Colaj NM

NM Espresso: despre milioanele aruncate în vânt la Institutul Oncologic, munițiile dispărute și scandalul cu mozaicul distrus

Republica Moldova și UE

Republica Moldova a dat start procesului de evaluare a legislației naționalecu cea a Uniunii Europene. Anunțul a fost făcut de viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, care a condus delegația țării noastre, aflată în vizită la Bruxelles. Oficiala susține că reuniunea introductivă a dat oportunitatea echipei guvernamentale de la Chișinău să facă cunoștință cu interlocutorii din cadrul Comisiei Europene, cu care Moldova va lucra pe parcursul procesului de negocieri. Ea a avut o întrevedere cu șeful Direcției generale vecinătate și negocieri de extindere a UE, Gert-Jan Koopman, cu care a abordat următorii pași în procesul de aderare al Moldovei la UE. Președinta Maia Sandu a calificat procesul drept «crucial» pentru parcursul european al țării noastre, în condițiile în care «pregătește scena pentru discuțiile de aderare».

Președintele român Klaus Iohannis a discutat cu președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, despre ajutorul pentru Moldova. Iohannis s-a pronunțat pentru extinderea Uniunii Europene și admiterea accelerată a unor țări precum «Moldova, Ucraina și Balcanii de Vest».


Sandu și referendumul 

Astăzi, Maia Sandu va desfășura consultări cu partidele referitor la referendumul pe care l-a inițiat privind aderarea Moldovei la UE. Președintele a invitat la consultări reprezentanții majorității formațiunilor, cu excepția celor care au legături cu Ilan Șor. Invitația a fost refuzată de liderul PSRM, Igor Dodon, și de șeful Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Ion Chicu.


Drumuri și resurse umane 

Guvernul a aprobat programul de distribuire a banilor din Fondul Rutier. Pentru întreținerea și reparația a 6 000 km de drumuri în anul 2024, au fost alocate 1,6 miliarde de lei. Fermierilor afectați de secetă și grindină în vara anului 2023 li s-au alocat 50 de milioane de lei.

Fostul ambasador al Moldovei în Lituania, Sergiu Mihov, a fost numit în funcția de secretar de stat al Ministerului Afacerilor Externe. În plus, guvernul a decis să înființeze un Consiliu de Supraveghere Interministerial, care va fi responsabil pentru respectarea sancțiunilor internaționale.


Protestul opoziției

Blocul comuniștilor și socialiștilor a organizat un protest împotriva guvernului. Protestatarii au acuzat autoritățile de «distrugerea economiei țării». Guvernul, comentând protestul, a remarcat că într-o societate democratică dreptul la protest în limitele legii este un drept inalienabil.


Economia și finanțele 

Banca Națională a Moldovei a redus rata de bază la 4,25%. Ratele la creditele peste noapte și la depozite au fost reduse la 6,25% și, respectiv, 2,25%. Normele privind rezervele pentru bănci au rămas neschimbate: 33% pentru rezervele în lei și 43% pentru rezervele în valută.


Energie 

Guvernul a aprobat un memorandum de înțelegere privind integrarea cu România a rețelelor de gaze naturale și energie electrică. Ministrul Energiei al României, Virgil Popescu, a sugerat că până în 2031 Moldova ar putea importa întreaga sa cantitate de gaze și electricitate din România. Astăzi, conform raportului Energocom despre achiziționarea de energie electrică în 2023, 78% din volumul total de achiziții provine în continuare de la Centrala Electrică de la Cuciurgan. Anul trecut, stația a livrat 278.475 MWh de energie electrică pe malul drept. Comparativ cu anul precedent, acest indicator a crescut. De asemenea, producția de energie alternativă în țară este în creștere.


Auditul Institutului Oncologic 

Curtea de Conturi a prezentat rezultatele auditului activității Institutului Oncologic din anul precedent. Auditorii au constatat, printre altele, utilizarea nejustificată a banilor. Astfel, 59.000 de lei au fost plătite sub formă de salarii angajaților care în acel moment nu se aflau în țară, iar 39 de milioane de lei au fost plătite angajaților fără să fie clar după ce criterii. 298.000 de lei au fost cheltuite pentru trei sisteme informatice care funcționează doar parțial. Medicamente în valoare de 21 de milioane de lei, primite sub formă de ajutor umanitar, nu au fost utilizate și au fost ulterior aruncate. Detalii — în materialul lui Alexandru Nugmanov.


Incidente misterioase 

Ministrul Afacerilor Interne, Adrian Efros, a confirmat că unul dintre locuitorii regiunii transnistrene, implicați în schimbul de focuri de la granița moldo-ucraineană, se află într-un spital din stânga Nistrului. Cel de-al doilea a fost împușcat mortal.

Președintele Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, a declarat că a fost pornită o anchetă privind dispariția cartușelor din cutia unei brigăzii cu destinație specială «Fulger».

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, a anunțat că va fi analizată posibilitatea de a restaura vechea stație cu mozaic din Stăuceni. Iar Ministerul Culturii a solicitat primăriilor să efectueze inventarul tuturor panourilor de mozaic și, dacă este necesar, să le înregistreze în registrele locale ale monumentelor.


PAS și primăria capitalei 

Secretarul de presă al guvernului, Daniel Vodă, și-a exprimat regretulcă transportul public este utilizat în scopuri politice. Se întâmplă după ce în troleibuze au fost difuzate mesaje critice în adresa guvernului.

Un grup de inițiativă format din mame și asistenți personali ai copiilor cu nevoi speciale intenționează să participe astăzi la ședința Consiliului Municipal Chișinău pentru a cere anularea deciziei de concediere a unora dintre aceștia și reducerea salariilor cu 50% pentru restul angajaților. Acțiunile primăriei au fost calificate drept «genocid».


Cultură 

Maia Sandu i-a acordat titlul de Artist al Poporului pianistului Alexander Palei. «Deși este stabilit în SUA din anul 1991, pianistul revine frecvent în țara noastră, unde susține recitaluri și concerte pentru studenții și iubitorii de muzică de aici, nu doar la Chișinău, dar și în alte orașe ale țării», a menționat președinta Sandu.


Ce ne așteaptă astăzi? 

  • 09:00 — Curtea de Conturi va prezenta rezultatele auditului companiei «Moldtelecom»
  • 12:00 — ședința Consiliului Municipal Chișinău.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Dorin Recean/Facebook

„O minciună gogonată”: Recean respinge acuzațiile lui Chicu privind presupusa schemă de la MAIB de care ar fi beneficiat soția sa

Fostul premier Dorin Recean respinge acuzațiile liderului PDCM, deputatul Ion Chicu, privind o presupusă schemă prin care acțiuni ale MAIB, inclusiv cele oferite soției sale, ar fi fost scutite de impozite în urma unor modificări legislative. Recean susține că impozitele aferente instrumentelor financiare acordate în 2021 au fost achitate, iar modificările din 2024 și 2025 nu se aplică retroactiv.

Reacția a fost publicată de Dorin Recean pe rețelele de socializare, după ce Ion Chicu a cerut Procuraturii Generale să investigheze o presupusă legătură între acțiunile oferite de MAIB unor angajați și modificarea legislației fiscale.

„În iunie 2024, Adunarea Generală a MAIB decide alocarea în cadrul programului de stimulare a acțiunilor către 100 de manageri. Printre aceștia – bineînțeles și soția domnului prim-ministru de atunci. În iulie 2024, Guvernul vine cu inițiativa de a scuti de impozite aceste plăți către angajat. În cazul domniei sale, este vorba de aproape 6 milioane de lei care nu au ajuns la buget. Per total, la buget nu au ajuns – trebuie să calculez acum – dar foarte, foarte mulți bani. Am calculat doar numai aferente familiei lui Recean. Apropo, ca să poată implementa – deja următorul guvern al lui Munteanu, pentru că se schimbase în toamnă – vine și modifică hotărârea guvernului nr 693 prin care descrie tot mecanismul cum respectiva să beneficieze de aceste facilități. Asta se întâmplă în Republica Moldova”, a declarat Ion Chicu în cadrul unei podcast pentru Gheorghe Gonța.

Reacția lui Recean: „Acuzațiile – totalmente false”

Într-o reacție publicată pe 18 septembrie, pe rețele, Recean a calificat acuzațiile lui Chicu drept „totalmente false”. Fostul premier susține toate persoanele care au primit acțiuni în cadrul programului băncii au achitat impozitele, iar modificările legislative ulterioare nu au influențat instrumentele financiare acordate în 2021. Recean susține, totodată, că noua politică fiscală dezbătută în aceste zile în Parlament va dubla impozitul pe creșterea de capital achitat la vânzarea acțiunilor.

Fostul premier a explicat că MAIB a aprobat în 2021 un Plan de Stimulare pe Termen Lung – LTIP – destinat conducerii și altor angajați ai băncii. Prin acest mecanism, beneficiarii au primit instrumente financiare convertibile în acțiuni, care pot fi valorificate doar după o anumită perioadă și în condiții prestabilite.

Potrivit lui Recean, banca a calculat și a achitat atunci impozitele aferente valorii instrumentelor financiare: impozitul pe venit de 12%, contribuțiile sociale de 24% și primele de asigurare medicală de 9%.

Recean susține că modificările operate în 2024 au introdus instrumentul LTIP în Legea privind societățile pe acțiuni, în lipsa unor prevederi fiscale specifice. Ulterior, în 2025, ar fi fost instituit un regim fiscal distinct pentru acordarea acțiunilor, care prevede neimpozitarea acestora în momentul oferirii și aplicarea unor reguli speciale la înstrăinarea titlurilor.

Recean afirmă însă că noile prevederi se vor aplica doar pe viitor și nu vizează acțiunile acordate în 2021. Potrivit lui, beneficiarii acestora vor achita, la vânzare, și impozitul pe creșterea de capital, a cărui cotă ar urma să fie dublată. Totodată, aceștia vor plăti un impozit mai mare pe dividende, de 8%, comparativ cu 6% anterior.

„Toate acestea demonstrează minciuna gogonată a deputatului: impozite s-au plătit, iar acțiunile oferite în baza instrumentului financiar acordat în 2021 nu sunt nicidecum favorizate de deciziile aprobate în 2024 și 2025. Dimpotrivă, după aprobarea noii politici fiscale, pe lângă impozitele plătite în 2021, la vânzarea acestor acțiuni primite acum 5 ani, se va mai plăti un impozit suplimentar dublat de actualul guvern – impozitul pe creșterea de capital. Mai mult decât atât, acești beneficiari vor plăti anual impozite crescute și pe dividendele primite (de la 6% la 8%)”, a mai scris Recean în reacția sa.

Deputatul Ion Chicu nu a răspuns, deocamdată, acuzațiilor lansate de fostul premier Dorin Recean.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: