Maia Sandu

Noi modificări la Codul electoral? Maia Sandu refuză să promulge o lege, adoptată de Parlament în decembrie, și a remis-o spre reexaminare

Președinta Maia Sandu a refuzat să promulge Legea nr.453 pentru modificarea unor acte normative, adoptată de Parlament pe 28 decembrie 2023. Șefa statului nu este de acord cu două aspecte ce vizează modificarea Codului electoral. Potrivit șefei statului, data alegerilor pentru funcția de președinte al Republicii Moldova trebuie stabilită mai devreme decât cu cel mult 90 de zile înaintea zilei alegerilor. Iar organizarea alegerilor în caz de vacanță a funcției de președinte al Republicii Moldova trebuie să aibă loc în termen de 2 luni de la data care a intervenit vacanța, dar nu 60 de zile. 

Maia Sandu a remis o scrisoare către președintele Parlamentului, pe 15 ianuarie 2024, prin care a informat că Legea nr. 453/2023 nu poate fi promulgată.

La data de 28 decembrie 2023, Parlamentul a adoptat Legea nr.453 pentru modificarea unor acte normative, pe care a remis-o spre promulgare Președintelui Republicii Moldova. (…) Ca rezultat al examinării legii menționate, în procedura promulgării, prin prezenta, comunic faptul că Legea nr. 453/2023 nu poate fi promulgată”, se arată scrisoarea semnată de șefa statului.

Potrivit Maia Sandu, conform modificărilor operate, la alin. (1) al art. 135 din Codul electoral se prevede că data alegerilor pentru funcția de președinte al Republicii Moldova se stabilește prin hotărâre a Parlamentului, cu cel mult 90 de zile înaintea zilei alegerilor.

Consider că, în redacția adoptată, data alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova poate fi stabilită mult prea târziu. Or, pentru previzibilitatea procesului electoral, dar și pentru organizarea și desfășurarea unor alegeri libere, corecte și transparente, data respectivă trebuie stabilită mai devreme decât cu cel mult 90 de zile înaintea zilei alegerilor. Stabilirea datei respective din timp este benefică atât alegătorilor, candidaților și partidelor politice, care-și vor putea stabili, la necesitate, calea de urmat, cât și autorităților publice și organelor electorale, care vor dispune de timpul necesar pentru stabilirea calendarului exact în care trebuie să-și îndeplinească atribuțiile ce le revin”, a declarat Sandu.

Șefa statului nu a fost de acord și cu partea ce vizează alin. (3) al art. 135 din Codul electoral.

Identific neconcordanța cu normele constituționale a termenului pentru organizarea alegerilor în caz de vacanță a funcției de Președinte al Republicii Moldova în urma demisiei, demiterii, a imposibilității definitive de a-și exercita atribuțiile sau a decesului. Astfel, în redacția adoptată de legiuitor, în caz de vacanță a funcției, alegerile se organizează în termen de 60 de zile de la data care a intervenit vacanța. Însă, Constituția Republicii Moldova, la art. 90 alin. (4), stabilește că alegerile pentru un nou Președinte se vor organiza în termen de 2 luni de la data care a intervenit vacanța funcției de președinte al Republicii Moldova. În acest sens, consider oportună preluarea strictă a textului normei constituționale, pentru a se asigura supremația acesteia. Or, nicio lege și niciun act juridic care contravin prevederilor Constituției nu au putere juridică”, a precizat Sandu.

Prin urmare, președinta a remis Parlamentului spre examinare Legea nr. 453/2023 pentru modificarea unor acte normative, în partea ce se referă la modificarea art. 135 alin. (1) și (3) din Codul electoral al Republicii Moldova.

În decembrie 2023, la două zile după ce președinta Maia Sandu a anunțat că va candida pentru un nou mandat la prezidențialele din 2024, cerând Parlamentului să organizeze un referendum privind aderarea la UE în toamna anului viitor, deputata PAS Veronica Roșca a înregistrat amendamentul care prevede modificarea Codului electoral – mai exact permiterea organizării alegerilor și a referendumurilor în aceeași zi. O altă modificare propusă la Codul electoral prevede ca alegerea președintelui țării să aibă loc cu cel mult 90 de zile până la expirare mandatului, însă nu mai târziu de două luni după ce funcția devine vacantă, așa cum prevede Legea Supremă în prezent.

Pe 28 decembrie, proiectul de lege care vizează modificări la Codul electoral și Legea privind partidele politice a fost aprobat, în a doua lectură, de 58 de deputați.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Guvernul Republicii Moldova

Marea Dictare Națională: 3 500 de persoane, inclusiv elevi cu deficiențe de vedere, au participat la ediția din acest an. Ce text au scris concurenții

3 500 de persoane au participat, duminică, la cea de-a IV-a ediție a Marii Dictări Naționale, organizată cu ocazia Zilei Limbii Române. Evenimentul s-a desfășurat în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău și în cel puțin 16 raioane ale țării.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, la dictare au participat elevi, profesori, părinți, bunici și persoane de diferite vârste, care și-au testat cunoștințele de limbă română.

Prezent la eveniment, prim-ministrul Vasile Tofan a vorbit despre rolul limbii române în păstrarea identității naționale și a amintit că revenirea la alfabetul latin și readucerea limbii române în centrul vieții publice au reprezentat unele dintre cele mai importante realizări ale renașterii naționale.

Limba pentru care atunci s-a luptat este astăzi limba în care putem trăi liber. Limba noastră ne-a trecut prin vremuri mult mai grele decât cele de astăzi, ne-a păstrat identitatea când alții au încercat să ne-o schimbe și ne-a ajutat să ne recâștigăm demnitatea. Astăzi, ne însoțește în drumul nostru înainte, ca o țară liberă și europeană”, a spus prim-ministrul.

Facebook/Guvernul Republicii Moldova

O premieră a ediției din acest an a fost participarea elevilor cu deficiențe de vedere. Ministerul Educației și Cercetării a asigurat condițiile necesare pentru ca aceștia să poată lua parte la concurs.

Participanții au scris un fragment din lucrarea „Testamentul”, semnată de Gheorghe Urschi. Textul dictării a fost făcut public în dimineața concursului, pentru a asigura condiții egale tuturor participanților.

Facebook/Guvernul Republicii Moldova

Lucrările vor fi evaluate de o comisie specială constituită de Ministerul Educației și Cercetării. Participanții care vor obține cele mai bune rezultate vor fi premiați în cadrul unui eveniment festiv.

Marea Dictare Națională a fost lansată în anul 2023 de Ministerul Educației și Cercetării, în scopul promovării limbii române și al încurajării utilizării corecte a acesteia. Ediția de anul trecut a reunit peste 2 000 de participanți.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: