Максим Андреев, NewsMaker

NM Espresso: prin ce s-au remarcat primele 100 de zile ale guvernului Gavrilița, cum va fi evaluat Stoianoglo și de unde s-au luat decesele «neraportate»

Președintele

Președintele Maia Sandu a avut o întrevedere la Paris cu președintele Franței, Emmanuel Macron. Cei doi șefi de state au discutat despre chestiunile ce țin de relațiile bilaterale și cooperarea în combaterea corupției, a comunicat serviciul de presă al lui Sandu.

Premierul

Premierul Natalia Gavrilița a participat la ședința Consiliului șefilor de guverne ale statelor CSI, în urma căreia premierii au convenit în privința aprofundării colaborării în domeniul sănătății, culturii și transportului feroviar.

Guvernul

Natalia Gavrilița a prezentat joi un raport despre primele 100 de zile ale guvernului. Aceste trei luni cu greu pot fi numite liniștite și stabile. NM a relatat în articolul «Два кризиса, один генпрокурор и много денег» («Două crize, un procuror general și mulți bani»), prin ce s-a remarcat guvernul Gavrilița în această perioadă și de ce experții vorbesc despre impresii «contradictorii» și nu se grăbesc să tragă concluzii.

Stoianoglo

Autoritățile au inițiat verificarea activității lui Alexandr Stoianoglo în funcția de procuror general, întrucât investigațiile în dosarul penal deschis pe numele acestuia ar putea să dureze mult. Olesea Stamate, deputat al parlamentului, președintele Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități, a explicat astfel inițiativa președintelui Maia Sandu. În baza rezultatelor verificărilor, Stoianoglo ar putea fi demis, dacă activitatea sa va fi declarată nesatisfăcătoare. În ce privește dosarul penal, situația este mai dificilă: Stoianoglo nu poate fi demis atâta timp cât nu este declarat vinovat. Iar ancheta și procedurile judiciare ar putea dura mai mult de un an.

Cine și cum îl va verifica și îl va evalua pe Stoianoglo — noi am relatat în articolul «Работу Стояногло оценят пять человек. Или три?» («Activitatea lui Stoianoglo va fi evaluată de cinci persoane. Sau de trei?»). Consiliul Superior al Procurorilor a publicat regulamentul verificării, iar NM a studiat acest document interesant.

Între timp, procuratura a efectuat percheziții repetate în biroul lui Stoianoglo. Cei de la procuratură au motivat perchezițiile prin «dovezile acumulate în perioada anchetei» în dosarul deschis împotriva lui Stoianoglo.

Businessul

Restauratorii au avertizat că vor fi nevoiți să majoreze cu 30% prețurile în cafenele și restaurante. Cauza o constituie majorarea tarifului la gazele naturale și creșterea în lanț a prețurilor la alte servicii și produse. Restauratorii au menționat că ei și așa activează doar în proporție de 30% din potențial din cauza restricțiilor instituite de către autorități. Aceștia au îndemnat autoritățile «să susțină sectorul HoReCa, care, în condiții de pandemie [și fără creșterea tarifelor], este în prag de faliment».

«Grupul Petrenco»

Instanța de judecată a încetat urmărirea penală împotriva membrilor «grupului Petrenco» în dosarul «despre organizarea dezordinilor în masă». Instanța a luat o asemenea decizie după ce procuratura a renunțat la acuzațiile în acest caz. În luna septembrie, CEDO a obligat Moldova să achite «grupului Petrenco» peste 60 mii de euro pentru încălcarea dreptului la întrunire.

Platon

Instanța a emis un nou mandat de arestare pe numele lui Veaceslav Platon, la cererea procurorilor. De data aceasta, în dosarul despre atacul raider asupra Moldova-Agroindbank. În luna august, acesta a fost deja arestat în absență în cauza despre retragerea fondurilor din companiile de asigurări Asito, Мoldasig și Alliance Insurance Group.

Situația epidemiologică

Ministerul Sănătății a depistat 200 de decese «neraportate» provocate de Covid, dar și multe alte inexactități în statisticile zilnice despre coronavirus, inclusiv în cele de anul trecut. Anunțul a fost făcut de ministrul Ala Nemerenco. Aceasta a remarcat că datele despre unele decese au ajuns până la minister doar peste câteva luni. Nemerenco a spus că statisticile zilnice nu au reflectat nivelul mortalității din cauza Covid timp de 24 de ore și a promis că astfel de lucruri nu se vor repeta.

Ex-ministrul sănătății Viorica Dumbrăveanu a respins afirmațiile lui Nemerenco precum că guvernul precedent a «corectat» datele despre decesele cauzate de Covid. Dumbrăveanu a explicat, de ce decesele nu ajungeau întotdeauna imediat în statistică.

