Nicu Popescu

NM Espresso: despre posibilele sancțiuni împotriva Rusiei, noul val de coronavirus și despre verificarea bunurilor lui Sandu

Integrarea europeană: sancțiunile împotriva Rusiei și participarea în CSI

După obținerea statutului de țară candidat la aderarea la UE, în Republica Moldova au apărut întrebări privind aderarea la sancțiunile anti-ruse, dar și cum rămâne cu apartenența la CSI. Nicu Popescu, ministrul afacerilor externe și integrării europene, a precizat că UE nu-i cere Republicii Moldova să introducă noi sancțiuni împotriva Rusiei. Însă Popescu a subliniat că guvernul de la Chișinău a coordonat cu partenerii europeni politica Republicii Moldova referitoare la sancțiuni. Faptul că «Uniunea Europeană a acordat Republicii Moldova statutul de candidat înseamnă că țara noastră se îndreaptă cu pași siguri spre UE», a menționat Popescu.

Opoziția critică guvernarea pentru ceea ce încă nu s-a întâmplat. Deputatul fugar Ilan Șor a amenințat că-și va chema simpatizanții, «din numele său», să iasă la protest dacă, «Doamne ferește», guvernul va accepta sancțiunile. Șor consideră că aceste acțiuni vor duce țara «spre foame, frig și sărăcie».

Dar ce-i de făcut cu CSI? În timp ce guvernarea moldovenească se gândește, cei din Comunitate consideră că statutul de candidat al Republicii Moldova la aderarea la UE nu va împiedica participarea țării noastre în CSI. Serghei Lebedev, șeful comitetului executiv al CSI, a declarat că cei din comunitate «speră foarte mult» că Republica Moldova își va menține cooperarea cu CSI. Lebedev a remarcat că Republica Moldova încă nu și-a declarat oficial intenția de a înceta interacțiunea cu CSI.


Experții, despre rezultatele întrevederii lui Sandu cu Zelenski

Alexei Tulbure, fostul reprezentant permanent al Republicii Moldova la ONU și în Consiliul Europei: «Mă bucur că și cei de la Chișinău, și cei de la Kiev conștientizează faptul că trebuie să cooperăm în această direcție [integrarea europeană] și nu să fim rivali și concurenți unii cu alții, așa cum s-a întâmplat în Europa Centrală și în Europa de Sud-Est».

Iulian Groza, directorul executiv IPRE: «Prin această întrevedere, Kiev și Chișinău au dat un semnal clar și o confirmare a continuării cooperării».

Ce alte subiecte, pe lângă aspirațiile spre UE, au discutat cei doi șefi de stat la Kiev — NM relatează în articolul «Молдова и Украина не должны конкурировать на европейском пути». Чем важна встреча Санду и Зеленского?” («Republica Moldova și Ucraina nu trebuie să concureze în calea spre Europa». Prin ce este importantă întrevederea dintre Sandu și Zelenski?)


Averea deputaților și a președintelui

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a verificat averea deținută de președintele Maia Sandu pe când aceasta era în funcția de deputat și prim-ministru. Plângerea deputatului socialist Vasile Bolea precum că în anul 2019, Sandu cheltuia mai mult decât primea nu s-a confirmat.

ANI nu a găsit niciun fel de abateri nici în declarația deputatului socialist Bogdan Țîrdea. Verificarea a fost efectuată începând cu anul 2020, la solicitarea deputatului PAS Radu Marian. Acesta a cerut să se verifice, de ce în anul 2013, Țîrdea a declarat că primea câte 1250 de lei lunar și a reușit să-și cumpere un automobil și imobil.


CEDO: Stoianoglo vs Republica Moldova

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a examinat plângerea procurorului general demis Alexandr Stoianoglo și a cerut guvernului Republicii Moldova să răspundă la câteva întrebări. Și anume: au avut procurorii temei pentru a-l plasa pe Stoianoglo în arest la domiciliu? Și de ce nu i s-a permis să atace demiterea în instanțele naționale. Aceste întrebări au fost publicate de către avocații lui Stoianoglo.

Ministerul Justiției a învinuit avocații «de manipularea opiniei publice». Potrivit Ministerului Justiției, noile întrebări din partea CEDO nu influențează nimic. Și așa cum a promis, guvernul va răspunde la toate până la 22 septembrie.


Bani pentru afaceri

Banca Mondială va oferi 50 milioane de dolari pentru Întreprinderile Micro, Mici și Mijlocii din Republica Moldova. De granturi în cadrul mecanismului de cofinanțare vor putea beneficia și noii și potențialii exportatori, precum și companiile care prestează servicii pentru dezvoltarea afacerilor. BM nu a precizat dacă aceste fonduri vor fi acordate în calitate de împrumut sau credit nerambursabil.


Procurorul-șef al UE vine la noi

Procurorul-șef european Laura Kövesi va efectua o vizită la Chișinău, în perioada 11-14 iulie. Oficialul va avea întrevederi cu conducerea Republicii Moldova, reprezentanții sistemului justiției și va interacționa cu societatea civilă.


Noul val de coronavirus

Numărul cazurilor de coronavirus înregistrate în Republica Moldova a crescut cu 85% în ultima săptămână. În această perioadă, patru pacienți cu Covid au decedat din cauza complicațiilor. Ministrul sănătății Ala Nemerencoa explicat această situație printr-un nou val de coronavirus la nivel mondial. Ministrul a îndemnat populația Republicii Moldova să respecte măsurile de protecție și «să reducă numărul de contacte cu alte persoane». Ca să nu fie nevoie de introducerea noilor restricții.


Și despre ceea ce va fi astăzi, 29 iunie:

Ședința guvernului. Agenda conține, printre altele, ratificarea Acordului cu privire la acordarea unui credit de 120 milioane de euro din partea UE pentru Republica Moldova.

Ministrul sănătății Ala Nemerenco va relata despre construcția spitalelor raionale în Bălți și Cahul.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

comisarul.ro

Rusia acuză România că ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme în Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de acuzații la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara noastră va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului, transmite Digi24.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara noastră de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat: „În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”.

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”.

Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a mai afirmat oficialul MAE rus.

După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…> La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a mai precizat Iuri Pilipson.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul a precizat la momentul respectiv: „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.

***

Amintim că, în aprilie 2026, România a preluat compania ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

Portul Giurgiulești este singurul port din Republica Moldova accesibil atât navelor maritime, cât și celor fluviale și prin care sunt gestionate peste 70% dintre importurile și exporturile țării realizate pe cale navigabilă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: