presedinte.md

„Noi nu am ales să fim înfometați, uciși, trimiși la război”. Maia Sandu, omagiu victimelor celui mai mare val de deportări staliniste

Zeci de oameni au comemorat în capitală, pe 6 iulie, memoria victimelor celui de-al doilea val al deportărilor staliniste. Printre participanți la miting s-au numărat inclusiv președinta Maia Sandu, șeful legislativului Igor Grosu și prim-ministrul Dorin Recean. Șefa statului a susținut un discurs în care a cetățenii să cunoască istoria țării noastre, să onoreze memoria victimelor deportărilor regimului stalinist și să depună eforturi pentru ca în Republica Moldova să nu se mai repete niciodată asemenea tragedii. 

Miting de comemorare a victimelor celui mai mare val de deportări staliniste din Basaraia

În dimineața de 6 iulie, în scuarul Gării Feroviare din Chișinău, a avut loc un miting de comemorare a victimelor celui de-al doilea val de deportări staliniste din Basarabia, care a fost și cel mai mare. Zeci de oameni, inclusiv președinta Maia Sandu, premierul Dorin Recean și șeful legislativului Igor Grosu, au participat.

Evenimentul a debutat cu depuneri de flori la Monumentul în memoria victimelor deportărilor staliniste de pe teritoriul Gării Feroviare.

presedinte.md

Ulterior, moderatorul miting-ului a făcut o relatare cronologică desfășurarea celui de-al doilea val de deportări, iar apoi a fost oferit cuvânt șefei statului.

În operațiunea „Sud”, care a început din noaptea de 5 spre 6 iulie, au deportate de pe meleagurile noastre peste 35 000 de oameni. E ca și cum peste noapte toți oamenii din localitățile Costești, Congaz și Cărpineni – trei cele mai mari sate din Republica Moldova – ar fi fost scoși din casele lor și și ar fi dispărut. (…) Aceste cifre nu sunt pentru noi doar liste: sunt destine, sunt vieți distruse și traume pentru întreg poporul nostru. Poate pentru unii aceste lucruri sunt greu de imaginat, dar bunicii, părinții, familiile noastre le-au trăit. Din toate etniile. Etnia nu a contat, nici limba vorbită, nici faptul că toți acești oameni erau nevinovați”, a declarat Maia Sandu în discursul ținut.

Președinta a făcut o paralelă cu deportările copiilor din Ucraina, care au loc în prezent în contextul invaziei ruse din țara vecină.

Din păcate, asemenea lucruri greu de imaginat se întâmplă și azi, după ce Rusia a pornit un război inuman în țara vecină Ucraina. Aproape 2 000 de copii au fost răniți sau uciși. Iar peste 20 000 au fost separați de familiile lor și duși nu se știe unde. Războiul își arată fața hidoasă în fiecare zi și doar curajul poporului ucrainean ține războiul departe de Moldova, departe de restul Europei. Noi nu vrem război. Moldovenii niciodată nu au vrut război”, a spus aceasta.

În acest context, Maia Sandu a îndemnat cetățenii să cunoască istoria țării noastre, să onoreze memoria victimelor deportărilor regimului stalinist și să depună eforturi pentru ca Republica Moldova să nu mai treacă prin asemenea timpuri întunecate.

Cei care au cunoscut teroarea acelor timpuri abia își rețin lacrimile când vorbesc prin ce au trecut. Să le onorăm memoria, să le cinstim numele și să ne aducem aminte de ei așa cum erau: plini de omenie, cu frică de Dumnezeu, înrădăcinați în neam și cu mare dragoste de viață. Noi nu am ales să fim deportați, nimeni nu ne-a întrebat. Noi nu am ales să fim înfometați, uciși, trimiși la război. Neamul nostru a sângerat, în timp ce alții ne decideau soarta. Și chiar dacă nu putem schimba trecutul, avem datoria să-l cunoaștem. Să nu uităm ororile lui și să ne asigurăm că niciodată țara noastră nu va mai trece printr-o asemenea teroare. Avem datoria să ne punem țara la adăpost, să onorăm sacrificiile înaintașilor noștri, care au rămas întotdeauna demni și drepți. Să prețuim libertatea câștigată. (…) Noi alegem pacea pentru toți copiii Moldovei”, a menționat președinta Sandu.

Inaugurarea expoziției „Trenul durerii”

Precizăm că, astăzi, în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, a fost inaugurată expoziția dedicată memoriei victimelor deportărilor „Trenul Durerii”, care se află la cea de-a doua ediție. În cele două vagoane expuse va fi amenajată o bibliotecă cu cărți despre acele evenimente triste, iar vizitatorii vor putea găsi în Cartea Memoriei numele rudelor deportate. În acest an, expoziția va fi prezentată într-un format nou, cu elemente digitale și grafice, conținut multimedia, obiecte, poze și istorii din viața familiilor deportate. Datorită elementelor de realitate virtuală, expoziția va putea fi văzută din orice colț al Republicii Moldova, dar și din afara țării, prin scanarea unui QR-cod.

***

Pe teritoriul Basarabiei, în timpul ocupației sovietice, au avut loc trei valuri de deportări staliniste. Primul a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, când peste 24 000 de persoane au fost deportate în Siberia. Al doilea val, denumit Operațiunea „Sud”, a avut loc în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, când peste 35 000 de cetățeni au fost trimiși în Siberia. Al treilea val de represiuni ale lui Stalin – Operațiunea „Nord” – a avut loc în noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951. Peste 2 600 de persoane au fost trimise în Siberia.

Mai multe detalii despre aceste evenimente tragice de pe teritoriul Moldovei sovietice, aflați în materialul NM „Nu se va întoarce nimeni și niciodată – aici vă vor muri oasele”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

BBC

Cei doi polițiști care ar fi intimidat o lesbiană în stradă ar fi vizați într-un proces penal. GENDERDOC-M: „Insistăm asupra tragerii la răspundere”

Cei doi polițiști acuzați că au cerut 3.000 de lei unei tinere după ce i-au verificat telefonul și au aflat că este lesbiană s-ar fi ales cu un proces penal. Serviciul Protecţie Internă și Anticorupție al MAI a pornit procesul pe 15 aprilie, după acumularea probelor. Anunţul a fost făcut de GENDERDOC-M, organizația care a semnalat cazul public în martie.

„În cazul tinerei care a reclamat un act de corupție, abuz şi tratament discriminatoriu din partea unor angajați ai poliției, pe aceștia din urmă a fost pornită urmărirea penală”, a transmis GENDERDOC-M.

Organizația a anunțat că va continua să monitorizeze cazul și insistă asupra unei anchete prompte, imparțiale și eficiente, precum și asupra tragerii la răspundere a tuturor persoanelor responsabile.

***

Amintim că incidentul a avut loc pe 19 martie în sectorul Botanica al capitalei. Potrivit relatărilor, doi polițiști ar fi oprit tânăra, i-ar fi smuls telefonul din mână, i-ar fi citit conversațiile private cu partenera sa de pe Telegram și i-ar fi văzut fotografiile personale. După ce au dedus că tânăra este lesbiană, unul dintre polițiști i-ar fi spus că „este ilegal în Moldova să ai asemenea poze în telefon” și, sub pretextul că o va duce la inspectorat, ar fi insistat să achite pe loc o „amendă” de 3.000 de lei. Tânăra a refuzat, spunând că este vorba despre mită, iar polițiștii ar fi plecat în grabă.

Cazul a fost făcut public de directoarea GENDERDOC-M, Angelica Frolov, care a precizat că tânăra „este în stare de șoc” și a îndemnat-o să sune la 112. Poliția a confirmat că a avut loc un incident, dar a negat acuzațiile, susținând că intervenția a fost determinată de „comportamentul considerat suspect” al tinerei și că nu are nicio legătură cu discriminarea LGBT. Avocata victimei, Doina Ioana Străisteanu, membră a Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării, a acuzat instituția că minte și a cerut public polițiștilor „să înceteze să mai mintă”, publicând detalii suplimentare despre incident. Publicația Diez a publicat ulterior o înregistrare audio care ar surprinde discuțiile dintre victimă și echipajul de poliție sosit la fața locului după apelul la 112.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: