NM espresso

NM Espresso: despre posibilele sancțiuni împotriva Rusiei, noul val de coronavirus și despre verificarea bunurilor lui Sandu

Olga Gorciac
| 29 iunie, 2022
08:17

Integrarea europeană: sancțiunile împotriva Rusiei și participarea în CSI

După obținerea statutului de țară candidat la aderarea la UE, în Republica Moldova au apărut întrebări privind aderarea la sancțiunile anti-ruse, dar și cum rămâne cu apartenența la CSI. Nicu Popescu, ministrul afacerilor externe și integrării europene, a precizat că UE nu-i cere Republicii Moldova să introducă noi sancțiuni împotriva Rusiei. Însă Popescu a subliniat că guvernul de la Chișinău a coordonat cu partenerii europeni politica Republicii Moldova referitoare la sancțiuni. Faptul că «Uniunea Europeană a acordat Republicii Moldova statutul de candidat înseamnă că țara noastră se îndreaptă cu pași siguri spre UE», a menționat Popescu.

Opoziția critică guvernarea pentru ceea ce încă nu s-a întâmplat. Deputatul fugar Ilan Șor a amenințat că-și va chema simpatizanții, «din numele său», să iasă la protest dacă, «Doamne ferește», guvernul va accepta sancțiunile. Șor consideră că aceste acțiuni vor duce țara «spre foame, frig și sărăcie».

Dar ce-i de făcut cu CSI? În timp ce guvernarea moldovenească se gândește, cei din Comunitate consideră că statutul de candidat al Republicii Moldova la aderarea la UE nu va împiedica participarea țării noastre în CSI. Serghei Lebedev, șeful comitetului executiv al CSI, a declarat că cei din comunitate «speră foarte mult» că Republica Moldova își va menține cooperarea cu CSI. Lebedev a remarcat că Republica Moldova încă nu și-a declarat oficial intenția de a înceta interacțiunea cu CSI.

Experții, despre rezultatele întrevederii lui Sandu cu Zelenski

Alexei Tulbure, fostul reprezentant permanent al Republicii Moldova la ONU și în Consiliul Europei: «Mă bucur că și cei de la Chișinău, și cei de la Kiev conștientizează faptul că trebuie să cooperăm în această direcție [integrarea europeană] și nu să fim rivali și concurenți unii cu alții, așa cum s-a întâmplat în Europa Centrală și în Europa de Sud-Est».

Iulian Groza, directorul executiv IPRE: «Prin această întrevedere, Kiev și Chișinău au dat un semnal clar și o confirmare a continuării cooperării».

Ce alte subiecte, pe lângă aspirațiile spre UE, au discutat cei doi șefi de stat la Kiev — NM relatează în articolul «Молдова и Украина не должны конкурировать на европейском пути». Чем важна встреча Санду и Зеленского?” («Republica Moldova și Ucraina nu trebuie să concureze în calea spre Europa». Prin ce este importantă întrevederea dintre Sandu și Zelenski?)

Averea deputaților și a președintelui

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a verificat averea deținută de președintele Maia Sandu pe când aceasta era în funcția de deputat și prim-ministru. Plângerea deputatului socialist Vasile Bolea precum că în anul 2019, Sandu cheltuia mai mult decât primea nu s-a confirmat.

ANI nu a găsit niciun fel de abateri nici în declarația deputatului socialist Bogdan Țîrdea. Verificarea a fost efectuată începând cu anul 2020, la solicitarea deputatului PAS Radu Marian. Acesta a cerut să se verifice, de ce în anul 2013, Țîrdea a declarat că primea câte 1250 de lei lunar și a reușit să-și cumpere un automobil și imobil.

CEDO: Stoianoglo vs Republica Moldova

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a examinat plângerea procurorului general demis Alexandr Stoianoglo și a cerut guvernului Republicii Moldova să răspundă la câteva întrebări. Și anume: au avut procurorii temei pentru a-l plasa pe Stoianoglo în arest la domiciliu? Și de ce nu i s-a permis să atace demiterea în instanțele naționale. Aceste întrebări au fost publicate de către avocații lui Stoianoglo.

Ministerul Justiției a învinuit avocații «de manipularea opiniei publice». Potrivit Ministerului Justiției, noile întrebări din partea CEDO nu influențează nimic. Și așa cum a promis, guvernul va răspunde la toate până la 22 septembrie.

Bani pentru afaceri

Banca Mondială va oferi 50 milioane de dolari pentru Întreprinderile Micro, Mici și Mijlocii din Republica Moldova. De granturi în cadrul mecanismului de cofinanțare vor putea beneficia și noii și potențialii exportatori, precum și companiile care prestează servicii pentru dezvoltarea afacerilor. BM nu a precizat dacă aceste fonduri vor fi acordate în calitate de împrumut sau credit nerambursabil.

Procurorul-șef al UE vine la noi

Procurorul-șef european Laura Kövesi va efectua o vizită la Chișinău, în perioada 11-14 iulie. Oficialul va avea întrevederi cu conducerea Republicii Moldova, reprezentanții sistemului justiției și va interacționa cu societatea civilă.

Noul val de coronavirus

Numărul cazurilor de coronavirus înregistrate în Republica Moldova a crescut cu 85% în ultima săptămână. În această perioadă, patru pacienți cu Covid au decedat din cauza complicațiilor. Ministrul sănătății Ala Nemerencoa explicat această situație printr-un nou val de coronavirus la nivel mondial. Ministrul a îndemnat populația Republicii Moldova să respecte măsurile de protecție și «să reducă numărul de contacte cu alte persoane». Ca să nu fie nevoie de introducerea noilor restricții.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 29 iunie:

Ședința guvernului. Agenda conține, printre altele, ratificarea Acordului cu privire la acordarea unui credit de 120 milioane de euro din partea UE pentru Republica Moldova.

Ministrul sănătății Ala Nemerenco va relata despre construcția spitalelor raionale în Bălți și Cahul.

espresso, top

Știri similare

Video

(VIDEO) Detaliile tragediei din Măgdăcești/Familia Năsui, cu afaceri în Moldova?/„Șmecherii” au compensații?

Viață

Șeful Inspectoratului de Probațiune și-a dat demisia după crima de la Măgdăcești. Ministerul Justiției: „Sistemul a eșuat”⚡️⚡️⚡️

Viață

Tragedia de la Măgdăcești. Cine este vinovat și de ce sistemul a eșuat?

Alexandr Nugmanov
| 2 septembrie, 2026
19:42

Sistemul de protecție a victimelor violenței domestice din Republica Moldova a suferit un eșec fatal. În satul Măgdăcești, un bărbat de 47 de ani și-a împușcat mortal soția, în vârstă de 42 de ani, după care s-a sinucis. Femeia a fost ucisă în pofida faptului că beneficia de două ordonanțe de protecție, iar agresorul purta o brățară electronică de monitorizare. NewsMaker explică de ce, potrivit poliției și inspectoratului de probațiune, sistemul de protecție nu a funcționat și cum acest eșec instituțional ar putea afecta alte victime ale violenței domestice.

Cronologia tragediei

Prima ordonanță de protecție, prin care agresorului din Măgdăcești i se interzicea să se apropie de soția sa, a fost emisă de Judecătoria Criuleni încă pe 16 iulie. Totuși, pe 3 august, bărbatul a încălcat ordonanța, telefonându-i victimei, iar pe 24 august, femeia a solicitat o nouă măsură de protecție. La acel moment, bărbatul nu fusese încă obligat să poarte o brățară electronică, prin intermediul căreia puteau fi monitorizate deplasările sale. Potrivit legii, purtarea brățării electronice este doar una dintre măsurile prevăzute pentru protejarea victimelor violenței domestice.

A doua ordonanță de protecție a fost emisă de instanță pe 25 august. De această dată, măsurile de protecție le-au vizat și pe cele trei fiice ale cuplului, în vârstă de 20, 15 și 7 ani. Totodată, instanța l-a obligat pe bărbat să poarte o brățară electronică, pentru a putea fi monitorizată respectarea măsurilor impuse. Presa a relatat, de asemenea, că femeia depusese cererea de divorț pe 4 august.

Omorul a avut loc în dimineața zilei de 31 august. Potrivit informațiilor preliminare ale anchetei și declarațiilor primarului satului Măgdăcești, Liuba Cojocaru, bărbatul a folosit o armă de foc confecționată artizanal, pe care o deținea ilegal.

Când oamenii legii au ajuns la locul crimei, în dimineața zilei de 31 august, au constatat că bărbatul nu mai purta brățara electronică, iar dispozitivul nu a fost găsit. Se presupune că agresorul a reușit să se debaraseze de dispozitivul de monitorizare înainte de a comite atacul.

Brățara electronică nu a funcționat

Ministra Afacerilor Interne, Daniela Misail-Nichitin, a declarat, în contextul tragediei, că brățara electronică ar fi putut avea o defecțiune tehnică sau un defect de fabricație. „Monitorizarea brățărilor este efectuată de angajații Inspectoratului de Probațiune. În cazul pierderii semnalului GPS sau al apropierii de victimă la o distanță mai mică decât cea permisă, aceștia sunt obligați să informeze poliția. În acest caz, acest lucru nu s-a întâmplat. În consecință, cel mai apropiat echipaj de poliție nu a ajuns la fața locului”, a declarat ministra.

Totodată, ministra a dezmințit informația potrivit căreia fiica de 15 ani, care a găsit victima, ar fi sunat de mai multe ori la 112. „La Serviciul 112, în legătură cu acest caz, a fost recepționat un singur apel, pe 31 august, la ora 09:16. La 09:17, apelul a fost redirecționat către Inspectoratul de Poliție Criuleni. Alte apeluri în legătură cu acest caz nu au fost recepționate”, a precizat ministra.

Indiferent de motivul pentru care semnalul brățării a dispărut, protocoalele de securitate prevăd o intervenție imediată. Într-o astfel de situație, persoana care poartă brățara trebuie contactată de urgență, iar un echipaj de poliție trebuie trimis pentru a verifica locul în care se află aceasta. Și, cel mai important, persoana protejată trebuie avertizată imediat despre un posibil pericol.

Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a declarat că bărbatului i-a fost aplicată brățara electronică pe 25 august, la ora 16:50, la Biroul de Probațiune Criuleni. La scurt timp însă, semnalul GPS a dispărut de pe platforma de monitorizare, deși cartela SIM continua să transmită date, dar fără informații privind localizarea. Contactat telefonic de inspectori, bărbatul le-a spus că se află la Orhei. La ora 20:34, acesta a sunat la Direcția de monitorizare electronică și a anunțat că pleacă din Republica Moldova pentru 4–5 zile. Ulterior, semnalul GPS a dispărut definitiv.

În perioada 25–30 august, bărbatul s-a aflat în străinătate. Poliția de Frontieră a confirmat că acesta a lipsit din țară în această perioadă. Bărbatul se ocupa cu aducerea automobilelor în Republica Moldova, astfel că deplasările frecvente peste hotare făceau parte din activitatea sa, iar ordonanța de protecție nu îi interzicea să părăsească țara. Pe 28 august, acesta a răspuns la apelul inspectorului de probațiune și a comunicat că se află în Germania.

La revenirea în Moldova, sistemul nu l-a detectat din cauza pierderii semnalului. În dimineața zilei de 31 august, inspectorul a încercat de mai multe ori să îl contacteze telefonic pe bărbat, știind că perioada călătoriei sale expirase, însă acesta nu a răspuns.

Reacția autorităților

Procuratura Generală a pornit un dosar penal pentru stabilirea tuturor circumstanțelor celor întâmplate. În paralel, Inspectoratul Național de Probațiune a anunțat o anchetă internă pentru a stabili dacă angajații instituției au respectat procedurile de monitorizare electronică și cum au gestionat eventualele semnale de risc. O investigație separată este desfășurată, de asemenea, de Inspectoratul de Probațiune, procuratură și poliția din Criuleni.

În ziua următoare tragediei, Avocatul Poporului, Ceslav Panico, a inițiat propria investigație în legătură cu uciderea femeii de 42 de ani din satul Măgdăcești. În urma acesteia, Ombudsmanul intenționează să ofere o evaluare juridică acțiunilor autorităților în contextul obligațiilor internaționale ale Moldovei. În special, să verifice dacă statul și-a îndeplinit obligațiile privind protejarea dreptului fundamental la viață, garantat de articolul 2 al Convenției Europene a Drepturilor Omului. În plus, situația va fi analizată din perspectiva respectării standardelor Convenției de la Istanbul, care obligă autoritățile să prevină actele de violență domestică și să asigure funcționarea eficientă a mecanismelor legale de protecție a victimelor.

Pe 2 septembrie, directorul Inspectoratului Național de Probațiune, Viorel Sochircă, și-a dat demisia. Despre aceasta a anunțat ministrul Justiției. Oficialul consideră că tragedia recentă din satul Măgdăcești a demonstrat incapacitatea sistemului de monitorizare electronică de a asigura protecția victimelor violenței domestice.

Potrivit ministrului, incidentul a scos la iveală lacune procedurale, lipsa resurselor și probleme legate de utilizarea brățărilor electronice în străinătate. El a prezentat statistici potrivit cărora, în prezent, în sistemul de monitorizare se află 354 de persoane, dintre care mai mult de jumătate (190) sunt agresori domestici.

„Ce trebuie însă să facem acum este să corectăm urgent procedurile acolo unde au dat greș și să alocăm resurse unde e necesar. Vom veni cu propunerea ca Inspectoratul General al Poliției să aibă acces direct la sistemul de monitorizare pentru a putea interveni prompt. De asemenea, vom recomanda ca agresorii familiali, chiar dacă nu au interdicție de părăsire a teritoriului țării, să fie puși pe consemn la trecerea frontierei, așa încât să există informare între instituții”, a spus el.

Deputata PAS Doina Gherman a declarat, al rândul său, că demisiile sunt un început, dar nu reprezintă o soluție. „Răspunsul este un sistem în care nicio femeie nu mai moare cu ordonanța de protecție în mână. O voi spune fără ocolișuri, pentru că orice altă formulare ar fi o insultă adusă memoriei femeii ucise la Măgdăcești. Ea a făcut totul corect. A depus plângeri. A cerut protecție. A obținut nu una, ci două ordonanțe de protecție. A avut încredere că legea o va apăra. Legea există. Instituțiile care trebuiau să o aplice — nu au fost acolo. (…) Aceasta nu este doar o crimă. Este un femicid care putea fi prevenit”, a scris Gherman, solicitând tragerea la răspundere a „fiecărui om care trebuia să vegheze și nu a vegheat” victima.

Opinia apărătorilor drepturilor omului

Vadim Vieru, avocatul Asociației „Promo-LEX”, care apără drepturile omului în Republica Moldova, susține, la rândul său, că femeia a făcut tot ceea ce prevede legea pentru a-și asigura protecția: a depus plângeri, a obținut o ordonanță de protecție încă în luna iulie, iar pe 25 august a reușit să obțină aplicarea unei brățări electronice agresorului.

„Poliția n-a primit nicio alertă. Brățara n-a fost găsită. MAI spune că „ar fi putut să nu funcționeze”. Agresorul a ieșit din țară pe 25 și s-a întors pe 30, nimeni n-a reacționat”, a scris Vieru pe rețele

El și-a exprimat scepticismul în privința verificărilor inițiate de stat, presupunând că investigațiile se vor reduce, cel mai probabil, la formulări abstracte despre „lacune interinstituționale” – fără nume concrete și fără consecințe reale pentru funcționarii vinovați.

Principala problemă, în opinia lui Vieru, va fi modul în care acest eșec instituțional îi va afecta pe ceilalți oameni care sunt victime ale violenței domestice și care acum se vor teme să ceară ajutor. „Mesajul pentru orice femeie bătută acasă e deja clar – ai depus plângere, ai luat ordin, i-au pus brățară și tot ai murit. Cine mai sună la 112 după asta? Poliția și probațiunea vor trebui să convingă victimele să le încredințeze viața, la propriu, iar cazul acesta le-a arătat cât valorează promisiunea”, a conchis el.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!