NM espresso

NM Espresso: despre excursia la reședința prezidențială de la Condrița, «turismul vaccinării» în România și Rusia și despre indexarea pensiilor

Igor Svitrov
| 11 martie, 2021
08:49

Coronavirus: sinteză

1753 de cazuri noi de coronavirus s-au înregistrat în Moldova în ultimele 24 de ore, inclusiv la 87 de lucrători medicali, după ce s-au efectuat 4866 de teste. Astfel, numărul total al cazurilor de contaminare confirmate în țara noastră de la începutul epidemiei a ajuns până la 198 228. S-au vindecat 174 099 de persoane, 4183 au decedat (33 — în ultimele 24 de ore). 19 946 de persoane bolnave continuă să se trateze în spitale și la domiciliu, 337 dintre acestea fiind în stare extrem de gravă, iar 68 — conectate la aparatele de respirație asistată.

Vaccinuri și vaccinare

Timp de o lună, Moldova va mai primi două loturi de vaccin AstraZeneca prin programul COVAX (93 mii de doze), precum și un lot de vaccin Pfizer de la UNICEF (24 mii de doze). Potrivit Ministerului Sănătății, aceste vaccinuri vor fi suficiente pentru imunizarea tuturor lucrătorilor medicali și pentru a iniția cea de-a doua etapă a imunizării. Conform datelor de la 10 martie, în țara noastră s-au vaccinat 7367 de persoane (deocamdată, se vaccinează doar lucrătorii medicali).

Totodată, autoritățile au respins zvonurile precum că cei care au fost bolnavi de COVID nu trebuie să se vaccineze. Potrivit informațiilor Ministerului Sănătății, în țară sunt persoane care s-au contaminat de trei ori de coronavirus, iar îmbolnăvirile repetate pot fi mult mai grave.

Însă dezbaterile aprinse despre faptul dacă merită să te vaccinezi cu preparatul propus de autoritățile Moldovei și dacă în general, merită să te vaccinezi, continuă. Iar între timp, unii locuitori ai Moldovei pleacă peste hotare pentru a se vaccina mai repede. Cine și cum poate să se vaccineze împotriva COVID în România sau în Rusia și care este părerea Ministerului Sănătății în acest sens — aflați din articolul «Вакцинный туризм» («Turismul vaccinării»).

Guvernul provizoriu

Guvernul provizoriu ar putea să aibă permisiunea să încheie acorduri financiare și să gestioneze situația epidemiologică din țară. Comisia parlamentară a aprobat amendamentele respective la Legea privind regimul stării de urgență, de asediu și de război. Proiectul urmează să fie examinat de parlament.

Deocamdată, premierul interimar Aurel Ciocoi a solicitat parlamentului să permită guvernului să achiziționeze vaccinuri împotriva coronavirusului fără procedurile prevăzute în Legea privind achizițiile publice. Potrivit afirmațiilor lui Ciocoi, acest lucru va permite accelerarea procesului de achiziție a vaccinurilor și de imunizare a populației. Ciocoi a mai spus că guvernul intenționează să achiziționeze diferite vaccinuri, «pentru ca oamenii să poată alege».

Iar democrații au propus un plan propriu de depășire a crizei, acuzând guvernarea actuală de ineficiență: «Dacă vaccinarea va continua în ritmurile actuale, va dura până în anul 2024. Iar fără asistență externă, noi nu ne vom ține nici până la sfârșitul anului».

Sandu și Merkel

Președintele Maia Sandu a comunicat că a discutat la telefon cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei, despre situația politică din Moldova. Potrivit afirmațiilor lui Sandu, Merkel a asigurat-o că autoritățile germane vor monitoriza cu atenție evoluția situației din Moldova și va susține cursul țării noastre spre reforme.

Condrița

Administrația președintelui a organizat pentru jurnaliști o excursie la reședința prezidențială de la Condrița. Jurnaliștilor le-a fost permis să meargă prin casă și împrejurimi, apoi secretarul general Andrei Spânu a răspuns la întrebările reprezentanților presei (transmisiune online de la Condrița). Acesta a comunicat, care sunt cheltuielile bugetului pentru reședință și a confirmat faptul că Sandu intenționează să renunțe la ea, dar încă nu a decis, cum va fi folosită în continuare. Despre ceea ce au văzut și au auzit jurnaliștii la Condrița puteți citi în reportajul NM «Оленьи шкуры, пустой подвал и озеро с лебедями» («Piei de cerb, beci pustiu și lacul lebedelor»).

Pensii

Sandu a propus să se revină la indexarea pensiilor o dată pe an — la 1 aprilie. În acest caz, potrivit afirmațiilor lui Sandu, pensiile vor fi indexate anul acesta cu 3,7%: «După indexarea rușinoasă cu 1% în luna octombrie 2020, pensiile nici nu vor fi indexate în luna aprilie curent. Această eroare trebuie corectată imediat». De notat că indexarea depinde de inflația din ultimele șase luni, iar în a doua jumătate a anului 2020, inflația a fost negativă.

Dodon și parlamentul

Igor Dodon, liderul PSRM, a declarat că este o speculație informația precum că el intenționează să ajungă în parlament prin înlăturarea cuiva din actualii deputați socialiști, ocupându-i locul. Dodon a spus că va candida la funcția de deputat la următoarele alegeri parlamentare: «Aș vrea să devin deputat în parlament. Dar dacă eu voi deveni, va fi doar prin ușa din față și nu prin cea din spate».

Și despre ceea ce va fi astăzi, 11 martie

Curtea Constituțională și Consiliul Superior al Procurorilor se vor întruni în ședințe.
Va avea loc deschiderea expoziției Moldagrotech.
PSRM va organiza ședința comitetului politic executiv.

NM expresso, top

Știri similare

Video

VIDEO Găgăuzia: La Vulcănești, apă peste o zi / Sandu a discutat situația din Găgăuzia cu comisarul OSCE

Viață

Restricții de circulație pentru transportul de mare tonaj în Moldova din cauza caniculei: când vor fi valabile

Bani

Majorările salariale din septembrie depind de reforma fiscală? Gavriliță: „În forma actuală, legea nu poate fi adoptată fără surse suplimentare”

Mihaela Conovali
| 27 iunie, 2026
14:07

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că autoritățile întreprind toate măsurile pentru ca legea salarizării să intre în vigoare din septembrie, însă aceasta poate fi promovată doar dacă există surse de finanțare. Potrivit oficialului, în bugetul de stat, în prezent, nu există bani pentru aceste majorări, dar acestea pot avea loc „în condițiile în care avem aprobată o nouă politică fiscală”, care se află în consultări. În contextul reformei fiscale, ministrul a spus că „timp este” și că „anumite chestii se pot adopta chiar și pe parcursul lunii septembrie”. Declarațiile au fost făcute la ediția din 26 iunie a emisiunii „Realitatea te privește” de la Realitatea TV.

În timpul emisiunii, ministrul a fost întrebat dacă își menține poziția exprimată anterior, potrivit căreia modificările la legea salarizării, aflate în consultări publice, ar putea intra în vigoare în septembrie. „Da, facem tot posibilul ca să reușim, dar este și cealaltă parte. (…) Noi putem promova această lege doar dacă avem și surse de finanțare”, a răspuns oficialul.

Întrebat dacă în bugetul de stat există bani pentru ca majorările să intre în vigoare de la 1 septembrie, ministrul a răspuns: „Nu. În forma care este astăzi prezentată legea, ea nu poate fi adoptată fără surse suplimentare de venit. (…) Doar în condițiile în care avem aprobată o nouă politică fiscală, care de fapt ne aduce mai multă ordine în colectări”.

La întrebarea când trebuie să fie adoptată politica fiscală ca să existe aceste majorări, oficialul a spus că „timp este” și că „anumite chestii se pot adopta chiar și inclusiv pe parcursul lunii septembrie”. „Întrebarea este să ne asigurăm că tot ce este de discutat și de consultat… pentru că și acea politică (nota red. fiscală) este în consultări. (…) Dacă în politica fiscală fiecare crede că trebuie să plătească mai puțin, acolo (nota red. în reforma sistemului de salarizare) toți sunt siguri că trebuie să câștige mai mult. Și cam asta este ecuația cu care lucrăm”, a adăugat ministrul.

Potrivit oficialului, „o bună parte” din reforma fiscală pentru 2027 este determinată de necesitatea de a finanța noua lege a salarizării. „Cel puțin unul din angajamentele pe care le avem cu Fondul Monetar Internațional este că nu admitem majorări pe partea de salarizări dacă nu ni le permitem cu venituri suplimentare”, a adăugat el.

Întrebat dacă mai întâi a fost elaborată legea salarizării și abia apoi au fost căutate sursele de finanțare prin reforma fiscală, ministrul a declarat: „Cred că am putea spune, pentru că legea salarizării este una complexă și la care s-a lucrat câțiva ani. (…) Am venit eu cumva pe ultima sută de metri, dar la ea s-a lucrat câțiva ani”.

***

Amintim că Ministerul Finanțelor a elaborat un proiect de lege pentru modificarea unor acte normative privind reforma sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar. Documentul vizează circa 172.074 de posturi și 227.061 de angajați din sectorul bugetar. Proiectul se află în consultări publice, iar ministrul Finanțelor, Adrian Gavriliță, a anunțat că acesta ar putea intra în vigoare de la 1 septembrie 2026. Proiectul prevede, printre altele, un salariu de bază lunar brut de 65.100 de lei pentru șefa statului, președintele Parlamentului și prim-ministru.

Recent, Ministerul Finanțelor a publicat și proiectul politicii bugetar-fiscale pentru 2027, care se află în prezent în consultări publice. Una dintre cele mai discutate modificări vizează uniformizarea cotelor de TVA, prin eliminarea mai multor cote reduse aplicate în prezent. Potrivit Guvernului, măsura va fi implementată etapizat și ar putea afecta produse alimentare, medicamente, comerțul electronic, restaurante și cafenele, hoteluri și pensiuni, autoturismele și resursele energetice. Despre principalele noutăți din versiunea inițială a documentului, NM scris AICI și AICI. NewsMaker a scris AICI principalele modificări pe care autoritățile sunt gata să le opereze în documentul aflat în consultări.