Republica Moldova și UE
Președintele Maia Sandu a comentat acordarea statutului de țară candidat la aderarea la UE pentru Republica Moldova și a declarat că autoritățile „își asumă orice preț politic” pentru realizarea proiectului de integrare în Uniunea Europeană, pentru realizarea reformelor necesare în acest sens. Sandu a mai remarcat faptul că succesul acestui proiect „depinde de noi toți”.
Premierul Natalia Gavrilița a spus că aceasta a fost „o șansă pe care nu o puteam rata”. Potrivit afirmațiilor sale, autoritățile Republicii Moldova „au dus o bătălie diplomatică majoră pentru a convinge decidenții politici europeni să ne susțină”. Totodată, autoritățile au realizat „un lucru enorm” completând în mod operativ chestionarul care trebuia să demonstreze pregătirea Republicii Moldova de statutul de țară candidat la aderarea la UE (guvernul a publicat acest chestionar la 24 iunie, pe site-ul oficial).
Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a menționat faptul că Republica Moldova, Ucraina și Georgia merită să devină parte a familiei europene, dar mai întâi, aceste state trebuie „să-și facă temele pe acasă”.
Ex-președintele Igor Dodon consideră că Republica Moldova n-ar trebui să se grăbească spre UE, care „ar putea să dispară peste cinci-opt ani”: „Crizele politice [din UE] abia iau amploare. Atunci când niște țări atât de puternice precum Marea Britanie pleacă din UE, Republica Moldova, cu problemele sale nesoluționate, inclusiv teritoriale, se grăbește undeva”.
Chișinău și Moscova
Republica Moldova susține sancțiunile pe care Uniunea Europeană le-a introdus împotriva Rusiei, a declarat președintele parlamentului Igor Grosu. Acesta nu a precizat, despre ce fel de sancțiuni este vorba. Dar a remarcat că statutul de țară candidat la aderarea la UE presupune solidaritatea cu deciziile și politica Uniunii Europene. În același timp, Grosu a subliniat faptul că Rusia ar trebui să înțeleagă Republica Moldova și consecvența acțiunilor întreprinse de autoritățile țării noastre.
Cei de la Kremlin au declarat că obținerea statutului de țară candidat la aderarea la UE de către Republica Moldova și Ucraina este o chestiune europeană internă. Dar și-au exprimat regretul că la Chișinău, „statutul de țară candidat este asociat cu anti-rusescul”: „Le pare că cu cât mai mult devin anti-Rusia, cu atât mai mult ar trebui să fie pe placul europenilor”.
Iar ministrul rus de externe Serghei Lavrov consideră că „Uniunea Europeană și NATO formează o coaliție pentru a lupta împotriva Rusiei”. Și a făcut o paralelă cu începutul celui de-al Doilea Război Mondial, când „Hitler a adunat sub drapelele sale o parte importantă a țărilor europene pentru a lupta împotriva Uniunii Sovietice”.
Wizz Air și Chișinău
Compania aeriană Wizz Air își va redeschide baza la Chișinău și, începând cu luna septembrie, va relua 16 curse aeriene regulate din Chișinău. Compania a reluat unele curse aeriene de la 2 mai, dar aeronavele care efectuează aceste zboruri se află în România.
Republica Moldova și refugiații
Cum Republica Moldova gestionează primirea refugiaților ucraineni și cine s-a implicat cel mai mult în acest sens – statul sau cetățenii simpli? Ce fel de acte primesc copiii ucrainenilor care s-au născut în Republica Moldova? S-a schimbat cumva activitatea Biroului Migrație și Azil după istoria cu profesorii turci? Despre toate acestea – în interviul cu avocatul Oleg Palii «Если мы будем пугаться „10 индийских студентов”, то никуда не продвинемся»(„Dacă ne vom speria de «10 studenți din India», nu vom ajunge nicăieri”).
Războiul și cultura
Cunoscutul galerist și publicist rus Marat Gelman, care trăiește de mai mulți ani departe de Rusia, s-a aflat într-o vizită la Chișinău, în luna iunie. În interviul acordat pentru NM «Конец Российской империи — это естественный процесс» („Sfârșitul Imperiului Rus este un proces firesc”), Gelman a vorbit despre puterea culturii chiar și pe timp de război și despre viitorul în care granițele țărilor nu vor mai însemna nimic.
