Андрей Мардарь / NewsMaker

NM Espresso: despre recomandările lui Sandu și ale Consiliului Suprem de Securitate «de a menține prețurile», noile compensații și despre lupta Moldovei pentru metale

Tarife și proteste

Guvernul a hotărât să compenseze majorarea tarifelor la gazele naturale nu doar pentru consumatorii casnici, dar și pentru întreprinderi. Cabinetul de Miniștri este gata să compenseze acestora primii 500 de metri cubi de gaze naturale, a declarat Natalia Gavrilița, menționând că autoritățile doresc să sprijine astfel producătorii de bunuri de de primă necesitate.

Lângă sediul administrației prezidențiale a avut loc un protest împotriva noii majorări a tarifelor la gazele naturale și încălzire. Protestatarii au cerut compensarea 100% a tarifelor: «Scumpirile ne omoară». La protest au participat preponderent persoane în etate. Acestea au mai cerut să fie anulată decizia cu privire la majorarea vârstei de pensionare.

Iar Ion Ceban, primarul municipiului Chișinău, a anunțat că primăria va da în judecată guvernul din cauza majorării tarifelor la gazele naturale de la 1 ianuarie. Ceban consideră ilegală majorarea retroactivă a tarifului, dar și faptul că acest lucru s-a făcut «la indicația» guvernului.

Benzină și motorină

Prețurile la carburanți continuă să crească în fiecare zi în Moldova. Astăzi, prețul maxim de comercializare cu amănuntul a benzinei Ai-95 a crescut cu 15 bani — până la 23,09 lei pentru un litru, motorina s-a scumpit cu 14 bani — până la 20,04 lei pentru un litru.

Consiliul Suprem de Securitate și prețurile

Președintele Maia Sandu a convocat Consiliul Suprem de Securitate pentru a discuta despre situația economică și cea financiară din țară, dar și despre riscurile cu care Moldova s-ar putea confrunta în anul 2022. După aceste discuții, Consiliul Suprem de Securitate a recomandat Băncii Naționale să mențină «tendința de creștere a prețurilor», utilizând în acest scop «toate pârghiile legale». Iar guvernul trebuie să elaboreze măsuri suplimentare de susținere a categoriilor vulnerabile ale populației.

Guvernul și deșeurile de metale 

Guvernul a solicitat Uniunii Europene să reia exportul de deșeuri de metale către Republica Moldova, pe care UE l-a interzis la sfârșitul anului trecut din cauza unei «erori tehnice». Opoziția și ONG-urile au acuzat guvernul de lobbarea intereselor Transnistriei, iar Tiraspolul — de blocarea activității economice din regiune. NM a analizat în articolul «Молдова бьется за металл» («Moldova luptă pentru metale»), ce atribuție au în acest sens Uzina metalurgică de la Râbnița și drepturile omului.

Business și diplomație

Ministrul de externe Nicu Popescu a avut o întrevedere cu avicultorii, producătorii și exportatorii de fructe, produse de panificație și lactate. Participanții la întrevedere au vorbit despre necesitatea dezvoltării diplomației economice pentru promovarea produselor moldovenești pe piețe noi.

Drepturile consumatorilor

Guvernul a decis să reformeze Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței, iar conducerea acesteia — să fie demisă. Potrivit informațiilor cabinetului de miniștri, colaboratorii agenției se ocupau de extorcare de bani și nu de drepturile consumatorilor. Patru inspectori ai agenției au fost deja reținuți fiind bănuiți de corupție.

Ministerul Justiției și reforma justiției

Moldova a prezentat la ONU un raport cu privire la drepturile omului în țară, în care se menționează exclusiv despre realizări. Raportul a fost prezentat de Iulian Rusu, secretar de stat la Ministerul Justiției. Într-un blitz interviu pentru NM acesta a răspuns la întrebări despre conflictul interetnic de la Otaci, problemele ce țin de reabilitarea deținuților și despre situația privind drepturile omului în Transnistria.

Consiliul Superior al Procurorilor

La doar câteva zile de la numirea sa în calitate de membru al Consiliului Superior al Procurorilor, avocatul Gheorghe Avornic a demisionat. Candidatura lui Avornic, care a fost avocatul lui Vladimir Plahotniuc, a fost înaintată de Academia de Științe. Numirea acestuia a fost criticată de ministrul justiției Sergiu Litvinenco și președintele Maia Sandu.

Situația epidemiologică

2449 de cazuri noi de contaminare cu coronavirus s-au înregistrat în Moldova în ultimele 24 de ore, inclusiv la 116 cadre medicale. Ministerul Sănătății a comunicat și despre șapte victime ale Covid-ului.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 1 februarie

  • Adunarea generală a Consiliului Autorităților Locale din Moldova.
  • Conferința de presă a CEC.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

Energocom renunță la sediul închiriat cu peste 6 mln lei anual. Junghietu răspunde criticilor privind tariful la gaz

Consiliul de administrare al Energocom a decis rezilierea contractului de chirie și mutarea sediului întreprinderii. Anunțul a fost făcut pe 30 septembrie de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, după publicarea unei investigații despre sediul furnizorului de gaze naturale. Potrivit investigației, Energocom plătește circa 6,37 milioane de lei anual, fără TVA, pentru chirie. Junghietu a spus că aceasta reprezintă mai puțin de un ban în prețul unui metru cub de gaz, dar „impactul redus asupra tarifului nu anulează obligația de transparență”. În context, el a precizat că „gazul nu s-a scumpit pentru că Energocom are un sediu, pentru că angajații primesc salarii sau pentru că cineva de la minister ar fi decis într-o dimineață să crească prețurile”.

Pe o rețea de socializare, Junghietu a declarat că înțelege nemulțumirea oamenilor și că un tarif de peste 26 de lei pentru un metru cub de gaze este greu pentru orice familie. „Nu voi încerca să conving pe nimeni că nu este așa. (…) Gazul nu s-a scumpit pentru că Energocom are un sediu, pentru că angajații primesc salarii sau pentru că cineva de la minister ar fi decis într-o dimineață să crească prețurile. Peste 70% din tariful final reprezintă costul gazelor cumpărate de pe piața internațională. În ultimele luni, prețurile europene au crescut cu peste 40%, pe fundalul conflictelor din Orientul Mijlociu, al reducerii livrărilor de gaze lichefiate și al nivelului scăzut al stocurilor europene”, a adăugat ministrul.

Ulterior, el s-a referit la salarii, menționând că „pentru furnizarea gazelor către consumatorii din această ţară lucrează aproximativ 180 de oameni, față de peste 260 doar la fostul furnizor de gaze”. „Putem și trebuie să cerem mai multă eficiență, dar nu putem pretinde că o companie care tranzacționează zilnic sute de milioane de lei și poartă răspunderea aprovizionării țării poate funcționa cu câțiva oameni și două laptopuri. (…) Toată administrarea Energocom constituie 54 de bani din întreaga factură”, a adăugat Junghietu.

„În cazul sediului Energocom, am examinat încă odată argumentele care au stat la baza alegerii. Chiria reprezintă mai puțin de un ban în prețul unui metru cub de gaz, dar impactul redus asupra tarifului nu anulează obligația de transparență. Astfel, Consiliul de administrare al Energocom a decis marţi rezilierea contractului precedent și mutarea sediului întreprinderii”, a anunțat ministrul.

***

Energocom plătește circa 6,37 milioane de lei anual, fără TVA, pentru chiria sediului în care își desfășoară activitatea, a scris Ziarul de Gardă pe 24 septembrie. Energocom s-a mutat în actualul sediu în octombrie 2025. Spațiul are 2 202,7 metri pătrați. Astfel, compania achită aproximativ 530 de mii de lei lunar. Energocom afirmă că pentru alegerea sediului au fost analizate opt oferte și că nu a fost organizată o licitație. Compania susține că imobilul de pe strada Ion Creangă a fost selectat în urma unei analize comparative, iar prețul a fost negociat de la 15 la 12 euro pentru un metru pătrat. Din cele 6,37 milioane de lei, circa 4,4 milioane de lei anual au fost incluse de ANRE în costurile de bază ale furnizorului pentru activitatea reglementată de furnizare a gazelor naturale. Potrivit instituției, impactul chiriei asupra prețului final al gazelor este redus. În tariful în vigoare de la 1 septembrie 2026, componenta aferentă chiriei reprezintă aproximativ 0,0097 lei pentru un metru cub de gaze.

Directorul Energocom, Eugeniu Buzatu, care a condus inițial compania în calitate de interimar, iar în august 2026 a câștigat concursul pentru funcție, a raportat anul trecut venituri de 1,2 milioane de lei, a relatat TV8 pe 13 septembrie. Cea mai mare parte a sumei o reprezintă sporurile și primele. Salariul său de funcție este de 47.000 de lei lunar. La acesta se adaugă un spor pentru complexitatea muncii, majorat de la 50% la 90%. Directorul Energocom a beneficiat și de patru prime trimestriale: trei echivalente cu un salariu de funcție și una în proporție de 75% din salariu. Pentru profitul înregistrat de companie, acesta a primit o recompensă anuală echivalentă cu trei salarii. Buzatu a declarat, de asemenea, tichete de masă în valoare de peste 14.000 de lei pentru anul 2025.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: