Imagine simbol

Noi sancțiuni UE împotriva Rusiei: peste 20 de bănci ar putea fi eliminate din sistemul SWIFT

Uniunea Europeană analizează posibilitatea de a elimina peste 20 de bănci din sistemul internaţional de plăţi SWIFT, precum şi reducerea plafonului de preţ pentru petrolul rusesc şi interzicerea conductelor de gaze Nord Stream, în cadrul unui nou pachet de sancţiuni destinat să pună presiune asupra Moscovei pentru a pune capăt războiului împotriva Ucrainei, transmite Bloomberg, citat de G4Media.

Potrivit sursei citate, Executivul comunitar a început consultările cu statele membre cu privire la aceste planuri, însă o decizie cu privire la calendarul posibilelor restricţii nu a fost luată încă, au dezvăluit surse din apropierea acestui dosar care au dorit să îşi păstreze anonimatul.

Sancţiunile UE au nevoie de sprijinul tuturor statelor membre şi este posibil să sufere modificări înainte de a fi propuse şi adoptate în mod oficial.

În cadrul pachetului discutat, UE analizează interdicţii de tranzacţionare pentru aproximativ două duzini de bănci şi noi restricţii comerciale în valoare de aproximativ 2,5 miliarde de euro, în încercarea de a limita şi mai mult veniturile Rusiei şi a capacităţii sale de a obţine tehnologia necesară pentru a produce arme.

De asemenea, executivul comunitar are de gând să propună reducerea, la 45 de dolari per baril, a plafonului de preţ impus de ţările G7 pentru ţiţeiul rusesc. Însă această măsură va avea nevoie de sprijinul SUA. În prezent acest plafon este fixat la 60 de dolari iar miniştrii de Finanţe din G7 nu au reuşit să ajungă la un acord privind reducerea plafonului, la reuniunea lor care a avut loc zilele trecute la Banff, Canada.

Planul UE de a sancţiona conductele Nord Stream are deja sprijinul Germaniei. Cancelarul german, Friedrich Merz, care săptămâna trecută a declarat că sprijină „propunerea Comisiei de a demara lucrările la măsuri europene împotriva conductelor Nord Stream 2”, speră că astfel vor fi calmate dezbaterile politice în Germania cu privire la o eventuală redeschiderea a gazoductului, susţin sursele citate de Bloomberg.

Zvonurile cu privire la o eventuală redeschidere a acestui gazoduct s-au înmulţit în acest an, după ce preşedintele SUA, Donald Trump, a încercat să intermedieze un acord de pace între Rusia şi Ucraina. Chiar şi fără o interdicţie formală, activarea Nord Stream 2, care a fost construit dar nu a primit autorizaţia oficială de funcţionare din partea Germaniei, şi a fost parţial deteriorat de o serie de explozii în luna septembrie 2022, este puţin probabil să aibă loc în curând.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Munteanu: Relația dintre Moldova și România se consolidează prin proiecte comune și sprijin reciproc

Relația dintre Republica Moldova și România devine tot mai strânsă, inclusiv prin proiecte comune și sprijin oferit în momente dificile. Declarația a fost făcută de premierul moldovean, Alexandru Munteanu, după o întrevedere la București cu președintele României, Nicușor Dan.

„M-am bucurat să îl revăd, la București, pe Nicușor Dan. Am discutat despre relația tot mai strânsă dintre statele noastre, care se vede în proiecte comune pentru cetățeni, dar mai ales în sprijinul reciproc pe care ni-l oferim în momente de grea încercare”, a scris Munteanu.

Potrivit acestuia, efectele războiului declanșat de Rusia în Ucraina continuă să afecteze Republica Moldova, inclusiv prin incidente precum revărsări de combustibil pe Nistru, drone care survolează spațiul aerian sau întreruperi ale furnizării energiei electrice.

În acest context, oficialul a subliniat rolul României, care „prin ajutorul necondiționat, ne arată ce înseamnă adevărata solidaritate”.

Totodată, Munteanu a menționat că a discutat și cu prim-ministrul României, Ilie Bolojan, căruia i-a mulțumit pentru sprijinul acordat.

Mulțumesc, domnule prim-ministru Ilie Bolojan, pentru prietenia pe care o purtați și pentru determinarea cu care construim, împreună, parcursul nostru spre marea familie europeană”, a declarat acesta.

Oficialul a precizat că discuțiile au vizat priorități comune precum dezvoltarea strategică a Portului Giurgiulești și accelerarea digitalizării proiectelor bilaterale, menite să reducă birocrația și să apropie economiile celor două state. De asemenea, el a evidențiat importanța proiectelor de infrastructură și culturale – de la podurile peste Prut și rețelele energetice, până la școli și instituții culturale – care contribuie la consolidarea legăturilor dintre cele două maluri.

Munteanu a mai menționat că ambele state continuă să colaboreze pentru apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. „Muncim cot la cot, uniți de aceeași aspirație: să vedem Republica Moldova ancorată definitiv în marea familie europeană”, a afirmat acesta.

Amintim că, în aceeași zi, președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Republica Moldova rămâne o prioritate pentru București, iar autoritățile române vor continua să sprijine integrarea acesteia în Uniunea Europeană, precum și apropierea dintre cele două economii.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: