Andrei Mardari / NewsMaker

Noile blocuri de locuit, lipsite de încălzire autonomă? Analiză NM

Dezvoltatorii imobiliari din Moldova ar putea fi obligați să construiască locuințe noi doar cu încălzire centralizată. Modificări în acest sens ale legislației au fost propuse de Ministerul Energiei. NM a aflat de ce este nevoie de această modificare, cum va funcționa și de ce experții o numesc „cea mai corectă soluție”.

Ce presupun modificările la proiect?

Autoritățile vor să oblige dezvoltatorii imobiliari să conecteze apartamentele la un sistem centralizat de încălzire. Aceasta prevede un proiect de modificare a legislației elaborat de Ministerul Energiei și aprobat de Guvern săptămâna aceasta.

O cerință similară se va aplica și în cazul tuturor agențiilor guvernamentale. După cum a declarat pentru NM secretarul de stat al Ministerului Energiei, Constantin Borosan, legea introduce conceptul de „zonă unică de încălzire”: aceasta înseamnă că în zona de construcție fie există încălzire centralizată, fie există o perspectivă de dezvoltare a acesteia.

Borosan a adăugat că ministerul va efectua un studiu pentru a afla care zone au fezabilitatea tehnică necesară pentru a dezvolta sistemul de încălzire centralizată. „Peste tot în lume, marile orașe au încălzire centralizată și vom dezvolta această tendință [la Chișinău și Bălți]. Iar în satele în care oamenii locuiesc mai puțin compact, vom promova încălzirea individuală. În ceea ce privește orașele mici, răspunsul la întrebarea îl vom afla după efectuarea studiului”, a spus Borosan.

El a mai menționat că astăzi, la construcția clădirilor noi cu încălzire centralizată, se folosește deja cablaj orizontal.

Distribuția orizontală a încălzirii presupune prezența a două coloane principale (tur/retur), care sunt situate la intrarea sau în camera tehnică. Conductele pornesc de la aceste coloane către fiecare apartament. Pentru fiecare apartament poate fi instalat câte un contor, iar proprietarul locuinței poate regla singur temperatura și plăti conform contorului pentru Gcal. Se crede că o astfel de încălzire este mult mai ieftină decât încălzirea verticală, care este folosită în majoritatea caselor cu încălzire centralizată din Chișinău și Bălți.

După adoptarea amendamentelor, va fi aproape imposibil să vă debranșați de la sistemul centralizat de încălzire. „Vor fi doar două excepții: dacă întreaga casă trece la energie din surse regenerabile, sau dacă locuitorii pot demonstra că încălzirea autonomă este mai ieftină. Dar în al doilea caz va trebui aplicat un calcul complex, care ia în considerare atât cogenerarea energiei electrice (electricitatea este generată și în timpul producerii energiei termice – NM), cât și emisiile”, a spus Borosan.

El a menționat că inovația nu va afecta clădirile rezidențiale construite cu încălzire autonomă, precum și locuințele din localitățile fără încălzire centralizată.

Borosan a adăugat că clauza privind construcția clădirilor cu sistem de încălzire centralizat este deja stipulată în legea „Cu privire la eficiența energetică a clădirilor”, dar există „lacune” care permit dezvoltatorilor să o ocolească.

De ce încălzirea centralizată este mai ieftină decât cea autonomă

În nota explicativă a proiectului este prezentat un calcul comparativ al costului energiei pentru sistemul de încălzire centralizat și cel autonom. Din aceasta rezultă că 1 Gcal costă 3,3 mii lei la Termoelectrica, 3,6 mii lei la CET-Nord și aproape 3,5 mii lei în cazul încălzirii autonomă. La calcule a fost adăugat TVA de 20% la costul încălzirii centralizate, care este aplicat pentru încălzirea instituțiilor de stat, iar pentru a calcula costul încălzirii autonome a fost folosit tariful mediu anual de 16,73 lei pentru un metru cub de gaze.

Constantin Borosan, comentând aceste calcule, a remarcat că ar trebui să se țină cont și de faptul că termocentralele produc și energie electrică, iar din moment ce centralele termoelectrice sunt deținute de stat, extinderea sistemului centralizat de încălzire poate duce și la o creștere a veniturilor bugetare.

De menționat că există și un studiu realizat anterior de Institutul de Energie privind încălzirea centralizată în Bălți, precum și un studiu al Universității Tehnice din Moldova. Din ambele studii rezultă că costul generării unei Gcal de căldură în cazul încălzirii centralizate este mai ieftin decât în cazul încălzirii autonome.

Doar că în cazul încălzirii centralizate pe verticală, utilizatorii de obicei nu au posibilitatea de a regla furnizarea de căldură și temperatura, în timp ce încălzirea autonomă permite controlul complet al încălzirii: conectarea și deconectarea acesteia și reglarea temperaturii aerului din locuință.

Ce spun experții

Expertul în energie, membru al consiliului de supraveghere al Moldovagaz, Sergiu Tofilat consideră trecerea la încălzire centralizată „cea mai corectă decizie”: „Deoarece o centrală de încălzire cu cablaj orizontal asigură aceeași calitate a căldurii și confortul [ca și în cazul unui autonom], dar este mai sigur”.

Tofilat a mai menționat că orașele dezvoltate susțin sistemele de încălzire centrală, inclusiv din motive de eficiență energetică. „Centrala termică produce căldură și energie electrică prin arderea gazelor. Dacă nu producem electricitate, de unde o vom lua?”, a spus expertul.

Potrivit acestuia, dezvoltarea sistemului de încălzire centralizată va face posibilă  în viitor utilizarea pentru acesta a surselor de energie regenerabilă sau, de exemplu, excesul de căldură de la marile întreprinderi industriale.

Expertul în energie Evghenii Camenșic a explicat anterior în detaliu în rubrica sa pentru NM de ce încălzirea centralizată este mai bună decât încălzirea autonomă. „În viitor, va fi posibilă conectarea surselor de energie regenerabilă la centrala termică: căldură reziduală din diverse industrii; căldură de la centrale termice de putere mică și medie care funcționează pe biomasă sau chiar cu deșeuri; parcuri de colectoare solare pentru încălzirea apei, care produc și căldură ce poate fi folosită atât vara cât si iarna. Fără „sistemul circulator”, care în acest caz este centrala termică, acest lucru ar fi imposibil”, a scris Camenșic.

Șeful agenției imobiliare Proimobil, Vlad Musteață, consideră că modificarea propusă nu va afecta în niciun fel piața imobiliară. „Au introdus asta și în România, acolo nu a avut absolut niciun impact pe piață, toată lumea s-a obișnuit. Nu va afecta prețurile, sunt lucruri mai importante pentru un apartament: locația, suprafața, calitatea locuinței”, a spus Musteață.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

ALDE

Averile fruntașilor ALDE care aspiră la fotoliul de deputat: bani de la partid, bunuri – primite donație (DOC)

Partidul „Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa” (ALDE) a intrat în campanie cu promisiunea unui „drum curat” spre o Moldovă europeană, construită pe reforme și stat de drept. Formațiunea a ajuns în atenția publică în 2023, după ce oligarhul fugar Ilan Șor a încercat să o cumpere cu peste 450.000 de dolari pentru a o transforma într-un instrument politic. Atunci, lidera partidului, Arina Spătaru, a colaborat sub acoperire cu Procuratura Anticorupție și a deconspirat schema, fapt care a dus la condamnarea deputatului Alexandr Nesterovschi. Astăzi, ALDE respinge orice acuzații de legături cu Șor și participă la parlamentarele din 28 septembrie cu o listă de 54 de candidați, între ei – profesori, medici, antreprenori, muncitori și tineri activiști. NM a analizat ce avere și ce venituri declară primii cinci candidați ai formațiunii care aspiră la un loc în viitorul Legislativ.

Spătaru: salariu din politică, casă și teren – primite donație

screenshot

Lista Partidului „Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa” (ALDE) la alegerile parlamentare este deschisă de Arina Spătaru – antreprenoare, președinta formațiunii, fostă deputată și candidată la funcția de primar al municipiului Bălți.

Conform declarației de avere și interese depusă la CEC pentru anul 2024, Spătaru raportează venituri de aproape 29 de mii de lei din salariul de la partid și 7 500 de lei de la compania pe care a fondat-o în 2011 – „Arina-S” SRL.

La capitolul bunuri, ea declară patru terenuri – două intravilane, unul extravilan și unul aflat în circuit civil. Trei au fost achiziționate între 2003 și 2015, iar unul a fost primit prin donație în 2021.

Totodată, candidata ALDE indică patru imobile: un apartament, două case și un garaj. Ea figurează drept beneficiar efectiv la două dintre acestea – o casă de 208 m² primită donație în 2021, evaluată la circa 346 de mii de lei, și un apartament de 64,7 m² cumpărat în 2023, în valoare de 40 de mii de euro.

În 2023, Arina Spătaru și-a cumpărat și un automobil – un Kia Sportage fabricat în 2019, evaluat la aproximativ 290 de mii de lei.

Spătaru Arina by EcaterinaNaconecinîi

Leahu: salariu modest, casă – primită donație

ALDE

Pe locul doi pe lista ALDE la alegerile parlamentare se află Tatiana Leahu, vicepreședinta formațiunii politice, profesoară la Gimnaziul Durlești, licențiată în economie și pedagogie.

Pentru anul 2024, aceasta declară un singur venit oficial – 144 de mii de lei din activitatea didactică, echivalentul a 12 mii de lei lunar.

La capitolul proprietăți, Leahu indică două terenuri: unul extravilan de 10 ari, intrat în posesia sa în 2019 și evaluat la 14 mii de lei, și un alt teren de peste 5 ari, aflat în circuit civil, achiziționat în 2022, cu o valoare de 115 mii de lei.

Candidata ALDE deține, din 2002, și o casă de locuit, primită prin donație. Imobilul are o suprafață de 146 m² și este evaluat la 850 de mii de lei.

Din 2015, Tatiana Leahu conduce un Nissan Micra, fabricat în 2007, cu o valoare declarată de 1 500 de euro.

Leahu Tatiana by EcaterinaNaconecinîi

Stănilă: venituri de aproape 300 de mii de lei, casa – estimată la doar 34 de mii de lei

Natalia Stănilă/Facebook

Pe poziția a treia în lista ALDE la alegerile parlamentare se află Natalia Stănilă, asistent social în localitatea Izbiște, raionul Criuleni.

Pentru anul 2024, aceasta declară venituri totale de puțin peste 200 de mii de lei din salariul de la Primăria Izbiște și din activitatea în cadrul Grupului de Acțiune Locală „Vatra Morilor”. La acestea se adaugă peste 85 de mii de lei obținuți din servicii prestate pentru AO „Șansa”, precum și mai bine de 12 mii de lei din indemnizații.

La capitolul bunuri, Stănilă indică două terenuri agricole cumpărate în 2019, fiecare evaluat la aproape 15 mii de lei. Totodată, ea declară o casă de locuit de 123 m², intrată în posesia sa în 2015 și evaluată la circa 34 de mii de lei.

În ceea ce privește bunurile mobile, candidata ALDE deține un Opel Agila, fabricat în 2005 și achiziționat în 2021, cu o valoare estimată la 30 de mii de lei.

Stanila Natalia by EcaterinaNaconecinîi

Ionașco: venituri modeste din educație, casă – primită donație

ALDE

Pe locul patru pe lista partidului condus de Arina Spătaru se află Efimia Ionașco, vicepreședinta formațiunii, profesoară și director adjunct al Complexului Educațional Trușeni.

Pentru anul trecut, aceasta a declarat un singur venit oficial – salariul de la instituția din Trușeni, în valoare de peste 116 mii de lei, ceea ce înseamnă mai puțin de 10 mii de lei lunar.

În 2024, candidata ALDE a intrat în posesia unei case de locuit de 149 m², primită prin donație, fără a indica valoarea acesteia în declarația de avere.

De asemenea, din 2022, Efimia Ionașco deține un Opel Astra, fabricat în 2006, evaluat la aproximativ 2 mii de euro.

Ionașco Efimia by EcaterinaNaconecinîi

Baranciuc: venituri modeste și jumătate de casă

ALDE

Pe locul cinci pe lista ALDE la alegerile parlamentare se află Petru Baranciuc, muzician de profesie, implicat activ în domeniul drepturilor omului și al relațiilor interetnice.

Pentru anul 2024, Baranciuc declară un singur venit – o indemnizație socială în valoare de 18 mii de lei.

Candidatul ALDE declară și o singură proprietate. Din anul 2000 deține o cotă de 50% dintr-o casă de locuit de 120 m², evaluată la 200 de mii de lei.

Baranciuc Petru by EcaterinaNaconecinîi


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: