Parlament RM

NM Espresso: despre decizia CC de a dizolva parlamentul, «victoria à la Pirus» a lui Sandu și despre justificările ambasadorului României

CC și alegerile anticipate

Curtea Constituțională (CC) a examinat sesizarea președintelui Maia Sandu și a stabilit că parlamentul trebuie să fie dizolvat. CC a considerat că temei în acest sens a fost imposibilitatea de a forma guvernul (video). Decizia s-a luat cu trei voturi din cei șase judecători ai CC: doi magistrați și-au expus o opinie deosebită, iar postul unui judecător al CC este vacant.

CC, Sandu și Dodon

Comentând decizia CC, Maia Sandu a declarat că aceasta este una firească: «Alegerile anticipate sunt iminente. A venit momentul să punem capăt unuia dintre cele mai corupte parlamente din istoria Republicii Moldova». Sandu a mai spus că în curând, va semna decretul cu privire la dizolvarea parlamentului.

Iar Igor Dodon, liderul PSRM, a declarat că prin decizia de astăzi, judecătorii CC «au uzurpat instanța supremă a Moldovei în interesul politic al președintelui țării». De asemenea, Dodon nu a exclus faptul că «parlamentul ar putea să nu recunoască decizia CC».

CC și alții

Cei din Partidul DA au reacționat destul de rezervat la decizia CC, menționând că au fost întotdeauna pentru alegerile anticipate, dar organizate de un guvern responsabil. Cei din Partidul «Șor» au declarat că decizia CC nu va soluționa criza politică, ci doar o va aprofunda. Democrații au numit victoria președintelui în conflictul cu parlamentul «à la Pirus»: «Ce fel de victorie este aceasta dacă ești unicul care se bucură de ea».

Iar cei de la PAS și de la «Partidul Nostru» consideră că decizia CC «este una corectă și oportună»: «Așteptăm decretul președintelui cu privire la dizolvarea parlamentului». Ce-i drept, Sandu încă nu poate semna un asemenea decret, deoarece parlamentul nu poate fi dizolvat în perioada stării de urgență. Însă CC trebuie să-și expună opinia și în ce privește constituționalitatea instituirii stării de urgență în Moldova.

Vaccinuri și vaccinare

Guvernul a decis să nu stabilească impozite și taxe vamale pentru lotul de 120 mii de doze din vaccinul rusesc Sputnik V, care urmează să ajungă în Moldova în calitate de ajutor umanitar. Alte 132 mii de doze din vaccinul AstraZeneca vor fi transmise Moldovei de către România, la fel, ca ajutor umanitar.

Coronavirus: sinteză

812 cazuri noi de coronavirus s-au înregistrat în Moldova în ultimele 24 de ore. Astfel, numărul total al celor care s-au contaminat de la începutul epidemiei a ajuns până la 244 177 de persoane. 227 569 dintre acestea s-au vindecat, 5493 au decedat (27 — în ultimele 24 de ore). 11 115 persoane bolnave continuă să se trateze în spitale și la domiciliu, 290 dintre ele fiind în stare extrem de gravă, iar 52 — conectate la aparatele de respirație asistată.

Chișinău și COVID

Elevii din clasele primare, precum și cei din clasele V, IX și XII vor putea reveni în sălile de clasă începând cu 19 aprilie. Autoritățile capitalei au luat o decizie în acest sens. Iar cimitirele vor fi închise de Paștele Blajinilor. De aceea primăria le-a cerut tuturor celor care doresc «să vină și să facă ordine pe morminte» să facă acest lucru înainte și după Paștele Blajinilor.

Moldova și CSI

O delegație a Moldovei în frunte cu președintele parlamentului Zinaida Greceanîi a plecat la Sankt-Petersburg, unde va participa la lucrările Adunării Interparlamentare a Țărilor Membre CSI.

Ambasadorul României și «moldovenismul primitiv»

Daniel Ioniță, Ambasadorul României, a comentat indignarea pe care au provocat-o afirmațiile sale cu privire la «moldovenismul primitiv» și a menționat că acestea au fost rupte din context și că, de fapt, aceasta a fost o glumă. Ambasadorul susține că a vorbit despre moldovenismul «care nu are nimic în comun cu adevărul științific și care este o moștenire a perioadei sovietice». Cei de la MAEIE i-au cerut lui Ioniță, în cadrul unei întrevederi cu diplomatul, să se abțină de la declarații care «încalcă dreptul la pluralismul de opinii în societatea moldovenească».

Platon și activele sale

Veaceslav Platon încearcă să-și recapete prin judecată clădirile companiei de asigurări ASITO și ale Casei de Modă. NM a analizat, cum s-a iscat din nou scandalul despre activele lui Platon și ce atribuție au în acest sens procurorul general și Vladimir Plahotniuc.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 16 aprilie

  • Va avea loc ședința parlamentului.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: