NM Espresso: un an de război în Ucraina, Rusia lansează zvonuri despre Transnistria, Sandu construiește poduri cu România

Un an de război

Astăzi este o zi sinistră: se împlinește un an de când chiar alături de noi are loc un război îngrozitor și inuman. Mai multe evenimente și texte de la noi vizează, într-un fel sau altul, această zi neagră.

Și începutul zilei de joi a fost neliniștit. Ministerul rus al apărării a declarat că Ucraina pregătește provocări cu invadarea regiunii transnistrene și că în acest caz ar fi implicați militarii regimentului „Azov”. Guvernul Moldovei nu a confirmat această informație și a îndemnat cetățenii să-și păstreze calmul și să primească informații din surse verificate.

Astăzi a decedat Oleg Mudrak, comandantul batalionului nr. 1 al regimentului Azov, care s-a aflat timp de patru luni în captivitatea rușilor. Cauza morții sale a fost un stop cardiac. Mudrak a participat la apărarea uzinei „Azovstal” din Mariupol. În luna mai, a ajuns în captivitatea rușilor, a fost eliberat în luna septembrie 2022, în urma unui schimb de militari. Tot atunci au fost publicate două fotografii care au făcut înconjurul lumii, cu militarul, arătând cum acesta s-a schimbat în 100 de zile de captivitate.

Cu ocazia împlinirii unui an de la declanșarea războiului, Arcul de Triumf din centrul Chișinăului a fost iluminat în culorile drapelului Ucrainei. Autoritățile capitalei au promis că vor ilumina și alte clădiri semnificative din centrul capitalei. „Primăria și locuitorii municipiului Chișinău sunt solidari cu poporul ucrainean”, a scris primarul Ceban.

În realitate însă nu toată lumea este solidară. Chiar și la un an de război inuman, în Moldova sunt mulți dintre cei care justifică invazia militară a Rusiei. Noi am analizat minuțios studiile sociologice pentru a afla, cum sunt aceste categorii de oameni. Și am aflat multe lucruri curioase. De exemplu, femeile justifică mai des agresiunea militară a Rusiei, iar grupul care este cel mai mult pentru război este constituit din persoane în vârstă de 30-44 de ani. Toate informațiile – în articolul nostru «Социология войны» („Sociologia războiului”).

Și încă puțină statistică. De la începutul războiului, aproape un milion de cetățeni ai Ucrainei au intrat în Moldova. Peste 104 mii dintre aceștia au rămas în țara noastră, inclusiv 48 417 copii. Apropo, la 24 februarie, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei va fi inaugurată expoziția „Durerea refugiaților”. Veniți și compătimiți.

Iar acum să revenim la Transnistria, care a devenit, în ultimele zile, obiectul unor noi falsuri și dezinformări. Cum a influențat războiul din Ucraina asupra reglementării transnistrene, de ce regiunea transnistreană nu este Donbass, există oare șanse „de a recupera Transnistria” și de ce acest lucru este posibil doar pe cale pașnică – aflați din noul video NM_explains it all cu Olga Gnatcova.


Poduri cu România

Maia Sandu se află într-o vizită în România. Șefa statului discută acolo despre proiecte comune de infrastructură, integrare energetică, educație, cultură, dezvoltare locală și ecologie. S-a anunțat deja că Moldova și România vor construi un nou pod rutier peste râul Prut. În plus, procurori din România vor veni la Chișinău pentru a desfășura investigații comune.


Istorie bună

Și în încheiere. Într-o zi ca aceasta, ne-am dori, desigur, istorii motivante, din viață. Iar noi le avem. Citiți neapărat istoria uimitoare a Mașei Gurskaia «С философского факультета в Москве — в село Цыпова» („De la facultatea de filozofie din Moscova – în satul Țâpova”). Din articol veți afla, cum e să schimbi spre bine viața într-un sat moldovenesc, când toți din jur susțin că „satul moare”.


Pe scurt, despre ceea ce va fi astăzi, 24 februarie:

– La ora 9:00, la Ambasada Ucrainei vor avea loc acțiuni de comemorare a agresiunii militare a Rusiei.
– Iar la ora 16:00, în incinta Europa Café va avea loc acțiunea „365 de zile de război în Ucraina”, cu prezentarea filmului documentar „Oh, Sister!”. La eveniment va participa Ambasadorul UE în Republica Moldova Jānis Mažeiks.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Limba rusă, exclusă din lista limbilor protejate în Ucraina. Vladimir Zelenski a promulgat legea

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a promulgat vineri, 12 iunie, legea care exclude limba rusă din lista limbilor protejate în statul ucrainean.

Limba rusă a fost eliminată din lista limbilor cărora Ucraina le aplică prevederile Cartei. Este o decizie corectă și firească. Limba statului agresor nu poate beneficia de mecanisme de protecție create pentru sprijinirea limbilor popoarelor indigene și ale comunităților naționale”, a declarat președintele Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanciuc.

Rada Supremă a adoptat acest proiect de lege încă din decembrie 2025, însă Zelenski l-a semnat abia după șapte luni, moment în care actul a intrat în vigoare.

Conform BBC, de acum înainte, prevederile Cartei referitoare la limbile regionale sau minoritare din Ucraina nu se vor mai aplica limbii ruse.

În noua formă a legii privind ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, vor rămâne protejate următoarele limbi: belarusă, bulgară, găgăuză, ebraică, idiș, karaimă, tătară crimeeană, krymciakă, germană, neogreacă, poloneză, romani, rumeică, română, slovacă, maghiară, urumă și cehă.

Potrivit notei explicative a proiectului de lege, excluderea limbii ruse nu contravine obligațiilor Ucrainei asumate prin Carta europeană a limbilor.

De asemenea, documentul precizează că limba rusă rămâne, în prezent, cea mai utilizată limbă a minorităților din Ucraina, ca urmare a dominației sale istorice de-a lungul secolelor, și că nu există motive pentru a considera că aceasta ar fi în vreun fel amenințată.

Ce înseamnă acest lucru pentru limba rusă?

Această Cartă vizează protejarea limbilor mici, a celor aflate în pericol de dispariție”, explica în decembrie 2025 deputata Evghenia Cravciuc fracțiunii „Sluga Poporului”, referindu-se la decizia Radei Supreme.

Ce va însemna, concret, excluderea limbii ruse din această listă? Potrivit deputatei, oamenii din Ucraina care doresc să vorbească în rusă o vor putea face în continuare — în viața de zi cu zi, lucrurile nu se vor schimba.

Asta înseamnă că statul nu își mai asumă obligația de a susține centre culturale rusești, de a sprijini studiul limbii ruse sau de a finanța publicarea de cărți în limba rusă. Limba rusă nu este în pericol, nu este o limbă minoritară vulnerabilă și nu ar trebui să facă obiectul protecției în cadrul Cartei, respectiv nici să beneficieze de sprijin de stat”, a declarat Evghenia Cravciuc.

În schimb, pe lista limbilor protejate au fost incluse limbile unor comunități indigene din Ucraina — karaima și krymciaka — precum și limba romani, „astfel încât nicio comunitate să nu rămână fără atenție”.

Ponderea limbii ruse în Ucraina

La începutul anului 2025, Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev (KIIS) a realizat un sondaj privind utilizarea limbilor ucraineană și rusă.

Conform rezultatelor, 63% dintre respondenți au declarat că, în familie, comunică în limba ucraineană. În același timp, 13% folosesc limba rusă, iar 19% au spus că se exprimă în mod egal atât în ucraineană, cât și în rusă.

Comparativ cu anul 2020, ponderea celor care vorbesc ucraineana a crescut de la 52% la 63%. În schimb, utilizarea limbii ruse a scăzut semnificativ, de la 25% la 13%. Proporția celor care folosesc ambele limbi a rămas relativ stabilă — 18% în 2020 și 19% în 2025.

În cadrul aceluiași sondaj, respondenții au fost întrebați și dacă limba rusă ar trebui studiată în școli.

58% au considerat că aceasta nu ar trebui studiată deloc, iar 29% au opinat că ar trebui predată la același nivel sau într-o măsură mai redusă decât alte limbi străine. 6% cred că pentru limba rusă ar trebui alocat mai puțin timp decât pentru ucraineană, dar mai mult decât pentru alte limbi străine, iar doar 3% sunt de părere că rusa ar trebui studiată în aceeași măsură ca limba ucraineană.

Datele evidențiază schimbări semnificative față de 2019: la acel moment, 8% considerau că rusa nu ar trebui studiată deloc, 25% susțineau că ar trebui predată la același nivel ca alte limbi străine sau într-o măsură mai redusă, 26% credeau că ar trebui să i se acorde mai puțin timp decât limbii ucrainene, dar mai mult decât altor limbi străine, iar 30% erau de părere că rusa ar trebui predată la același nivel cu limba ucraineană.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: