Maia Sandu

Noi modificări la Codul electoral? Maia Sandu refuză să promulge o lege, adoptată de Parlament în decembrie, și a remis-o spre reexaminare

Președinta Maia Sandu a refuzat să promulge Legea nr.453 pentru modificarea unor acte normative, adoptată de Parlament pe 28 decembrie 2023. Șefa statului nu este de acord cu două aspecte ce vizează modificarea Codului electoral. Potrivit șefei statului, data alegerilor pentru funcția de președinte al Republicii Moldova trebuie stabilită mai devreme decât cu cel mult 90 de zile înaintea zilei alegerilor. Iar organizarea alegerilor în caz de vacanță a funcției de președinte al Republicii Moldova trebuie să aibă loc în termen de 2 luni de la data care a intervenit vacanța, dar nu 60 de zile. 

Maia Sandu a remis o scrisoare către președintele Parlamentului, pe 15 ianuarie 2024, prin care a informat că Legea nr. 453/2023 nu poate fi promulgată.

La data de 28 decembrie 2023, Parlamentul a adoptat Legea nr.453 pentru modificarea unor acte normative, pe care a remis-o spre promulgare Președintelui Republicii Moldova. (…) Ca rezultat al examinării legii menționate, în procedura promulgării, prin prezenta, comunic faptul că Legea nr. 453/2023 nu poate fi promulgată”, se arată scrisoarea semnată de șefa statului.

Potrivit Maia Sandu, conform modificărilor operate, la alin. (1) al art. 135 din Codul electoral se prevede că data alegerilor pentru funcția de președinte al Republicii Moldova se stabilește prin hotărâre a Parlamentului, cu cel mult 90 de zile înaintea zilei alegerilor.

Consider că, în redacția adoptată, data alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova poate fi stabilită mult prea târziu. Or, pentru previzibilitatea procesului electoral, dar și pentru organizarea și desfășurarea unor alegeri libere, corecte și transparente, data respectivă trebuie stabilită mai devreme decât cu cel mult 90 de zile înaintea zilei alegerilor. Stabilirea datei respective din timp este benefică atât alegătorilor, candidaților și partidelor politice, care-și vor putea stabili, la necesitate, calea de urmat, cât și autorităților publice și organelor electorale, care vor dispune de timpul necesar pentru stabilirea calendarului exact în care trebuie să-și îndeplinească atribuțiile ce le revin”, a declarat Sandu.

Șefa statului nu a fost de acord și cu partea ce vizează alin. (3) al art. 135 din Codul electoral.

Identific neconcordanța cu normele constituționale a termenului pentru organizarea alegerilor în caz de vacanță a funcției de Președinte al Republicii Moldova în urma demisiei, demiterii, a imposibilității definitive de a-și exercita atribuțiile sau a decesului. Astfel, în redacția adoptată de legiuitor, în caz de vacanță a funcției, alegerile se organizează în termen de 60 de zile de la data care a intervenit vacanța. Însă, Constituția Republicii Moldova, la art. 90 alin. (4), stabilește că alegerile pentru un nou Președinte se vor organiza în termen de 2 luni de la data care a intervenit vacanța funcției de președinte al Republicii Moldova. În acest sens, consider oportună preluarea strictă a textului normei constituționale, pentru a se asigura supremația acesteia. Or, nicio lege și niciun act juridic care contravin prevederilor Constituției nu au putere juridică”, a precizat Sandu.

Prin urmare, președinta a remis Parlamentului spre examinare Legea nr. 453/2023 pentru modificarea unor acte normative, în partea ce se referă la modificarea art. 135 alin. (1) și (3) din Codul electoral al Republicii Moldova.

În decembrie 2023, la două zile după ce președinta Maia Sandu a anunțat că va candida pentru un nou mandat la prezidențialele din 2024, cerând Parlamentului să organizeze un referendum privind aderarea la UE în toamna anului viitor, deputata PAS Veronica Roșca a înregistrat amendamentul care prevede modificarea Codului electoral – mai exact permiterea organizării alegerilor și a referendumurilor în aceeași zi. O altă modificare propusă la Codul electoral prevede ca alegerea președintelui țării să aibă loc cu cel mult 90 de zile până la expirare mandatului, însă nu mai târziu de două luni după ce funcția devine vacantă, așa cum prevede Legea Supremă în prezent.

Pe 28 decembrie, proiectul de lege care vizează modificări la Codul electoral și Legea privind partidele politice a fost aprobat, în a doua lectură, de 58 de deputați.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Votarea trebuie amânată“. Centrul de Resurse Juridice, apel către deputați privind redistribuirea competențelor PA-CNA

Votarea în lectura a doua a proiectului care prevede redistribuirea competențelor între Procuratura Anticorupție (PA) și Centrul Național Anticorupție (CNA) trebuie amânată. Declarația aparține Centrului de Resurse Juridice din Moldova, organizație neguvernamentală. Potrivit Centrului, în contextul în care Procuratura Anticorupție este supusă procedurii de vetting, iar CNA nu, este contradictoriu ca atribuțiile PA să fie reduse, în timp ce competențe suplimentare sunt transferate către CNA. Organizația susține, de asemenea, că CNA are garanții de independență mai slabe decât procuratura și subliniază necesitatea unei analize suplimentare.

Potrivit Centrului, prin adoptarea acestui proiect, Procuratura Anticorupție riscă să fie restrânsă la un cerc mai îngust de subiecți, în timp ce CNA primește o competență mult extinsă asupra infracțiunilor de corupție, economico-financiare, conexe și asupra unor categorii largi de funcții publice.

Organizația a declarat că o modificare atât de mare a competențelor ar trebui precedată de o analiză ex-post clară. „Ce nu a funcționat în actuala delimitare PA–CNA, câte dosare au fost blocate, unde au apărut conflicte de competență, care au fost cauzele întârzierilor și ce soluție punctuală este necesară. În lipsa acestor date, Parlamentul riscă să voteze o schimbare structurală bazată pe afirmații generale despre eficiență, nu pe o evaluare obiectivă a impactului”, a adăugat organizația.

Centrul a mai spus că, în contextul în care „Procuratura Anticorupție este verificată prin vetting, CNA nu”, este contradictoriu ca competențele primei să fie reduse, iar competențe sporite să fie transferate către CNA, instituție care nu a trecut prin acest exercițiu.

În același timp, organizația a declarat că „CNA are garanții de independență mai slabe decât procuratura”. „Conducerea CNA este numită printr-un proces politic, iar instituția are o relație directă cu Parlamentul”, a adăugat Centrul de Resurse Juridice.

În același timp, potrivit Centrului, proiectul elimină restricția actuală privind posibilitatea reînnoirii mandatului directorului CNA. „Într-un model în care directorul este numit de Parlament, această modificare poate crește dependența conducerii CNA de majoritatea politică. Riscul este cu atât mai mare cu cât aceeași lege extinde semnificativ competențele CNA”, a precizat organizația.

NM by mihaelaconovali25

În continuare, Centrul a prezentat exemple de funcții care ar urma să iasă din competența Procuraturii Anticorupție și să intre în sfera de competență a CNA. Printre acestea se numără: directorii Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică; membrii comisiilor de evaluare externă; guvernatorul, viceguvernatorii și membrii Consiliului de supraveghere al Băncii Naționale a Moldovei; membrii Curții de Conturi; membrii Comisiei Electorale Centrale; președintele Consiliului Concurenței; secretarii Parlamentului; personalul Aparatului Președintelui Republicii Moldova; președintele și vicepreședintele Autorității Naționale de Integritate; directorul Serviciului de Protecție și Pază de Stat; ambasadorii; directorul Serviciului Fiscal de Stat; directorul Serviciului Vamal; directorul Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor; directorul Agenției Servicii Publice; șeful Inspectoratului General al Poliției; șeful Inspectoratului General al Poliției de Frontieră; șeful Inspectoratului General pentru Situații de Urgență; șeful Marelui Stat Major al Armatei Naționale; primarii municipiilor Chișinău, Bălți, Cahul, Comrat și Bender.

Potrivit organizației, „proiectul de lege nu trebuie votat în lectura a doua în forma actuală”.

„Reforma anticorupție nu poate fi construită prin diminuarea competențelor unei procuraturi specializate aflate în proces de verificare externă și prin extinderea simultană a atribuțiilor unei instituții cu garanții mai slabe de independență și cu o conducere mai expusă influenței politice. (…) Votarea proiectului în lectura a doua trebuie amânată până la prezentarea unei analize ex-post complete, bazate pe date, consultări reale și o evaluare comparativă a soluțiilor posibile”, a declarat Centrul de Resurse Juridice, menționând că și-a expediat poziția Parlamentului Republicii Moldova.

Menționăm că proiectul se regăsește pe ordinea de zi a ședinței Parlamentului din 11 iunie.

***

Amintim că proiectul a fost votat în prima lectură la 21 mai 2026 de 57 de deputați.

Potrivit reprezentanților Parlamentului, inițiativa legislativă, elaborată de Ministerul Justiției, prevede delimitarea mai clară a competențelor instituțiilor responsabile de investigarea infracțiunilor economice și de corupție. Astfel, CNA va investiga exclusiv cazurile grave de fraudă bancară și va avea competența de a investiga spălarea banilor ca infracțiune autonomă. În același timp, Procuratura Anticorupție va conduce urmărirea penală în cazurile de corupție la nivel înalt, ce implică demnitari de rang înalt, inclusiv președintele țării, președintele Parlamentului, deputați, prim-ministrul, Avocatul Poporului, judecători, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și ai Consiliului Superior al Procurorilor, precum și conducerea CNA și a Serviciului de Informații și Securitate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: