NM espresso

NM Espresso: despre compensațiile la gaz, căldură și energie electrică, posibila «lichidare a PSRM» și despre protestul la «Franzeluța»

Natalia Titova
| 18 noiembrie, 2022
08:26

Compensații la gaz, căldură și energie electrică

Guvernul a alocat anul acesta 5 miliarde de lei pentru plata compensațiilor la resursele energetice, sau de două ori mai mult decât anul trecut. Apropo, 40 milioane de euro (sub formă de grant) vor ajunge din Germania în Moldova chiar astăzi. Aceste fonduri vor fi distribuite pentru asigurarea compensațiilor în luna noiembrie. Alte 250 milioane de euro vor ajunge în Moldova din UE, la începutul anului viitor.

Premierul Gavrilița și ministrul muncii și protecției sociale Spătari au vorbit detaliat și despre compensații, și despre cei care au depus deja cereri. Dacă e să spunem în doar câteva cuvinte, 645 mii de familii pretind la compensații, însă această cifră nu este definitivă. Termenul limită de depunere a cererii este 24 noiembrie. Consumatorii au fost împărțiți în patru categorii de vulnerabilitate socială, în funcție de raportul dintre venituri și cheltuieli pentru plățile pentru utilități, prețul minim la gazele naturale (luându-se în calcul compensațiile) — 12 lei/metru cub, cel maxim — 24 lei/metru cub.

Reamintim că în Moldova, prețului unui metru cub de gaze naturale este de peste 29 de lei. Calcule similare s-au făcut și pentru cei care au încălzire centralizată. Ținând cont de compensații, prețul minim al unei gigacalorii constituie 1450 de lei, cel maxim — 2500 de lei.

Cei din guvern subliniază faptul că cetățenii vor beneficia de compensații chiar dacă nu au depus cerere: în luna noiembrie, acestora le va fi atribuită categoria de vulnerabilitate medie, iar în luna decembrie — scăzută (ca și cetățenilor cu un nivel înalt al veniturilor). Și, desigur, solicitanții vor fi verificați, inclusiv vor fi vizitați la domiciliu. Acest lucru se face pentru a se asigura că cetățenii nu și-au subestimat veniturile în mod intenționat.

Și primăria municipiului Chișinău a promis compensații, aceasta fiind gata să compenseze celor mai vulnerabile familii 40 la sută din sumele indicate în facturile pentru resursele energetice. Apropo, din cauza defecțiunilor generatorului de la CET-2 (reparația acestuia a fost finalizată acum trei săptămâni), care furnizează agent termic locuitorilor capitalei, întreprinderea va trece de la păcură ieftină la gaze naturale costisitoare. Încă nu se știe, cât va dura reparația generatorului și dacă acest lucru se va răsfrânge asupra tarifului.

«Ce se întâmplă în Ucraina?»

În timp ce în Ucraina continuă să moară oameni, să fie distruse case și obiecte de infrastructură critică din cauza atacurilor cu rachete rusești, în parlamentul nostru continuă discuțiile despre cum să fie numit ceea ce se întâmplă acolo. Subiectul a fost abordat de un deputat PAS, care s-a adresat către colegii săi din opoziție (amintim că încă de la începutul războiului, aceștia vorbeau exclusiv despre necesitatea de a respecta neutralitatea). Și s-a început: deputatul comunist Caraman a acuzat PAS de faptul că aceștia organizează «show-uri», iar socialistul Bolea a declarat că «nu-i acuză nici pe unii, nici pe alții. Există istoria — ea va judeca».

Totodată, deputații fracțiunii PCRM-PSRM au înaintat vot de neîncredere ministrului justiției Litvinenco (din cauza «corespondenței private» «scurse» în spațiul virtual). Conform procedurii, deputații urmează să examineze votul de neîncredere în următoarele 14 zile. Prezentând decizia opoziției, deputatul Bolea nu a fost zgârcit în epitete: «Noiembrie 2022 va fi o lună întunecată în istoria țării. Am văzut eclipsă de soare, eclipsă de Lună. Iar acum vedem eclipsa guvernului Gavrilița», a declarat acesta de la tribuna parlamentului.

În același timp, președintele de onoare al Partidului Socialiștilor Dodon este sigur că se dorește lichidarea PSRM: «Dodon — în arest, Greceanîi și Furculiță — acuzați în dosarul despre finanțarea ilegală a partidului, Batrîncea — acuzat sau bănuit. Cred că după partidul „Șor“, ținta lor este Partidul Socialiștilor», a declarat Dodon într-o emisiune la N4.

În timp ce persoanele vizate în dosare penale de rezonanță, inclusiv Dodon, Tauber și Șor acuză autoritățile de «dictatură», șefa de la Procuratura Anticorupție Dragalin și procurorul general interimar Munteanu au avut o întrevedere, la Luxemburg, cu Laura Kövesi, procuror-șef al Parchetului European. Aceștia au discutat și despre investigarea cauzelor penale, și despre cooperarea dintre procuratura moldovenească și cea europeană.

Pe scurt, despre alte știri

Angajații combinatului de panificație «Franzeluța» protestează împotriva numirii businessmanului Andrei Beșliu în funcția de director general al întreprinderii. Protestatarii invocă presupusa «incompetență» a acestuia.

Judecătoria sectorului Ciocana a permis procurorilor să finalizeze ancheta și să transmită dosarul lui Plahotniuc în instanță, chiar dacă acesta lipsește din țară.

Președintele Moldovei, Maia Sandu va pleca la începutul săptămânii viitoare într-o vizită în Franța, unde va avea o întrevedere cu omologul său francez Emmanuel Macron.

Pe scurt, despre ceea ce va fi astăzi

La ora 9:00, noul ministru al economiei Dumitru Alaiba și ministrul mediului Rodica Iordanov vor depune jurământul în administrația prezidențială.
La ora 10:00, va avea loc festivitatea de semnare a unui acord suplimentar privind acordarea unei asistențe financiare suplimentare de către Germania Moldovei (este vorba despre un grant de 40 milioane de euro).

Știri similare

Viață

Incendiul de la depozitul cu produse alimentare din Chișinău – localizat după 5 ore de luptă cu flăcările

Externe

SUA plănuiesc să cumpere Groenlanda? Presa: Trump analizează opțiuni pentru obținerea controlului asupra teritoriului

Război în Ucraina

Aliații Ucrainei au semnat o declarație comună privind garanțiile de securitate. Rezultatele summit-ului de la Paris

Ana-Maria Dolghii
| 7 ianuarie, 2026
12:07

Liderii statelor membre ale „Coaliției de Voință” și Ucraina, reuniți pentru un summit de pace la Paris, pe 6 ianuarie, au semnat o declarație comună privind garanțiile de securitate pentru statul ucrainean, după încheierea invaziei Rusiei. Textul documentului a fost publicat pe site-ul Președinției Franței.

Documentul, care este intitulat „Declarația de la Paris”, expune „componentele garanțiilor de securitate”. Acestea includ următoarele:

crearea unui sistem de monitorizare a unui armistițiu sub conducerea SUA, la care vor participa și state membre ale „Coaliției de Voință”;
continuarea sprijinului și dotării cu armament pentru armata Ucrainei;
desfășurarea unei „forțe multinaționale” în Ucraina după încheierea războiului, care va fi condusă de europeni și susținută de SUA;
asumarea obligațiilor juridice privind sprijinirea Ucrainei în cazul unei noi agresiuni din partea Rusiei;
angajament privind aprofundarea colaborării în domeniul apărării cu Ucraina pe termen lung.

Oficialii occidentali au mai semnat și un alt document, cu caracater secret, care prevede garanțiile de securitate și cum vor fi acestea asigurate de membrii „Coaliției de Voință”.

De asemenea, în cadrul reuniunii, președintele Franței, Emmanuel Macron, președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, și prim-ministrul Marii Britanii, Keir Starmer, au semnat o declarație privind intenția de a desfășura „forțe multinaționale” pe teritoriul Ucrainei după încheierea războiului. Documentul prevede că aceste trupe vor acționa ca forțe care oferă garanții de securitate și capacitatea Ucrainei de a reveni la pace și stabilitate.

„Aceasta este o parte esențială a angajamentului nostru ferm de a sprijini Ucraina pe termen lung. Creează cadrul juridic în care forțele britanice, franceze și ale partenerilor ar putea acționa pe teritoriul Ucrainei, asigurând securitatea spațiului aerian și maritim ucrainean și consolidând forțele armate ale Ucrainei pe viitor”, a spus Keir Starmer, potrivit BBC News.

Prim-ministrul englez a mai spus că, odată cu intrarea în vigoare a regimului de încetare a focului, Marea Britanie și Franța vor crea „centre militare” pe întreg teritoriul Ucrainei și vor construi „facilități protejate pentru depozitarea armelor și tehnicii militare”.

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a calificat acordul cu Franța și Marea Britanie drept „foarte concret”. Potrivit lui, partea ucraineană dispune deja de suficiente informații și știe ce state vor participa la acord și ce contribuție va avea fiecare dintre ele.

La rândul său, emisarul președintelui american, Steve Witkoff, care a reprezentat SUA la întâlnire împreună cu consilierul lui Trump, Jared Kushner, a declarat că s-a reușit „obținerea unor progrese semnificative” pe mai multe direcții, inclusiv în privința proiectului garanțiilor de securitate și planului de reconstrucție a Ucrainei.

„Suntem de acord cu Coaliția că garanțiile de securitate solide și angajamentele credibile pentru asigurarea bunăstării economice sunt esențiale pentru o pace durabilă în Ucraina și vom continua să lucrăm împreună în această direcție”, a scris Witkoff pe contul său de pe platforma X.

Delegațiile Ucrainei și SUA au purtat negocieri și după încheierea summit-ului „Coaliției de Voință”, iar discuțiile urmează să continuie inclusiv pe 7 ianuarie.

***

„Coaliția de Voință” este un format internațional care reunește state care sprijină Ucraina în contextul invaziei ruse. La summit-ul Coaliției de la Paris au participat 27 de șefi de stat și de guvern, secretarul general NATO, Mark Rutte, președintele Consiliului European, Antonio Costa, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și alții.