1261 de cazuri noi de coronavirus s-au înregistrat în Moldova în ultimele 24 de ore, inclusiv la 11 lucrători medicali. Nu se știe, câte persoane bolnave de coronavirus au decedat în ultimele 24 de ore. Ministerul Sănătății a comunicat despre 68 de decese, dar o parte dintre victime au decedat mai devreme, însă nu au fost incluse în statistica despre decese.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Victoria Furtună

Partidul Victoriei Furtună, oficial în alegeri: CEC a înregistrat condiționat „Moldova Mare” în cursa electorală

Partidul „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, a fost înregistrat oficial în cursa pentru parlamentare de Comisia Electorală Centrală, cu 7 voturi pentru și 2 abțineri. Autoritățile electorale au menționat însă că înregistrarea poate fi revocată dacă lista de candidați nu va respecta prevederile Codului Electoral.

Lista partidului, care deocamdată nu a fost făcută publică, include 69 de candidați pentru alegerile viitoare.

„În vederea executării hotărârii Curții de Apel Centru din 26 august urmează a fi înregistrată lista de candidaților la funcția de deputat în Parlamentul R. Moldova din partea partidului „Moldova Mare”, sub rezerva revocării, dacă lista respectiva nu va corespunde cerințelor din Codul electoral”, a menționat raportoarea CEC, Tatiana Barburoș.

Prezentă la ședință, Victoria Furtună a respins însinuările potrivit cărora formațiunea pe care o conduce ar fi parte a unui bloc electoral camuflat. Criticile au apărut din cauza că, pe lista depusă la CEC, figurează mai mulți candidați care anterior au reprezentat partide afiliate lui Ilan Șor – „Renaștere” și „Șansă” – formațiuni excluse din alegeri, cu activitatea limitată sau aflate în proces de dizolvare în instanță.

Furtună a explicat că acești candidați au depus cereri și au aderat oficial la partidul său. „Regret să aud aceste lucruri”, a declarat lidera „Moldova Mare”.

Amintim că CEC a respins pe 23 august înregistrarea Partidului „Moldova Mare” în cursa electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. CEC a motivat refuzul prin faptul că lista depusă de formațiune nu respectă proporția de gen, după ce un potențial candidat a fost exclus pe motiv de condamnare penală.

Ulterior, Curtea Supremă de Justiție menținuse hotărârea CEC, care refuzase înregistrarea formațiunii în competiția electorală.

Pe 4 septembrie, CSJ totuși a respins recursul depus de CEC și a menținut în vigoare decizia Curții de Apel. Astfel, CEC a fost obligată să reexamineze cererea formațiunii privind înregistrarea în cursa pentru parlamentare.

***

Precizăm că Victoria Furtună este fost procuror anticorupție, care a activat timp de 18 ani în sistem. Aceasta a demisionat cu scandal în martie 2024, acuzând Serviciul de Informații și Securitate că ar fi plasat-o pe lista persoanelor care reprezintă „o amenințare la adresa securității naționale”, după ce ar fi inițiat pe 11 ianuarie 2024 un dosar care ar demonstra că instituții publice ale statului ar fi fabricat și ar fi diseminat informații false împotriva judecătorilor neloiali guvernării. În reacție, SIS a declarat că avizele pe care le întocmește au la bază informații „pertinente și verificate”.

După ce a demisionat, Victoria Furtună a devenit activă pe rețelele de socializare, a început să acorde interviuri, în care a abordat inclusiv subiecte politice, iar în Chișinău au apărut bannere cu imaginea sa. Toate acestea au culminat cu intrarea sa în alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024, în calitate de „candidat independent”.

Scrutinul prezidențial s-a desfășurat pe fundalul unei anchete privind o schemă de corupere electorală, desfășurată de oligarhul fugar Ilan Șor. În ajunul alegerilor, Ziarul de Gardă a publicat o investigației care arată că Victoria Furtună este beneficiară a schemei.

În cadrul scrutinului prezidențial, Victoria Furtună a obținut 4,45% din voturile exprimate.

În pofida faptului că acum conduce un partid care se declară pro-european, de când a ajuns în atenția publică, Victoria Furtună s-a remarca prin declarații împotriva Uniunii Europene. Chiar în urmă cu o zi, pe 17 martie, aceasta a scris pe canalul său de Telegram că ajutorul european de 1,9 miliarde de euro pentru Republica Moldova este „sclavie financiară”.

Totodată, Victoria Furtună susține că Republica Moldova și Federația Rusă ar trebui să-și îmbunătățească relațiile, care au degradat după începerea invaziei ruse pe scară largă asupra Ucrainei.

Pe 6 martie, Furtună a avut o întrevedere cu ambasadorul desemnat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov. Ea a publicat o fotografie făcută în timpul întâlnirii, în care apare alături de Ozerov pe fundalul unui portret al președintelui rus, Vladimir Putin, care a ordonat invadarea țării vecine.

Pe 18 martie, Victoria Furtună a devenit lider de partid. Aceasta a preluat conducerea Partidului Moldova Mare. Ea a declarat atunci că pledează pentru neutralitatea statului nostru, precum și „restabilirea limbii moldovenești”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: