Maia Sandu

Noi modificări la Codul electoral? Maia Sandu refuză să promulge o lege, adoptată de Parlament în decembrie, și a remis-o spre reexaminare

Președinta Maia Sandu a refuzat să promulge Legea nr.453 pentru modificarea unor acte normative, adoptată de Parlament pe 28 decembrie 2023. Șefa statului nu este de acord cu două aspecte ce vizează modificarea Codului electoral. Potrivit șefei statului, data alegerilor pentru funcția de președinte al Republicii Moldova trebuie stabilită mai devreme decât cu cel mult 90 de zile înaintea zilei alegerilor. Iar organizarea alegerilor în caz de vacanță a funcției de președinte al Republicii Moldova trebuie să aibă loc în termen de 2 luni de la data care a intervenit vacanța, dar nu 60 de zile. 

Maia Sandu a remis o scrisoare către președintele Parlamentului, pe 15 ianuarie 2024, prin care a informat că Legea nr. 453/2023 nu poate fi promulgată.

La data de 28 decembrie 2023, Parlamentul a adoptat Legea nr.453 pentru modificarea unor acte normative, pe care a remis-o spre promulgare Președintelui Republicii Moldova. (…) Ca rezultat al examinării legii menționate, în procedura promulgării, prin prezenta, comunic faptul că Legea nr. 453/2023 nu poate fi promulgată”, se arată scrisoarea semnată de șefa statului.

Potrivit Maia Sandu, conform modificărilor operate, la alin. (1) al art. 135 din Codul electoral se prevede că data alegerilor pentru funcția de președinte al Republicii Moldova se stabilește prin hotărâre a Parlamentului, cu cel mult 90 de zile înaintea zilei alegerilor.

Consider că, în redacția adoptată, data alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova poate fi stabilită mult prea târziu. Or, pentru previzibilitatea procesului electoral, dar și pentru organizarea și desfășurarea unor alegeri libere, corecte și transparente, data respectivă trebuie stabilită mai devreme decât cu cel mult 90 de zile înaintea zilei alegerilor. Stabilirea datei respective din timp este benefică atât alegătorilor, candidaților și partidelor politice, care-și vor putea stabili, la necesitate, calea de urmat, cât și autorităților publice și organelor electorale, care vor dispune de timpul necesar pentru stabilirea calendarului exact în care trebuie să-și îndeplinească atribuțiile ce le revin”, a declarat Sandu.

Șefa statului nu a fost de acord și cu partea ce vizează alin. (3) al art. 135 din Codul electoral.

Identific neconcordanța cu normele constituționale a termenului pentru organizarea alegerilor în caz de vacanță a funcției de Președinte al Republicii Moldova în urma demisiei, demiterii, a imposibilității definitive de a-și exercita atribuțiile sau a decesului. Astfel, în redacția adoptată de legiuitor, în caz de vacanță a funcției, alegerile se organizează în termen de 60 de zile de la data care a intervenit vacanța. Însă, Constituția Republicii Moldova, la art. 90 alin. (4), stabilește că alegerile pentru un nou Președinte se vor organiza în termen de 2 luni de la data care a intervenit vacanța funcției de președinte al Republicii Moldova. În acest sens, consider oportună preluarea strictă a textului normei constituționale, pentru a se asigura supremația acesteia. Or, nicio lege și niciun act juridic care contravin prevederilor Constituției nu au putere juridică”, a precizat Sandu.

Prin urmare, președinta a remis Parlamentului spre examinare Legea nr. 453/2023 pentru modificarea unor acte normative, în partea ce se referă la modificarea art. 135 alin. (1) și (3) din Codul electoral al Republicii Moldova.

În decembrie 2023, la două zile după ce președinta Maia Sandu a anunțat că va candida pentru un nou mandat la prezidențialele din 2024, cerând Parlamentului să organizeze un referendum privind aderarea la UE în toamna anului viitor, deputata PAS Veronica Roșca a înregistrat amendamentul care prevede modificarea Codului electoral – mai exact permiterea organizării alegerilor și a referendumurilor în aceeași zi. O altă modificare propusă la Codul electoral prevede ca alegerea președintelui țării să aibă loc cu cel mult 90 de zile până la expirare mandatului, însă nu mai târziu de două luni după ce funcția devine vacantă, așa cum prevede Legea Supremă în prezent.

Pe 28 decembrie, proiectul de lege care vizează modificări la Codul electoral și Legea privind partidele politice a fost aprobat, în a doua lectură, de 58 de deputați.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Natalia Morari

Natalia Morari a comentat informația privind posibila interdicție în spațiul Schengen, alături de Ion Ceban: „Nu am confirmare oficială”

Ex-jurnalista Natalia Morari, care în ultimul an este implicată în politică și a candidat inclusiv la funcția de președinte al țării, a comentat informațiile apărute în presa din Moldova și România despre posibila interdicție în spațiul Schengen alături de primarul Chișinăului, Ion Ceban.

Morari a reacționat pe rețelele sociale, declarând că „știrea este prea serioasă” pentru a o comenta în lipsa unei confirmări oficiale:

„Știu că așteptați o reacție din partea mea, dar știrea e prea serioasă ca să comentez ceea ce a apărut doar pe surse. Nu am deocamdată nicio confirmare oficială. Dacă va apărea, neapărat voi veni cu o reacție”, a scris aceasta.

Al doilea nume vehiculat în presa din Moldova și România, privind interdicția în spațiul Schengen este cel al ex-premierului Vasile Tarlev, în prezent lider al Partidului „Viitorul Moldovei”. El nu a comentat deocamdată informațiile. De menționat că, în dimineața de 9 iulie, Tarlev a expediat presei un comunicat în care a informat despre participarea la conferința științifico-practică organizată de Universitatea „Ovidius” din Constanța. În seara de 9 iulie, pe pagina de Facebook a acestuia a fost publicată o secvență dintr-un interviu oferit presei române.

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României și în spațiul Schengen pentru Ion Ceban. Alături de edilul capitalei, alți doi cetățeni ai Republicii Moldova au fost vizați de aceeași decizie. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții.

Ion Ceban a calificat decizia în privința sa drept „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova.

***

Precizăm că Natalia Morari a activat peste 15 ani în domeniul jurnalismului politic din Republica Moldova. De-a lungul timpului a lucrat la TV8, unde a avut propria emisiune politică și făcut parte din Consiliul de administrare al televiziunii. În 2021, Morari a părăsit Consiliul de administrare al televiziunii, invocând „presiunii” din partea Serviciului de Informații și Securitate (SIS). Morari a declarat că SIS o șantaja cu informații despre viața ei personală și a dezvăluit că tatăl copilului ei este controversatul om de afaceri, Veaceslav Platon, care ulterior a fost anunțat în căutare. Informația despre legătura lui Morari cu Platon a provocat un scandal, deoarece s-a aflat că ea a făcut interviuri cu el în timp ce erau deja într-o relație. În final, emisiunea ei de la TV8 a fost închisă definitiv, iar Morari a devenit unul dintre primele și puținele exemple de „cancel culture” în comunitatea profesională și politică din care făcea parte.

După acest eveniment, Natalia Morari a devenit o voce critică față de actualul președinte al țării, Maia Sandu, și partidului de guvernare, pe care i-a susținut în trecut.

În mai 2024, ex-jurnalista a fost organizatoarea unei întâlniri dintre mai mulți lideri politici de opoziție, care a avut drept scop discutarea posibilității de a identifica un candidat comun la alegerile pentru funcția de președinte – o inițiativă a socialistului Igor Dodon. Într-un final, inițiativa a eșuat, iar în luna iulie, Natalia Morari și-a anunțat intenția de concura la scrutinul prezidențial în calitate de „candidat independent”.

În martie 2025, ea a realizat un interviu cu fostul candidat la președinția României, Călin Georgescu.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: