Militarizarea sau modernizarea — iată întrebarea
Trăiam în liniște și pace, ne apăram securitatea cu armamentul sovietic «de muzeu». Dar războiul s-a apropiat prea tare de granița noastră. Și autoritățile s-au gândit la modernizarea Armatei Naționale. În plus, din partea Occidentului au început să vină promisiuni și propuneri referitoare la furnizarea de armament. Valeriu Mija, secretarul de stat al Ministerului Apărării, a anunțat că Republica Moldova a solicitat ajutor militar de la partenerii europeni, întrucât bugetul pentru apărarea țării noastre este insuficient. Însă cei de la Ministerul Apărării s-au grăbit să atenționeze că se are în vedere modernizarea armatei naționale și nu înarmarea acesteia. Pentru că nimeni nu intenționează să atace Republica Moldova. Dar iată pentru apărare, este necesară îmbunătățirea mobilității armatei, apărarea spațiului aerian, înlocuirea echipamentului antitanc. De notat că Republica Moldova va primi asistență militară conform acordurilor bilateriale, dar aceasta va fi de modelul NATO.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a ținut un discurs la summit-ul NATO, în care a cerut Alianței să sprijine armata Ucrainei cu armament. Zelenski a subliniat că țara are nevoie de 5 miliarde de dolari lunar pentru apărare. Pentru că, în opinia sa, următoarele ținte ale Rusiei ar putea fi și alte foste republici sovietice, inclusiv Republica Moldova.
Și NATO a decis să intensifice «sprijinul politic și practic direcționat al partenerilor», printre care a fost menționată și Republica Moldova. «Vom lucra cu ei pentru consolidarea fundamentelor etice și a sustenabilității acestora, pentru a crea potențial și pentru a susține independența lor politică. De asemenea, vom intensifica sprijinul nostru pentru partenerii din țările din Sud în vederea sporirii potențialului», se menționează în declarația Alianței.
«Niște șoimi» © Vadim Krasnoselski. Una dintre regiunile Republicii Moldova, care s-a autoproclamat ca stat separat — Transnistria — este împotriva înarmării malului drept al Nistrului. Deputații regiunii au cerut într-o declarație ca Republica Moldova să renunțe la «militarizare». Tiraspolul consideră că înarmarea armatei moldovenești va împiedica «consolidarea încrederii Transnistriei și nu va contribui la asigurarea păcii pe malurile Nistrului».
Administrația de la Tiraspol a cerut și Ucrainei să nu facă declarații «nefondate» cu privire la pericolul din partea Transnistriei și a trupelor ruse care se află acolo. În general, poziția malului stâng este aceeași — suntem pașnici, nu intenționăm să atingem pe cineva și nu trebuie să fie creată, în mod artificial, o tensiune și mai mare în regiune. Și nici să ne înarmăm.
În schimb, cei de la Chișinău consideră că prin astfel de declarații, Tiraspolul «agravează situația». Și i-a cerut «să se abțină de la astfel de comentarii». Și cei de la Biroul pentru Reintegrare au declarat că pledează doar pentru pace și consolidarea încrederii între cele două maluri ale Nistrului. Toți sunt pentru pace și încredere, dar deocamdată acest lucru nu funcționează.
În ce constă puterea opoziției?
Să trecem la «pacea» dintre autorități și opoziție. Ex-președintele Igor Dodon va mai sta acasă. Curtea de Apel Chișinău a respins recursul avocaților acestuia cu privire la prelungirea arestului la domiciliu. Trădarea este o chestie serioasă, mai ales trădarea de Patrie.
În timp ce judecătorii decideau, socialiștii protestau la geamurile acestora. Vorbeau despre «apucăturile dictatoriale ale regimului de la guvernare», despre forța opoziției și capacitatea acesteia de «a riposta».
În același timp, puterea și unitatea opoziției poate fi pusă la îndoială.
Politologul Stela Jantuan: «Consider că opoziția pur și simplu nu există. Faptul că aceștia nu pot să găsească un mesaj unificator și nici să obțină încredere și susținere denotă că nu vor putea supraviețui».
Politologul Igor Boțan: «Socialiștii și comuniștii au pierdut busola, spre ce tind. (…) Ei nu au ce propune».
Ce se întâmplă în tabăra opoziției moldovenești — aflați din articolul NM «„Новая жизнь“ левой оппозиции. Как коммунисты, социалисты и „Шор“ пытаются дружить против PAS» («Noua viață» a opoziției de stânga. Cum încearcă socialiștii, comuniștii și «Șor» să prietenească împotriva PAS).
Mai puține universități — educație «mai calitativă»
Ministrul educației Anatolie Topală a declarat că în perioada reformei educației, vor rămâne doar 11 din cele 16 universități și că acestea vor fi mai calitative. Dar, drept urmare a optimizării, unii profesori vor fi concediați. Ministrul a calmat spiritele, subliniind că cei concediați vor fi puțini. În schimb, autoritățile au promis că vor majora salariile celorlalți. Ce-i drept, încă nu se știe, cu cât.
Câteva universități și-au exprimat protestul împotriva comasării. Universitatea din Tiraspol a declarat, printre altele, că comasarea sa cu Universitatea Pedagogică de Stat «Ion Creangă» va însemna recunoașterea Transnistriei de către Chișinău.
Autoritățile, de partea afacerilor
PAS a propus reducerea până la 0,5% a comisionului pe care băncile îl percep de la mediul de afaceri în cazul în care acesta plătește pentru mărfuri/servicii cu cardurile bancare.
Cei de la Camera de Comerț Americană din Moldova consideră că în acest caz, băncile vor institui plăți pentru persoanele fizice pentru alte servicii sau plăți pentru mediul de afaceri pentru închirierea terminalelor POS.
Detalii despre aceasta — în articolul NM «Банкам хотят ограничить комиссию. Что предлагает PAS?» (Comisionul pentru bănci urmează să fie redus. Ce propune PAS?).
Transformări în justiție
Guvernul a aprobat un proiect conform căruia candidații la funcția de judecători și procurori vor fi obligați să depună declarații cu privire la venit chiar la admiterea la studii la Institutul Național al Justiției. În opinia autorităților, astfel va fi mai simplă monitorizarea cazurilor de corupție știind ce venituri au obținut magistrații înainte de a intra în sistem.
Promisiune pentru 3 ani: spitale noi
Ministerul Sănătății promite că în următorii trei ani, va construi spitale moderne la Cahul și la Bălți. Instituțiile financiare europene au oferit deja un grant de 500 mii de euro pentru elaborarea proiectelor. Conform proiectului, noul spital de la Bălți va putea deservi circa 300 mii de pacienți, iar cel de la Cahul — peste 120 mii.
Și despre ceea ce va fi astăzi, 30 iunie
- Curtea de Conturi va studia auditul rapoartelor financiare ale Ministerului Apărării.
- PSRM va contesta la Curtea Constituțională decizia autorităților de a prelungi regimul stării de urgență.
- Organizația de tineret «Garda tânără» a PSRM va organiza un flashmob împotriva reducerii numărului de universități.
- CEC se va convoca în ședință pentru a discuta despre organizarea alegerilor într-o comună din raionul Cimișlia.