NM espresso

NM Espresso: despre vizita lui Sandu la Kiev, declarația lui Zelenski despre Transnistria și despre deconectarea rău-platnicilor de la gazele naturale

Igor Svitrov
| 28 iunie, 2022
08:11

Sandu și Zelenski

Președintele Maia Sandu a efectuat o vizită oficială în Ucraina. Sandu s-a deplasat în localitățile Borodeanka, Bucha și Irpen (foto), apoi a avut o întrevedere cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. «Avem nu doar o graniță comună cu Republica Moldova, ci și valori și aspirații comune. Solidaritatea dumneavoastră cu țara și poporul nostru este foarte importantă», a declarat Zelenski. Iar Sandu a dat asigurări că Republica Moldova va sprijini Ucraina și în continuare. În special, va stabili tranzitul mărfurilor ucrainene prin teritoriul său, organizând coridoare speciale.

Transnistria și războiul

Zelenski a mai comunicat că a discutat cu Sandu despre probabilitatea unui pericol din partea Transnistriei. Potrivit afirmațiilor lui Zelenski, deocamdată, Kiev și Chișinău nu văd astfel de riscuri. Însă dacă Rusia va ataca Ucraina din partea Transnistriei, aceasta va fi o greșeală, pentru că armata ucraineană va reacționa dur, a declarat Zelenski.

Liderul regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski nu exclude faptul că Occidentul a decis să livreze armament Republicii Moldova pentru a provoca «un război» între cele două maluri ale Nistrului.

Oficialii de la Chișinău au declarat că aceste presupuneri sunt nejustificate și lipsite de dovezi. Și au dat asigurări că autoritățile moldovenești pledează doar pentru reglementarea pașnică a conflictului transnistrean.

Republica Moldova și UE

Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țară candidat la aderarea la Uniunea Europeană în termene record. Din actualele state membre, Macedonia de Nord a parcurs cel mai rapid calea de la depunerea cererii până la statutul de țară candidat — într-un an, iar Turcia a avut nevoie de 12 ani. NM a prezentat, care țări mai au acest statut, de cât timp au avut nevoie pentru a-l obține și cum s-a extins UE în acest secol.

G20 și Putin

Președintele rus Vladimir Putin a acceptat invitația de a participa la summit-ul G20, care se va desfășura în luna noiembrie în Bali (Indonezia). Și Vladimir Zelenski a primit invitația la summit, deși Ucraina nu face parte din G20. «Clubul celor 20» reunește 20 cele mai mari economii ale lumii de pe toate continentele (85% din PIB-ul mondial, 75% din comerțul mondial și două treimi din populația Pământului).

Universitățile și reforma

Guvernul pregătește o reformă de amploare a învățământului superior. Reforma prevede optimizarea și restructurarea universităților din Republica Moldova. Conform planurilor Ministerului Educației și Cercetării, Universitatea de Stat va absorbi 12 instituții universitare publice, precum și Grădina Botanică și Biblioteca Științifică «A. Lupan». Universitatea Tehnică va absorbi Universitatea Agrară, iar Universitatea Pedagogică de Stat «I. Creangă» — Universitatea din Tiraspol și Universitatea din Comrat.

Gazele naturale și rău-platnicii

Compania «Moldovagaz» a avertizat că de la 1 august, consumatorii care au acumulat datorii pentru gazele naturale consumate vor fi deconectați. Potrivit informațiilor întreprinderii, în prima jumătate a anului, consumatorii au acumulat datorii de 123 milioane de lei, dintre care 105 milioane le constituie datoria consumatorilor casnici. Săptămâna trecută, autoritățile au anulat interdicția de a deconecta consumatorii casnici de la gazele naturale, energia electrică și energia termică.

Chișinău și tariful la transport

Cancelaria de Stat a contestat în instanța de judecată decizia primăriei Chișinău de a majora până la 6 lei taxa pentru călătoria cu transportul public. Primarul Ion Ceban a declarat că argumentele Cancelariei de Stat sunt «absurde». Și a remarcat: «Astfel de atacuri asupra administrației publice locale nu au mai fost în toți anii de independență a Republicii Moldova».

Iar chișinăuienii cumpără abonamentele înainte de scumpirea călătoriei. Potrivit informațiilor primăriei, în primele trei zile de vânzări s-au cumpărat deja 15 mii de abonamente. Primăria intenționează să emită 129 mii de abonamente cu diferite perioade de valabilitate.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 28 iunie

Consiliul Superior al Procurorilor și Curtea de Conturi se vor întruni în ședințe.

espresso, top

Știri similare

Sport

Canoistul Serghei Tarnovschi – pentru a treia oară campion mondial VIDEO

Alegeri 2025

Un partid și un bloc, înregistrate de CEC pentru scrutinul parlamentar. Două formațiuni, respinse

Alegeri 2025

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Mihaela Conovali
| 24 august, 2025
14:27

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.