presedinte.md

„Noi nu am ales să fim înfometați, uciși, trimiși la război”. Maia Sandu, omagiu victimelor celui mai mare val de deportări staliniste

Zeci de oameni au comemorat în capitală, pe 6 iulie, memoria victimelor celui de-al doilea val al deportărilor staliniste. Printre participanți la miting s-au numărat inclusiv președinta Maia Sandu, șeful legislativului Igor Grosu și prim-ministrul Dorin Recean. Șefa statului a susținut un discurs în care a cetățenii să cunoască istoria țării noastre, să onoreze memoria victimelor deportărilor regimului stalinist și să depună eforturi pentru ca în Republica Moldova să nu se mai repete niciodată asemenea tragedii. 

Miting de comemorare a victimelor celui mai mare val de deportări staliniste din Basaraia

În dimineața de 6 iulie, în scuarul Gării Feroviare din Chișinău, a avut loc un miting de comemorare a victimelor celui de-al doilea val de deportări staliniste din Basarabia, care a fost și cel mai mare. Zeci de oameni, inclusiv președinta Maia Sandu, premierul Dorin Recean și șeful legislativului Igor Grosu, au participat.

Evenimentul a debutat cu depuneri de flori la Monumentul în memoria victimelor deportărilor staliniste de pe teritoriul Gării Feroviare.

presedinte.md

Ulterior, moderatorul miting-ului a făcut o relatare cronologică desfășurarea celui de-al doilea val de deportări, iar apoi a fost oferit cuvânt șefei statului.

În operațiunea „Sud”, care a început din noaptea de 5 spre 6 iulie, au deportate de pe meleagurile noastre peste 35 000 de oameni. E ca și cum peste noapte toți oamenii din localitățile Costești, Congaz și Cărpineni – trei cele mai mari sate din Republica Moldova – ar fi fost scoși din casele lor și și ar fi dispărut. (…) Aceste cifre nu sunt pentru noi doar liste: sunt destine, sunt vieți distruse și traume pentru întreg poporul nostru. Poate pentru unii aceste lucruri sunt greu de imaginat, dar bunicii, părinții, familiile noastre le-au trăit. Din toate etniile. Etnia nu a contat, nici limba vorbită, nici faptul că toți acești oameni erau nevinovați”, a declarat Maia Sandu în discursul ținut.

Președinta a făcut o paralelă cu deportările copiilor din Ucraina, care au loc în prezent în contextul invaziei ruse din țara vecină.

Din păcate, asemenea lucruri greu de imaginat se întâmplă și azi, după ce Rusia a pornit un război inuman în țara vecină Ucraina. Aproape 2 000 de copii au fost răniți sau uciși. Iar peste 20 000 au fost separați de familiile lor și duși nu se știe unde. Războiul își arată fața hidoasă în fiecare zi și doar curajul poporului ucrainean ține războiul departe de Moldova, departe de restul Europei. Noi nu vrem război. Moldovenii niciodată nu au vrut război”, a spus aceasta.

În acest context, Maia Sandu a îndemnat cetățenii să cunoască istoria țării noastre, să onoreze memoria victimelor deportărilor regimului stalinist și să depună eforturi pentru ca Republica Moldova să nu mai treacă prin asemenea timpuri întunecate.

Cei care au cunoscut teroarea acelor timpuri abia își rețin lacrimile când vorbesc prin ce au trecut. Să le onorăm memoria, să le cinstim numele și să ne aducem aminte de ei așa cum erau: plini de omenie, cu frică de Dumnezeu, înrădăcinați în neam și cu mare dragoste de viață. Noi nu am ales să fim deportați, nimeni nu ne-a întrebat. Noi nu am ales să fim înfometați, uciși, trimiși la război. Neamul nostru a sângerat, în timp ce alții ne decideau soarta. Și chiar dacă nu putem schimba trecutul, avem datoria să-l cunoaștem. Să nu uităm ororile lui și să ne asigurăm că niciodată țara noastră nu va mai trece printr-o asemenea teroare. Avem datoria să ne punem țara la adăpost, să onorăm sacrificiile înaintașilor noștri, care au rămas întotdeauna demni și drepți. Să prețuim libertatea câștigată. (…) Noi alegem pacea pentru toți copiii Moldovei”, a menționat președinta Sandu.

Inaugurarea expoziției „Trenul durerii”

Precizăm că, astăzi, în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, a fost inaugurată expoziția dedicată memoriei victimelor deportărilor „Trenul Durerii”, care se află la cea de-a doua ediție. În cele două vagoane expuse va fi amenajată o bibliotecă cu cărți despre acele evenimente triste, iar vizitatorii vor putea găsi în Cartea Memoriei numele rudelor deportate. În acest an, expoziția va fi prezentată într-un format nou, cu elemente digitale și grafice, conținut multimedia, obiecte, poze și istorii din viața familiilor deportate. Datorită elementelor de realitate virtuală, expoziția va putea fi văzută din orice colț al Republicii Moldova, dar și din afara țării, prin scanarea unui QR-cod.

***

Pe teritoriul Basarabiei, în timpul ocupației sovietice, au avut loc trei valuri de deportări staliniste. Primul a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, când peste 24 000 de persoane au fost deportate în Siberia. Al doilea val, denumit Operațiunea „Sud”, a avut loc în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, când peste 35 000 de cetățeni au fost trimiși în Siberia. Al treilea val de represiuni ale lui Stalin – Operațiunea „Nord” – a avut loc în noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951. Peste 2 600 de persoane au fost trimise în Siberia.

Mai multe detalii despre aceste evenimente tragice de pe teritoriul Moldovei sovietice, aflați în materialul NM „Nu se va întoarce nimeni și niciodată – aici vă vor muri oasele”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Parlamentul a votat: Liuba Șova și Nicolae Roșca rămân la CC încă 6 ani. Cum au răspuns, întrebați dacă apără interesele PAS

Nicolae Roșca și Liuba Șova au fost numiți de Parlament în funcțiile de judecători la Curtea Constituțională. Decizia a fost luată, pe 26 iunie, cu votul a 54 de deputați. Înainte de vot, mai mulți parlamentari le-au adresat întrebări candidaților. Nicolae Roșca și Liuba Șova au fost întrebați în ce măsură procedura de numire va contribui la întărirea imaginii Curții Constituționale, „ținând cont de faptul că patru din șase membri sunt numiți de exponenții partidului de guvernare”, precum și cum explică „faptul că deciziile Curții Constituționale din ultimii ani sunt tot mai des considerate în societate ca fiind asemănătoare cu interesele politice sau ideologiile partidului de guvernare”.

Deputata neafiliată Olesea Stamate a întrebat-o pe Liuba Șova în ce măsură această procedură de numire „va contribui la întărirea imaginii CC și încrederii cetățenilor în imparțialitatea judecătorilor, ținând cont de faptul că patru din șase jucători constituționali sunt în aceste zile numiți de exponenții partidului de guvernare, mai mult decât atăt – în ultimele luni de mandat parlamentar”.

„Aceste argumente sunt la baza sesizării unui deputat, nu o să-i dau numele aici. (…) Competența puterii legislative de a numi doi judecători este una constituțională. (…) Al doilea aspect, în 2019, actuala componență a fost numită de un parlament, care avea o componență la acea perioadă. Durata de mandat a parlamentului cu durata de mandat de judecător de Curtea constituțională nu coincide. De aceea, numirile din 2019 nu pot fi speculate sau nu pot fi formulate că au avut o tentă politică. (…) Componența Parlamentului din perspectiv conotației politice este apanajul poporului. (…) Eu cred că noi trebuie să avem încredere în popor”, a comunicat Liuba Șova.

Deputata socialistă Ivanna Koksal i-a întrebat pe Liuba Șova și Nicolae Roșca cum explică „faptul că deciziile CC din ultimii ani tot mai des sunt considerate în societate ca și asemănătoare cu interesele politice sau ideologiile partidului de guvernare”.

Liuba Șova a respins declarațiile deputatei și a spus că există o situație în care Înalta Curte, ca urmare a unei sesizări din partea opoziției, a acceptat cererea.

„Curtea Constituțională nu este o echipă de fotbal și nu joacă pentru cineva sau împotriva cuiva. De fiecare dată îmi asum votul când ridic mâna pentru sau împotrivă. N-am votat nicio hotărâre favorabilă vreunui partid. Am votat hotărâri care rezultă din normele constituționale”, a spus la rândul său Nicolae Roșca.

„Ei vin cu fel de fel de aberații, vin să ne provoace, ca să avem dispersări în societate”, a declarat deputatul PAS Ion Babici, ca reacție la mai multe întrebări din partea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor.

Într-un final, candidatura Liubei Șova a fost susținută de 54 de deputați PAS, iar 15 deputați comuniști și socialiști au votat contra. Doi deputați ai BCS și trei deputați neafiliați nu au participat la vot. Candidatura lui Nicolae Roșca a fost susținută de 54 de deputați PAS, în timp ce 13 deputați BCS au votat contra. Trei deputați BCS și trei deputați neafiliați nu au votat.

Amintim că Liuba Șova și Nicolae Roșca au fost numiți, în 2019, de către Guvern în funcțiile de judecători la Curtea Constituțională. Liuba Șova este jurist și, mai bine de 20 de ani, a fost lector în cadrul catedrei de Drept Constituțional și Drept Administrativ a Facultății de Drept de la Universitatea de Stat din Moldova. Nicolae Roșca este doctor în drept, conferențiar universitar și are experiență academică de peste 30 de ani. În perioada anilor 2016 – 2019, Nicolae Roșca a fost șef al Departamentului Drept Privat al Facultății de Drept de la Universitatea de Stat din Moldova.

***

Precizăm că mandatele a cinci judecători constituționali expiră la data de 16 august, curent. Este vorba despre Domnica Manole, Nicolae Roșca, Liuba Șova, Vladimir Țurcan și Serghei Țurcan. Singura care își continuă mandatul este Viorica Puică, numită de Consiliul Superior al Magistraturii în noiembrie 2023. Înalta Curte a notificat deja Parlamentul, Guvernul și CSM pentru inițierea procedurii de numire a noilor magistrați.

Potrivit legislației, Curtea Constituţională este formată din șase judecători, numiţi pentru un mandat de șase ani. Doi magistrați sunt numiţi de Parlament, doi de Guvern și doi de Consiliul Superior al Magistraturii. 

Pe 19 iunie, CSM a anunțat că un singur candidat s-a înscris la concursul pe care l-a organizat pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională. Este vorba despre Ion Malanciuc, magistrat la Judecătoria Criuleni, detașat temporar la Curtea Supremă de Justiție. În nota informativă publicată, CSM a solicitat opinia publicului cu privire la candidatura lui Malanciuc și a stabilit termenul limită pentru transmiterea observațiilor: 23 iunie.

Tot pe 19 iunie, premierul Dorin Recean a anunțat că Domnica Manole și Sergiu Litvinenco sunt candidaturile Guvernului pentru funcția de judecători la Curtea Constituțională. După Guvern, și Parlamentul și-a anunțat candidații pentru funcția de judecători la Curtea Constituțională, propunându-i pe actualii membri ai Curții – Liuba Șova și Nicolae Roșca.

Pe 23 iunie, opt organizații ale societății civile au publicat o adresare către Parlament și Guvern cu privire la procesul de numire a judecătorilor Curții Constituționale. Semnatarii au menționat „transparența redusă” a legislativului și executivului în procesul de selecție a magistraților, subliniind aparenta lipsă a intențiilor de a desfășura consultări publice sau dezbateri. „Singura instituție care a respectat în continuare principiile transparenței a fost Consiliul Superior al Magistraturii, care a publicat dosarele candidaților și a oferit timp societății pentru a transmite comentarii, prelungind procedura de selecție în contextul existenței unui singur pretendent”, au declarat aceștia.

Pe 24 iunie, Domnica Manole și Sergiu Litvinenco au fost numiți, de către Guvern, judecători la Curtea Constituțională.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: