NM espresso

NM Espresso: despre returnarea a 7 miliarde de lei în buget, tariful real la gazele naturale și despre viitorul gărilor auto din Moldova

Natalia Titova
| 6 septembrie, 2022
09:53

Tariful la gazele naturale și creșterea prețurilor

Dimineața de 5 septembrie a început cu protestul câtorva zeci de simpatizanți ai partidului „Șor” care, în mod tradițional, au acuzat guvernarea de creșterea prețurilor. După ce au scandat „jos guvernarea” și „demisia”, cei prezenți s-au împrăștiat, ca de obicei, pe la treburile lor. Însă discuțiile despre prețuri nu s-au terminat aici: președintele „Moldovagaz” ne-a încurajat din nou, cică, tariful real pentru consumatori nu este 23 și nici chiar 29 de lei, așa cum compania l-a solicitat recent de la ANRE, ci 36 de lei pentru un metru cub. Și totul e din cauza că prețul de achiziție crește, iar odată cu acesta, cresc și devierile tarifare sau, altfel spus, se acumulează datorii de milioane ale companiei față de „Gazprom”.

Ce-i drept, starea de lucruri la „Moldovagaz” nu e chiar atât de rea. Iată, de exemplu, procuratura a raportat despre finalizarea unui caz de escrocherie și abuz de serviciu în care este vizat un fost vicepreședinte și un membru al consiliului de directori ai companiei. Conform materialelor dosarului, aceștia au angajat un colaborator fictiv cu studii de nouă clase care, timp de trei ani, a câștigat peste 800 mii de lei. Cei de la procuratură însă nu au specificat, câte cazuri asemănătoare încă se află în lucru.

Despre gazele naturale și despre diversificarea livrărilor, dar deja la nivel de stat, a vorbit astăzi și ministrul de externe Nicu Popescu, care efectuează o vizită în Norvegia, unde va avea întrevederi cu ministrul petrolului și energiei Terje Aasland și reprezentanții unor companii energetice private. Va vorbi despre energetică și președintele parlamentului Igor Grosu, care se află acum în Danemarca.

Compensații și pierderi în agricultură

Și în timp ce guvernul încearcă să minimizeze cumva impactul crizei gazelor naturale, fermierii au început să evalueze pierderile. Nu există informații exacte despre pierderile de porumb, floarea soarelui și alte culturi, dar producătorii agricoli cer și de această dată să fie adoptată o lege care prevede compensarea pierderilor în agricultură.

Nu se știe dacă va fi adoptată o asemenea lege. Un lucru este cert: guvernul compensează fermierilor accizele la motorina utilizată în agricultură (2,95 lei pentru fiecare litru de motorină, dar pentru un volum de cel mult 64 de tone.

Reforma justiției și șapte miliarde de lei

Președintele țării a convocat Consiliul Suprem de Securitate. Subiectele nu sunt noi, dar actuale: reforma justiției, minările false și confiscarea bunurilor în cazurile de corupție de rezonanță. După ședința CSS, șefa statului urma să susțină o conferință de presă și a susținut-o, ce-i drept, cu o întârziere de peste două ore.

Printre măsurile făcute publice de către președintele țării:

Consiliul Superior al Magistraturii. Să creeze comisii speciale sau o instanță întreagă, care vor fi împuternicite cu examinarea cazurilor de corupție. Problema de bază a justiției moldovenești: fenomenul scurgerilor de informații care accentuează neîncrederea oamenilor în anchetă și vine cu dovezi că există corupție în sistem.
Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale și Centrul Național de Combatere a Corupției, atribuțiile cărora ar trebui să fie extinse. Bunurile în valoare de 7 miliarde de lei, care au fost arestate în cazuri de corupție de rezonanță, trebuiau să fie nu doar arestate, ci confiscate și returnate în bugetul de stat.
SIS și MAI. Aceste instituții trebuie să elaboreze un mecanism de evaluare a riscurilor în cazurile în care este vizată securitatea cetățenilor. Sandu a reamintit de zecile de mesaje despre minarea judecătoriilor care, în viziunea sa, „sunt îndreptate spre tărăgănarea audierilor” și au menirea de a destabiliza situația din Moldova. Șefa statului a precizat că sancțiunile pentru astfel de infracțiuni vor fi înăsprite.

Ce ați putea citi?

Autoritățile moldovenești speră că gările auto, care acum patru ani au fost transmise în gestiunea unei companii private, vor fi readuse în administrarea statului în următoarele luni. Gările auto nu vor fi privatizate. Dimpotrivă, acestea vor fi administrate „de o Societate pe Acțiuni nou înființată”. Relatăm, de ce Agenția Proprietății Publice a decis să rezilieze acordul de concesionare cu compania „Gările Auto Moderne” și dacă au fost motive în acest sens.

Ce ați putea viziona?

Vizita de vineri a președintelui țării, care s-a încheiat cu un scandal, a fost „savurată” pe rețelele de socializare în tot weekendul. Așa cum se obișnuiește, părerile s-au împărțit: unii (opoziția) – triumfau („ei, măcar cineva i-a spus președintelui adevărul”), alții au fost dezamăgiți și de nivelul discuțiilor, și de comportamentul deputaților. Iar noi, după ce am vizionat înregistrarea de două ore, prezentăm cât mai succint, cum s-a desfășurat întrevederea.

Ce va fi astăzi, 6 septembrie:

La ora 10:00, consilierii municipali Chișinău se vor întruni într-o ședință extraordinară.
La ora 14:00, va avea loc o conferință de presă dedicată ediției a 30-a a Festivalului Internațional de Operă și Balet „Maria Bieșu”.

espresso

Știri similare

NM espresso

NM Espresso: Plahotniuc vrea să revină în Moldova, în Transnistria vor crește tarifele, iar Șor ar fi găsit o breșă prin HaiTV?

NM espresso

NM Espresso: Dodon, Tarlev și Vlah din nou la Moscova, avocații intră în grevă, iar Nesterovschi cere salariu din subteran

Viață

O nouă „reședință” în locul „Casei Ruse”: ce activități se desfășoară în clădirea din centrul Chișinăului și ce spune Guvernul

Ana-Maria Dolghii
| 29 octombrie, 2026
19:49

Centrul Rus de Știință și Cultură din Chișinău, cunoscut drept „Casa Rusă”, a fost închis în vara anului 2026. Totuși, la aproape patru luni distanță, în clădirea unde odată era centrul se află așa-numita „Reședință a atașatului cultural al ambasadei Federației Ruse în Republica Moldova”, scrie ZdG. Guvernului de la Chișinău spune că ar putea fi vorba despre o nouă provocare rusească regizată.

Oficial, Casa Rusă și-a încheiat activitatea pe data de 4 iulie 2026. Exact în aceeași zi, pagina de Facebook a centrului și-a schimbat denumirea în „Отдел культуры Посольства России в Молдове”, adică, din rusă, „Departamentul de Cultură al Ambasadei Rusiei în Moldova”.

Potrivit ZdG, în clădirea de pe strada Mihai Eminescu 2 în locul „Casei Ruse” a fost deschisă „Reședința atașatului cultural al ambasadei Federației Ruse în Republica Moldova”.

Contactat de sursa citată, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, a declarat că „nu există „Reședințe ale atașaților culturali”, nici în dreptul internațional, nici în acordurile cu Federația Rusă” și că poate fi vorba despre o nouă provocare rusească regizată.

Pe pagina de Facebook a reședinței arată că aceasta organizează diverse evenimente în Chișinău și Tiraspol, dedicate personalităților din cultura rusă, dar și concursuri și olimpiade. Printre acestea se numără concursul internațional „Rusia – țara valorilor tradiționale”, olimpiada de istorie „De la istoria regiunii noastre – la istoria țării și a lumii” și concursul istoric „internațional” „Drumul spre victorie: 85 de ani de la Bătălia pentru Moscova”.

În cazul câtorva dintre aceste concursuri, câștigătorii pot ajunge să studieze gratuit în Rusia, să plece la Moscova la „evenimente culturale” și forumuri sau să meargă la tabără în Rusia.

Denunțarea Acordului dintre Guvernul Republica Moldova și Guvernul Federației Ruse privind înființarea și funcționarea centrelor culturale a fost inițiată în februarie 2025, la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe, în urma unei încălcări a spațiului aerian național de către drone rusești.

Parlamentul Republicii Moldova a susținut proiectul în prima lectură și a doua lectură în noiembrie 2025, cu 60 și, respectiv, 57 de voturi.

Proiectul de denunțare a fost elaborat de Ministerul Culturii, care argumentează că, „în contextul actualei situații geopolitice și al riscului ridicat de dezinformare, Acordul cu Federația Rusă poate fi utilizat ca un instrument pentru promovarea unor narațiuni distorsionate, prezentând un risc pentru securitatea informațională a R. Moldova”, conform unui comunicat de presă. Totodată, având în vedere că țara noastră nu are un centru cultural pe teritoriul Federației Ruse, nu ar exista „un mecanism echitabil” pentru promovarea informațiilor despre R. Moldova, ceea ce „subminează echilibrul și scopul inițial al Acordului”.

Centrul Cultural Rus se afla sub administrarea directă a Ambasadei Federației Ruse la Chișinău și era finanțat de către Agenția Rusă Rossotrudnicestvo, instituție aflată în subordinea directă a președinției ruse. Aceasta a fost introdusă în sancțiuni internaționale, fiind calificată de UE drept „principala agenție de stat care proiectează puterea soft a Kremlinului și influența sa hibridă, inclusiv promovarea așa-numitului concept „Russkiy Mir””.