ferm unei ingerințe rusești sistematice și fără precedent, investind în consolidarea propriei reziliențe politice și instituționale.

***

Amintim că în martie 2025, Kremlinul a inclus Republica Moldova pe lista țărilor „neprietenoase”. Începând cu 28 martie, Federația Rusă a impus restricții transportatorilor de marfă moldoveni, interzicându-le nu doar livrarea mărfurilor pe teritoriul rus, ci și tranzitul prin Rusia.

Produsele alcoolice, tutunul și ciocolata pot fi livrate doar până la frontiera rusă. Restricțiile nu se aplică transportului de animale vii, carne și produse din carne, pește, produse lactate, ouă, legume, fructe, nuci și alte bunuri.

Autoritățile de la Moscova justifică această decizie prin faptul că, din 2022, odată cu începutul războiului din Ucraina, transportatorii ruși nu mai efectuează transporturi de marfă pe teritoriul Republicii Moldova.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!