Texte

NM Espresso: Despre concluziile summitului, micșorarea tarifului la gaz și reluarea trimiterilor poștale spre Rusia

Igor Cornilov
| 2 iunie, 2023
08:19

Ziua summitului

1 iunie 2023 va intra în istoria Moldovei datorită desfășurării celei de-a doua ediții a summitului Comunității Politice Europene, înființat în anul 2022, la inițiativa președintelui Franței Emmanuel Macron, cu scopul consolidării continentului european.

Pe toată durata acestei zile, NM a ținut pulsul evenimentelor de la Castelul Mimi, unde s-a desfășurat summitul, a relatat și a difuzat pentru cititori și urmăritori tot ceea ce s-a întâmplat acolo.
Să aruncăm încă o dată o privire asupra a ceea ce s-a întâmplat, la Bulboaca, pe 1 iunie.

Ucraina — în prim-plan

Primul lider european care a ajuns la summit a fost președintele Ucrainei Vladimir Zelenski. Acesta a fost întâmpinat de către Maia Sandu. Zelenski a adresat un mesaj de mulțumire către poporul moldovenesc, pentru ajutorul oferit refugiaților ucraineni și a adăugat că țara sa nu va uita niciodată acest lucru.

În timpul discursului de la summit, Zelenski a adăugat că pacea pe continentul european va fi obținută doar atunci când țările care au frontiere învecinate cu Rusia vor adera la UE și NATO. De asemenea, acestea a declarat că este necesară soluționarea tuturor conflictelor militare înghețate.

Zelenski s-a întâlnit și cu premierul moldovean Dorin Recean. Aceștia au discutat despre colaborarea dintre cele două țări și au subliniat importanța susținerii reciproce. «Moldova și Ucraina nu sunt doar state vecine, ci și parteneri apropiați. Ne unește același deziderat și avem un interes comun — să aducem pacea în Europa și să devenim membri ai Uniunii Europene», a declarat Recean.

În cadrul conferinței de presă de la finalul summitului, Zelenski și-a exprimat convingerea că diferendul transnistrean va fi soluționat odată cu victoria Ucrainei în războiul pornit de Rusia.

Au cuvânt liderii europeni

După Zelenski, la Castelul Mimi a ajuns șeful diplomației europene, Josep Borrell. Acesta și-a început adresarea către jurnaliști cu menționarea atacului sângeros asupra Kievului din noaptea de 1 iunie, soldat cu trei morți, inclusiv un copil. «Rusia nu este aici nu pentru că nu am vrea să o invităm, ci pentru că Putin a exclus-o prin această invazie nejustificată împotriva Ucrainei», a subliniat Borrell.

Întrebat dacă va reuși Moldova să adere la UE în pofida conflictului transnistrean, oficialul european a răspuns că acesta nu este un obstacol: «Ciprul a devenit membru al UE în pofida problemei teritoriale. Și Moldova poate face asta».

Iar șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen, într-o declarație comună cu președintele Zelenski, a cerut Rusiei să înceteze deportarea copiilor ucraineni. Și a dat asigurări că Ucraina și UE fac tot posibilul pentru a afla unde se află în prezent acei copii.

Președinta Parlamentului European Roberta Metsola s-a arătat gata să își demonstreze susținerea pentru «Moldova, Ucraina și o comunitate europeană mai largă». Aceasta a menționat că este foarte bucuroasă să îi vadă la summit pe liderii Balcanilor de Vest și a pledat pentru urgentarea integrării acestor țări în UE.

Întrebată de jurnaliști dacă aderarea Moldovei în UE până în anul 2030 este o perspectivă reală, Metsola a răspuns că, în opinia sa, negocierile în acest sens ar trebui demarate chiar pe parcursul anului curent.

Prietenul nostru — Macron

Președintele Franței Emmanuel Macron a avut parte de o primire deosebit de călduroasă la summitul înființat la inițiativa sa. Administrația prezidențială a Moldovei a publicat chiar și un clip video despre întrevederea dintre Sandu și Macron.

Emmanuel Macron a avut o întâlnire comună cu Zelenski și Sandu, pentru «a discuta pașii de mai departe ai Moldovei și Ucrainei pe calea europeană».

La finalul summitului, Macron a ținut o conferință de presă, în cadrul căreia a făcut bilanțul evenimentelor.

…și Iohannis

Președintele României Klaus Iohannis și Vladimir Zelenski au semnat în cadrul summitului o declarație prin care România își exprimă susținerea față de integrarea Ucrainei în NATO. Iohannis și-a exprimat convingerea că susținerea UE trebuie să devină și mai palpabilă pentru cetățenii Moldovei. De asemenea, președintele român a menționat că, în cazul unei eventuale escaladări a tensiunilor din Moldova, din cauza războiului din țara vecină — nu vede cum ar putea Bucureștiul să intervină.

O privire din Olanda și Norvegia

Premierul Țărilor de Jos Mark Rutte și-a exprimat susținerea față de Moldova și Ucraina. Acesta a vorbit cu convingere despre necesitatea acordării suportului militar pentru Ucraina și aderarea acesteia la NATO.

Premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, ajuns la summit, a declarat că țara sa acordă Moldovei un grant în mărime de €50 mln.

…și din Italia

Președinta Sandu s-a întâlnit și cu noul premier al Italiei — Giorgia Meloni, conducătoarea partidului cu rădăcini neo-fasciste «Frății Italiei». Meloni, pe care politologii o califică ca având o identitate «post-fascistă», conduce începând cu septembrie 2022 primul Guvern italian de extremă dreaptă de pe timpurile celui de-al Doilea Război Mondial. Meloni a salutat perspectiva aderării Moldovei, Ucrainei și Georgiei la UE.

Salutări de la Moscova

În timp ce în Moldova se discuta despre soarta continentului european, șeful FSB al Rusiei a acuzat Occidentul că ar «împinge Moldova în conflictul din Ucraina».

Între timp, Canada a anunțat sancțiuni împotriva oligarhilor ruși, care «încearcă să se amestece în treburile interne ale Moldovei».

Iar ministrul de Interne Ana Revenco a relatat că un grup de oameni a încercat să «destabilizeze situația» în timpul summitului Comunității Politice Europene. Oamenii legii au dispersat un protest pe traseul spre Bulboaca.

În loc de concluzii

Președinta Maia Sandu a fost cea care a făcut bilanțul summitului: «Astăzi, aici, la doar 20 de km de Ucraina, am reunit întregul continent pentru a reafirma hotărârea noastră colectivă și fermă de a readuce pacea în Europa», a spus președinta țării.

Întrebată de jurnaliști dacă este Moldova gata să renunțe la Transnistria de dragul aderării la UE, Sandu a răspuns: «Nu renunțăm la regiunea transnistreană. (…) Cu cât mai mult vom crește standardele de viață ale cetățenilor, cu cât mai multă siguranță va fi pe malul drept al Nistrului, cu atât mai mare va fi sprijinul cetățenilor de pe malul stâng al Nistrului pentru reîntregirea țării».

Sandu și-a exprimat speranța că Europa va deveni mai unită, mai puternică și că pacea mult-așteptată va reveni. La final, Maia Sandu i-a oferit cuvântul premierului Spaniei Pedro Sánchez, întrucât următorul summit al EPC va avea loc anume în Spania, Granada.

Despre discriminare

Ambasada SUA în Republica Moldova a remarcat, pe 1 iunie, că atitudinea față de persoanele din comunitatea LGBT+ continuă să fie o problemă serioasă în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, întrucât discriminarea și violența continuă să fie răspândite pe larg în țara noastră. Misiunea diplomatică a amintit că luna iunie este «Pride Month», cea în care este celebrată diversitatea.

Și alte știri

Președintele consiliului de administrație al Moldovagaz Vadim Ceban a anunțat că prețul de cumpărare al gazului furnizat Moldovei de către Gazprom va scădea cu circa $92 în luna iunie și va constitui $568,1/1000 m3.

«Poșta Moldovei» a anunțat că reia trimiterile poștale către Rusia.

«Calea Ferată a Ucrainei» va repara, până la finalul anului 2024, 400 de km de cale ferată pe segmentul Vălcineț-Căinari.

Evenimente care vor avea loc pe 2 iunie

La ora 12:00, la Artcor, va avea deschiderea celei de-a IV-a ediții a industriilor creative.

NM espresso, top

Știri similare

Viață

„Am plecat, adio”: regizorul și scenaristul Mircea Chistruga s-a stins din viață

Viață

Temperaturi de până la +33°C și fără ploi: prognoza meteo pentru săptămâna viitoare

Noutăți

Reacții după atacul SUA din Iran: UE cere revenirea la negocieri, Rusia – „încetarea agresiunii”

Doina Buruiană
| 22 iunie, 2025
15:00

Şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas a cerut duminică „tuturor părţilor să facă un pas în spate” şi să revină la masa negocierilor, după atacurile forţelor americane asupra unor instalaţii nucleare iraniene, potrivit Agerpres. La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a declarat că „Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să dezvolte o armă nucleară, iar Statele Unite au luat măsuri pentru a reduce această ameninţare”. Pe de altă parte, Rusia, țară aflată în război și un aliat al Iranului, a criticat atacurile. Ministerul rus de Externe a cerut „încetarea agresiunii și intensificarea eforturilor pentru readucerea situației pe un făgaș politico-diplomatic”.

„Cer tuturor părţilor să facă un pas în spate, să se întoarcă la masa negocierilor şi să evite orice escaladare”, a scris Kallas pe reţeaua X, adăugând că Iranul nu trebuie să dezvolte arme nucleare şi că miniştrii de externe ai UE vor discuta situaţia luni.

La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a cerut duminică Iranului „să revină la masa negocierilor” în urma atacurilor americane asupra siturilor nucleare ale Teheranului. „Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să dezvolte o armă nucleară, iar Statele Unite au luat măsuri pentru a reduce această ameninţare”, a declarat Starmer pe reţeaua X, subliniind că „stabilitatea în regiune este o prioritate”.

„Situaţia în Orientul Mijlociu rămâne volatilă, iar stabilitatea în regiune este o prioritate. Facem apel la Iran să revină la masa negocierilor şi să găsească o soluţie diplomatică pentru a pune capăt acestei crize”, a adăugat el.

Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, a anunțat o reuniune de urgență la sediul organizației ONU din Viena, după loviturile americane asupra a trei situri nucleare din Iran, relatează AFP. Întrunirea urmează să aibă loc luni, 23 iunie.

Alianța Nord-Atlantică spune că urmărește îndeaproape situația din Iran, după ce președintele american Donald Trump a anunțat că forțele SUA au atacat trei principale instalații nucleare ale țării, a declarat un oficial NATO.

Rusia cere „încetarea agresiunii”

Ministrul de externe de la Teheran, Seyed Abbas Araghchi a condamnat atacul SUA, afirmând că reprezintă o încălcare a dreptului internațional care va avea „consecințe eterne”.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a numit atacul din Iran un „punct de cotitură istoric” care ar putea conduce Orientul Mijlociu spre pace. Măsuri de securitate sporită sunt luate la New York și la Washington, dar și în Israel.

Ministerul de Externe al Rusiei, țară aflată în război după ce a atacat Ucraina, a criticat atacurile efectuate de SUA asupra unor obiective nucleare din Iran.

„Rusia condamnă categoric loviturile efectuate de SUA asupra mai multor obiective nucleare din Iran, acțiuni ce încalcă grav dreptul internațional și Carta ONU, indiferent de justificările aduse”, se arată în comunicatul MAE rus.

Rusia s-a adresat către conducerea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) și a Consiliului de Securitate al ONU să reacționeze la cele întâmplate.

„Este necesar ca acțiunile confruntaționale ale SUA și Israelului să fie respinse în mod colectiv. Facem apel la încetarea agresiunii și la intensificarea eforturilor pentru readucerea situației pe un făgaș politico-diplomatic”, a transmis MAE rus într-o declarație oficială.

Cu o reacție a venit și vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev.

„Trump, care a venit ca un președinte pacificator, a început un nou război pentru SUA”, a scris Medvedev pe canalul său de Telegram, citat de TASS.

Totodată, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi a declarat duminică, în cadrul unei conferinţe de presă la Istanbul, că va merge astăzi la Moscova, pentru o întrevedere cu preşedintele rus Vladimir Putin, relatează Reuters.

„Plecam în această după-amiază la Moscova şi mâine dimineaţă am o întâlnire cu preşedintele Putin. Rusia este un prieten al Iranului”, a declarat Araghchi jurnaliştilor, adăugând că discuţiile vor viza situaţia de securitate din regiune şi consecinţele atacurilor lansate de SUA.

China cere armistițiu

China a acuzat SUA că au încălcat dreptul internațional prin atacul aerian asupra Iranului și că au crescut tensiunile în Orientul Mijlociu, relatează The Guardian. Într-un comunicat publicat pe X, Ministerul Afacerilor Externe din China a cerut un armistițiu.

„China solicită părților implicate în conflict, în special Israelului, să ajungă la o încetare a focului cât mai curând posibil, să asigure siguranța civililor și să înceapă dialogul și negocierile. China este pregătită să colaboreze cu comunitatea internațională pentru a uni eforturile, pentru a susține justiția și pentru a lucra la restabilirea păcii și stabilității în Orientul Mijlociu”, a mai transmis MAE chinez.

***

Amintim că Statele Unite ale Americii au bombardat instalațiile nucleare iraniene, de la Fordo, Natanz şi Isfahan, în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, a anunțat Donald Trump într-o declarație de la Casa Albă, citat de presa română. Preşedintele american a descris acțiunea ca un „atac foarte reuşit”.

Iranul a declarat că își rezervă toate opțiunile pentru a se apăra după atacurile SUA, afirmând că acestea au fost „scandaloase și vor avea consecințe veșnice”.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) susține că nu a fost raportată nicio creștere a nivelurilor de radiații în urma loviturilor americane asupra celor trei amplasamente nucleare din Iran, relatează Reuters.