Andrei Mardari / NewsMaker

NM Espresso: despre reducerea de cadre la «Moldovagaz», noile condiții pentru candidații la funcția de procuror general și despre vizita lui Sandu la Paris

Gazele naturale și Moldovagaz

Moldovagaz intenționează să comaseze 12 companii-fiice de distribuție (Chișinău-Gaz, Ialoveni-Gaz, Găgăuz-Gaz etc.) într-o singură întreprindere, Distribuție-gaz. Potrivit afirmațiilor lui Vadim Ceban, președintele Consiliului de Administrație al companiei Moldovagaz, astfel, cheltuielile anuale ale Moldovagaz vor putea fi reduse cu 110 milioane de lei. În cadrul reorganizării, vor fi concediate circa 500 de persoane. Ceban a făcut acest anunț la o conferință de presă.

Acesta a mai comunicat că e prea puțin probabilă scăderea tarifului la gazele naturale, care a fost majorat săptămâna aceasta de 2,5 ori. Tariful a fost calculat ținându-se cont de creșterea bruscă a prețurilor de achiziție și a cursului dolarului și nu include devierile tarifare (1,5 miliarde de lei) și datoria față de Gazprom (700 milioane de dolari), a remarcat Ceban.

Gazele naturale și tarifele

După tarifele la gazele naturale, vor crește și tarifele la agentul termic, apă și canalizare, susține Octavian Calmâc, directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE). Potrivit afirmațiilor acestuia, în lunile următoare, ANRE va trebui să ia «încă multe decizii antipopulare». El nu a specificat, cu cât ar putea să crească tarifele.

Gazele naturale și compensațiile

Guvernul a decis să compenseze scumpirea gazelor naturale pentru toți consumatorii casnici. Premierul Natalia Gavrilița a declarat că pentru primii 50 de metri cubi, populația va plăti 6,8 lei pentru un metru cub și nu 11 lei, iar pentru următorii metri cubi — 7,9 lei. Deci, tariful pentru populație va crește cu mai puțin de două ori și nu de 2,5 ori. Este vorba despre «un pachet de compensații» pentru o perioadă de cinci luni (din noiembrie până în martie). Acesta include și compensații pentru încălzire. Agenții economici nu vor beneficia de compensații pentru gazele naturale, a spus Gavrilița, subliniind că guvernul «a convenit asupra unui preț bun, care este de două ori mai mic decât cel de piață».

PAS și procurorul general

PAS a propus noi amendamente la Legea cu privire la procuratură. De data aceasta, este vorba despre faptul că în stagiul de muncă al candidaților la funcția de procuror general va fi inclusă și activitatea pe care au desfășurat-o peste hotare. Totodată, candidații pentru funcția de șef al Procuraturii Anticorupție și Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale vor fi selectați de către o comisie specială. Cei de la PAS nu au comunicat, cine va face parte din această comisie. Proiectul de lege a fost deja înregistrat în parlament.

Sandu și Paris

Președintele Maia Sandu a plecat astăzi în Franța, unde va participa la Forumul Păcii din Paris. Subiectul principal al evenimentului îl constituie soluționarea problemelor provocate de pandemia de coronavirus. În cadrul forumului, Sandu va avea întrevederi cu președinții Franței, Estoniei și Islandei.

Chișinău și primarul

Primarul Ion Ceban a semnat un ordin cu privire la numirea ex-ministrului justiției Fadei Nagacevschi în funcția de viceprimar al municipiului Chișinău, chiar dacă CMC a respins candidatura acestuia. Ceban a menționat că nu a ascuns faptul că îl va numi pe Nagacevschi și fără acordul consilierilor municipali, mulți dintre care «nu au putut vota PENTRU din motive politice».

Școlile și recuperarea

Ordinul Ministerului Educației cu privire la recuperarea săptămânii de vacanță suplimentară a elevilor i-a revoltat pe părinți, aceștia afirmând că acum, copiii au câte șapte-opt lecții care se termină spre seară. În articolul «Школьникам устроили перезагрузку» («Resetare pentru elevi»), NM a analizat, de ce școlile au decis să recupereze săptămâna suplimentară de vacanță în regim sporit și care sunt consecințele unor astfel de sarcini pentru copii.

Situația epidemiologică

Potrivit informațiilor Ministerului Sănătății, situația ce ține de coronavirus se îmbunătățește în țara noastră: în ultima săptămână, numărul de îmbolnăviri s-a redus cu 16%, iar în comparație cu cifrele «de vârf» din octombrie — cu 30%. Cei de la Ministerul Sănătății au mai comunicat că acum, în statistica de vaccinare vor fi incluși și cetățenii care s-au vaccinat peste hotare. Potrivit ministerului, aceștia constituie de la 5% până la 10% din populația Moldovei.

980 de cazuri noi de coronavirus s-au înregistrat în Moldova în ultimele 24 de ore, inclusiv la 19 lucrători medicali. În același timp, 51 de persoane au decedat din cauza complicațiilor provocate de Covid. De notat că inițial, Ministerul Sănătății a anunțat 60 de decese. Ulterior însă a precizat că 9 dintre acestea au fost înregistrate mai devreme, dar nu au fost inluse în statistică. Ministerul Sănătății a mai comunicat că desfășoară o verificare a numărului de decese provocate de coronavirus și că a depistat deja «sute de decese», inclusiv în anul 2020, care nu au fost incluse în statistică.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 11 noiembrie

  • Va avea loc ședința parlamentului.
  • Consiliul Superior al Procurorilor și Consiliul Audiovizualului se vor întruni în ședințe.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: