Iute Group primește aprobarea de reglementare pentru înființarea unei bănci digitale în Ucraina

Iute Group, grup bancar fondat în Estonia, a obținut aprobarea Băncii Naționale a Ucrainei și a semnat un acord care îi permite să continue procesul de înființare a unei bănci digitale în Ucraina.

Anterior, Iute Group a câștigat o licitație deschisă organizată de Fondul de Garantare a Depozitelor din Ucraina. Ulterior, a fost obținută aprobarea Băncii Naționale a Ucrainei și a fost semnat un acord care permite preluarea unor active selectate și a obligațiilor aferente depozitelor ale RWS Bank, inclusiv transferul a aproximativ 13.000 de clienți retail.

Tarmo Sild, CEO al Iute Group, a declarat că obținerea aprobării de reglementare și semnarea acordului marchează trecerea de la faza de pregătire la cea de implementare. „Următoarele etape vizează capitalizarea băncii, formarea echipei inițiale și asigurarea conformității cu cerințele Băncii Naționale a Ucrainei pentru demararea operațiunilor curente. Estimăm lansarea operațiunilor bancare complete și inițierea atragerii de noi clienți în primul trimestru al anului 2027”, a declarat Sild.

Potrivit lui Sild, extinderea geografică face parte din strategia Iute de a construi o bancă digitală pentru nevoile financiare cotidiene ale clienților din Europa de Sud-Est. „Decizia de a intra pe piața din Ucraina se bazează pe încrederea noastră în viitorul țării și în rolul acesteia în spațiul economic european. Privim Ucraina ca pe o oportunitate majoră de creștere pentru Iute și pentru Europa, întrucât războiul a accelerat transformarea țării într-una dintre cele mai digitalizate piețe financiare, cu a șasea cea mai mare populație din Europa”, a adăugat Sild. Intrarea pe piața din Ucraina urmează aceleași principii riguroase de management al riscurilor aplicate pe celelalte piețe ale Iute. „Investiția totală a Grupului în Ucraina nu va depăși 15 milioane de euro până la atingerea unor obiective clar definite de venituri și profitabilitate”, a explicat acesta.

Banca va purta denumirea IuteBank și va fi supravegheată de Banca Națională a Ucrainei. Licența bancară permite Iute să ofere toate serviciile bancare de bază, inclusiv conturi pentru clienți persoane fizice și juridice, carduri, depozite, credite, plăți, operațiuni de schimb valutar, precum și servicii de numerar și decontare. Banca va fi condusă de Arthur Muravitsky, care are o experiență de 22 de ani în sectorul financiar din Ucraina. Potrivit lui Muravitsky, contribuția atât a Fondului de Garantare a Depozitelor, cât și a Băncii Naționale a Ucrainei a fost esențială pentru avansarea proiectului.

Olga Bilay, director general al Fondului de Garantare a Depozitelor din Ucraina, a declarat că acest caz demonstrează faptul că piața bancară din Ucraina funcționează transparent și este aliniată celor mai bune practici internaționale. „Acordul cu Iute Group a presupus constituirea unei entități intermediare, obținerea licenței, transferul activelor și pasivelor, precum și vânzarea ulterioară către un investitor străin într-un termen extrem de scurt. Acest lucru a fost posibil datorită cooperării eficiente cu Banca Națională a Ucrainei, Comitetul Antimonopol din Ucraina, Depozitarul Național al Ucrainei și Comisia Națională a Pieței Valorilor Mobiliare și Bursei”, a declarat aceasta.

Iute Group și filialele sale au sprijinit Ucraina încă de la începutul războiului, inclusiv prin donații financiare, și consideră intrarea pe piața ucraineană drept o investiție europeană pe termen lung.

Iute Group este un grup bancar digital axat pe servicii financiare destinate utilizării zilnice în Europa de Sud-Est. Fondat în 2008, cu sediul central în Estonia, Iute deservește clienți din Albania, Bulgaria, Moldova, Macedonia de Nord și Ucraina. Prin intermediul aplicației Myiute și a operațiunilor sale locale, Iute oferă servicii financiare digitale, inclusiv plăți, servicii bancare, finanțare și intermediere în asigurări. Iute Group își finanțează operațiunile prin capitaluri proprii, depozite și obligațiuni garantate, listate pe Piața Reglementată a Bursei de Valori din Frankfurt și pe Lista principală Nasdaq Baltic.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Averea unui deputat PSRM, sub lupa autorităților. ANI a dispus începerea controlului

Averea deputatului Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Pavel Voicu, va fi verificată. Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a emis pe 12 februarie un proces-verbal de inițiere a controlului.

Potrivit documentului, Autoritatea Națională de Integritate a înregistrat pe 13 ianuarie o sesizare cu privire la eventuala existență a aparenței de încălcare a regimului juridic al declarării averii și intereselor personale de către Pavel Voicu.

În cuprinsul sesizării se consemnează că dl Pavel Voicu, potrivit informațiilor reflectate în declarațiile de avere și interese personale aferente anilor fiscali 2022–2025, a realizat mai multe modificări patrimoniale, prin urmare aceste împrejurări, analizate prin prisma datelor declarate, sunt de natură să contureze existența unei suspiciuni rezonabile cu privire la disponibilitatea mijloacelor financiară utilizate pentru respectivele achiziții”, se menționează în procesul-verbal al ANI.

După verificări prealabile, ANI a stabilit „anumite neconcordanțe și inexactități, care necesită clarificări suplimentare”. Astfel, instituția a dispus inițierea controlului averii și intereselor personale în privința deputatului.

Pavel Voicu a fost, în perioada 2017-2019, consilier pentru misiuni speciale al liderului PSRM, Igor Dodon, când acesta era președintele Republicii Moldova. Ulterior, a fost ministru al Apărării în Guvernul Sandu, apoi ministru al Afacerilor Interne în Guvernul Chicu. În urma alegerilor locale din 2023, Voicu a obținut un mandat de consilier în Consiliul Municipal Bălți.

Pavel Voicu a ajuns deputat în urma alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, candidând pe lista Blocului „Patriotic”, din care a făcut parte inclusiv PSRM. După scrutin, formațiunile blocului electoral au decis să se separe.

În actuala legislatură, fracțiunea PSRM are 17 mandate de deputat.

I-au șantajat că le vor opri activitatea pe Instagram, extorcând peste €47 000. Opt persoane din Chișinău și Orhei, cercetate pe oamenii legii

Cinci bărbați și trei femei, originari din Chișinău și Orhei, ar fi șantajat două persoane că le vor perturba activitatea pe rețeaua de socializare Instagram, extorcând de la aceștia peste 47 200 de euro. Grupul a lansat inclusiv amenințări grave la adresa uneia dintre victime, aducând la locuința părinților acesteia un capac de sicriu și o cruce din metal pe care era indicată presupusa dată a decesului victimei. Cele opt persoane au statut de bănuit pe caz, iar una dintre ele a fost reținută. Informațiile au fost raportate de Procuratura Generală (PG) într-un comunicat publicat pe 13 februarie.

Conform PG, în perioada martie 2021 – mai 2025, bănuiții ar fi șantajat două persoane și ar fi extorcat suma de peste 47 200 de euro.

Primele acțiuni de șantaj au avut loc în aprilie – mai 2021, când suspecții, cu un profil fals creat pe Instagram, ar fi solicitat bani victimelor, sub pretextul de a nu le perturba activitatea pe platforma respectivă.

Ulterior, acțiunile de șantaj ar fi fost însoțite de amenințări grave. „În noaptea de 4 spre 5 mai 2025, bănuiții ar fi adus la poarta domiciliului părinților uneia dintre victime, dintr-o localitate din raionul Căușeni, un capac de sicriu, o cruce din metal cu indicarea datei nașterii și a unei presupuse date a decesului victimei, precum și o fotografie a victimei împreună cu fiica sa minoră, gest perceput de partea vătămată ca o amenințare reală la adresa vieții sale”, a precizat Procuratura Generală.

Mijloacele bănești erau transferate pe diverse conturi bancare și portofele electronice cu valută virtuală, ulterior fiind redirecționate pe alte conturi și retrase în numerar.

În urma măsurilor speciale de investigație și a acțiunilor de urmărire penală, cu suportul BPDS „Fulger”, au fost efectuate 10 percheziții. În urma descinderilor, oamenii legii au depistat și ridicat telefoane mobile, dispozitive de stocare a informației, carduri bancare, precum și un automobil de marca BMW.

Cele 8 persoane au fost recunoscute în calitate de bănuiți, iar una dintre acestea a fost reținută pentru 72 de ore.

Dacă vinovăția le va fi dovedită, acestea riscă de la 11 la 13 ani de închisoare, conform legislației în vigoare.

Investigațiile continuă pentru stabilirea tuturor circumstanțelor și identificarea altor persoane implicate.

Moldova 1

Pod de pontoane la Cosăuți-Iampol: Chișinăul și Kievul au ajuns la o înțelegere, după suspendarea finanțării americane

Un pod de pontoane peste Nistru, între Cosăuți și Iampol, ar putea deveni prima soluție funcțională de traversare rutieră a frontierei moldo-ucrainene în această zonă, după ce proiectul podului permanent, aprobat anterior, a fost blocat din lipsă de finanțare. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a anunțat, după vizita din această săptămână efectuată la Kiev, că Republica Moldova va începe în 2026 construcția celor 26 de kilometri de drum necesari pentru conectarea la acest obiectiv, iar partea ucraineană va instala podul de pontoane.

Ministrul a explicat că podul din piatră, planificat inițial, ajunsese într-o fază avansată și beneficia de sprijin financiar american, inclusiv prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), structură lichidată între timp.

Proiectul era într-o fază foarte avansată, fiind realizat împreună cu americanii, cu USAID. Au fost oferite și resurse financiare. Partea ucraineană luase tot proiectul asupra sa (…) și, atunci când s-a schimbat situația în Statele Unite și a dispărut finanțarea, a fost blocat și acest proiect”, a spus Vladimir Bolea, în cadrul emsiunii „În context” de la Moldova 1.

După revenirea la Casa Albă a lui Donald Trump, administrația americană a înghețat programele de asistență externă pentru revizuire, iar în 2025 majoritatea programelor USAID au fost anulate sau restructurate. Din vara anului 2025, agenția nu mai funcționează ca instituție independentă, atribuțiile rămase fiind transferate către Departamentul de Stat al SUA.

În aceste condiții, resursele pentru podul permanent nu au mai fost alocate, iar altele noi nu au fost identificate la această etapă.

Soluție rapidă: pod de pontoane

Autoritățile de la Chișinău și Kiev au discutat o alternativă considerată mai rapidă și mai realistă în actualul context.

„Ucraina are un pod de pontoane care poate permite să treacă tirurile de marfă, în medie de 40 de tone, încărcate. Cu pași foarte mari, trebuie să dăm în exploatare acest pod de pontoane. Este unul extrem de practicabil și noi îl vom face”, a spus ministrul.

Podul de pontoane ar permite reluarea circulației camioanelor de marfă și ar crea o legătură directă între nordul Republicii Moldova și regiunea Vinița din Ucraina.

„El este important și pentru noi, nu numai pentru partea ucraineană, pentru că vorbim despre componenta economică – transporturi, importuri, exporturi. Noi tot facem export în Ucraina și beneficiază și agenții economici din Republica Moldova”, a mai menționat Vladimir Bolea.

Oficialul a anunțat că, în 2026, Republica Moldova va începe construcția celor 26 de kilometri de drum prevăzuți în proiectul tehnic elaborat de partea moldovenească.

La rândul său, Ucraina urmează să-și realizeze infrastructura de acces și să instaleze podul de pontoane.

Podul Cosăuți–Iampol a fost conceput ca un pod rutier permanent peste Nistru, cu o lungime totală estimată de aproximativ 1,3 – 1,5 kilometri, incluzând estacada de pe malul ucrainean. Proiectul prevedea două benzi de circulație și infrastructură pentru pietoni și, potrivit unor descrieri, piste pentru biciclete.

Lucrările au fost lansate oficial în 2022, iar partea ucraineană și-a asumat construcția podului propriu-zis, în timp ce Republica Moldova urma să realizeze drumurile de acces și punctul de trecere a frontierei. Traversarea ar fi trebuit să înlocuiască bacul nefuncțional de la Cosăuți și să creeze o legătură directă între nordul R. Moldova (Soroca – Chișinău) și regiunea Vinița din Ucraina, ocolind regiunea transnistreană.

Costurile estimate au variat în timp între aproximativ €100 de milioane și circa $200 de milioane.

Războiul din Ucraina, creșterea costurilor și, ulterior, retragerea finanțării americane au dus, însă, la blocarea proiectului.

Sursa foto: Dreamstime

Vagonul trenului „Prietenia” a ieșit de pe șină. Incident feroviar la Gara de Nord din București

Un incident feroviar s-a produs vineri dimineață la Gara de Nord din București, implicând trenul internațional „Prietenia”, care circulă între Kiev și București prin Republica Moldova. În timpul unei manevre de împingere, primul vagon al trenului IRN 401 a deraiat. Informația  a fost comunicată de către Compania Națională de Căi Ferate „CFR”.

Întreprinderea a precizat că nu au fost înregistrate victime și nici pagube la infrastructura feroviară sau la instalațiile de siguranță.

„Evenimentul s-a produs în timpul unei manevre tehnice de exploatare, desfășurată în regim de circulație restricționată. Nu s-au înregistrat victime. Nu au fost afectate instalațiile de siguranță a circulației și nu există pagube la infrastructura feroviară”, potrivit comunicatului emis.

La ora 09:45, vagonul deraiat al trenului IRN 401 din staţia Gara de Nord Bucureşti a fost ridicat şi repus pe şină. După verificările tehnice necesare, circulaţia trenurilor care intră şi ies din Grupa AT a fost reluată în condiţii de siguranţă, potrivit presei de peste Prut.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Андрей Мардарь / NewsMaker

Un judecător din Moldova, găsit vinovat de fals în declarații, după ce fusese achitat

Un judecător a fost găsit vinovat de fals în declarații de Curtea de Apel Centru, după ce, anterior, fusese achitat de prima instanță. Hotărârea a fost pronunțată astăzi, 12 februarie. Totuși, inculpatul nu va executa pedeapsa penală, pe motiv că termenul de prescripție pentru tragerea la răspundere a expirat. Informațiile au fost comunicate de Procuratura Anticorupție, care gestionează dosarul, într-un comunicat.

Potrivit PA, inculpatul, exercitând funcția de judecător și având obligația să declare averea personală și a familiei, în perioada 2018–2021, ar fi indicat intenționat în declarațiile de avere și interese personale date eronate cu privire la veniturile soției, în sumă totală de aproximativ 900 000 de lei.

Pe 5 august 2024, în urma analizei probatoriului administrat, Judecătoria Hâncești, sediul Centru a decis că fapta magistratului nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în declarații, dispunând achitarea acestuia. Nefiind de acord cu soluția instanței, procurorii anticorupție au contestat sentința.

Deși inculpatul nu și-a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, Curtea de Apel a considerat că probele prezentate sunt pertinente, concludente, utile și veridice, stabilind că vinovăția acestuia este dovedită dincolo de orice dubiu rezonabil”, a menționat PA.

Curtea de Apel Centru a casat integral hotărârea primei instanței, potrivit căruia judecătorul a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii de fals în declarații. Cu toate acestea, inculpatul a fost liberat de pedeapsa penală în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de tragere la răspundere.

Decizia judecătorească poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova în termen de două luni de la data comunicării hotărârii motivate.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: