NM espresso

NM Espresso: despre decizia CC de a dizolva parlamentul, «victoria à la Pirus» a lui Sandu și despre justificările ambasadorului României

Igor Svitrov
| 16 aprilie, 2021
08:11

CC și alegerile anticipate

Curtea Constituțională (CC) a examinat sesizarea președintelui Maia Sandu și a stabilit că parlamentul trebuie să fie dizolvat. CC a considerat că temei în acest sens a fost imposibilitatea de a forma guvernul (video). Decizia s-a luat cu trei voturi din cei șase judecători ai CC: doi magistrați și-au expus o opinie deosebită, iar postul unui judecător al CC este vacant.

CC, Sandu și Dodon

Comentând decizia CC, Maia Sandu a declarat că aceasta este una firească: «Alegerile anticipate sunt iminente. A venit momentul să punem capăt unuia dintre cele mai corupte parlamente din istoria Republicii Moldova». Sandu a mai spus că în curând, va semna decretul cu privire la dizolvarea parlamentului.

Iar Igor Dodon, liderul PSRM, a declarat că prin decizia de astăzi, judecătorii CC «au uzurpat instanța supremă a Moldovei în interesul politic al președintelui țării». De asemenea, Dodon nu a exclus faptul că «parlamentul ar putea să nu recunoască decizia CC».

CC și alții

Cei din Partidul DA au reacționat destul de rezervat la decizia CC, menționând că au fost întotdeauna pentru alegerile anticipate, dar organizate de un guvern responsabil. Cei din Partidul «Șor» au declarat că decizia CC nu va soluționa criza politică, ci doar o va aprofunda. Democrații au numit victoria președintelui în conflictul cu parlamentul «à la Pirus»: «Ce fel de victorie este aceasta dacă ești unicul care se bucură de ea».

Iar cei de la PAS și de la «Partidul Nostru» consideră că decizia CC «este una corectă și oportună»: «Așteptăm decretul președintelui cu privire la dizolvarea parlamentului». Ce-i drept, Sandu încă nu poate semna un asemenea decret, deoarece parlamentul nu poate fi dizolvat în perioada stării de urgență. Însă CC trebuie să-și expună opinia și în ce privește constituționalitatea instituirii stării de urgență în Moldova.

Vaccinuri și vaccinare

Guvernul a decis să nu stabilească impozite și taxe vamale pentru lotul de 120 mii de doze din vaccinul rusesc Sputnik V, care urmează să ajungă în Moldova în calitate de ajutor umanitar. Alte 132 mii de doze din vaccinul AstraZeneca vor fi transmise Moldovei de către România, la fel, ca ajutor umanitar.

Coronavirus: sinteză

812 cazuri noi de coronavirus s-au înregistrat în Moldova în ultimele 24 de ore. Astfel, numărul total al celor care s-au contaminat de la începutul epidemiei a ajuns până la 244 177 de persoane. 227 569 dintre acestea s-au vindecat, 5493 au decedat (27 — în ultimele 24 de ore). 11 115 persoane bolnave continuă să se trateze în spitale și la domiciliu, 290 dintre ele fiind în stare extrem de gravă, iar 52 — conectate la aparatele de respirație asistată.

Chișinău și COVID

Elevii din clasele primare, precum și cei din clasele V, IX și XII vor putea reveni în sălile de clasă începând cu 19 aprilie. Autoritățile capitalei au luat o decizie în acest sens. Iar cimitirele vor fi închise de Paștele Blajinilor. De aceea primăria le-a cerut tuturor celor care doresc «să vină și să facă ordine pe morminte» să facă acest lucru înainte și după Paștele Blajinilor.

Moldova și CSI

O delegație a Moldovei în frunte cu președintele parlamentului Zinaida Greceanîi a plecat la Sankt-Petersburg, unde va participa la lucrările Adunării Interparlamentare a Țărilor Membre CSI.

Ambasadorul României și «moldovenismul primitiv»

Daniel Ioniță, Ambasadorul României, a comentat indignarea pe care au provocat-o afirmațiile sale cu privire la «moldovenismul primitiv» și a menționat că acestea au fost rupte din context și că, de fapt, aceasta a fost o glumă. Ambasadorul susține că a vorbit despre moldovenismul «care nu are nimic în comun cu adevărul științific și care este o moștenire a perioadei sovietice». Cei de la MAEIE i-au cerut lui Ioniță, în cadrul unei întrevederi cu diplomatul, să se abțină de la declarații care «încalcă dreptul la pluralismul de opinii în societatea moldovenească».

Platon și activele sale

Veaceslav Platon încearcă să-și recapete prin judecată clădirile companiei de asigurări ASITO și ale Casei de Modă. NM a analizat, cum s-a iscat din nou scandalul despre activele lui Platon și ce atribuție au în acest sens procurorul general și Vladimir Plahotniuc.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 16 aprilie

Va avea loc ședința parlamentului.

Știri similare

Viață

Cei trei reținuți în Moldova în cazul camionului cu armament, arestați pentru 30 de zile

Viață

Parteneriat între autorități și Emilian Crețu la Negureni: pădure de 10 hectare plantată. Șeful IGP, printre voluntari FOTO

Război în Ucraina

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Mihaela Conovali
| 22 noiembrie, 2025
18:22

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.