Andrei Mardari / NewsMaker

Nosatîi a explicat bubuitura auzită în raionul Ocnița: „Armata rusească, la lansarea rachetelor, selectează minuțios traiectoria”

Ministrul Apărării Anatolie Nosatîi a explicat că bubuitura auzită pe 28 noiembrie, în raionul Ocnița, a fost cauzată de interceptarea unei rachete rusești, de către sistemul de apărare antiaeriană al Ucrainei, în apropierea graniței cu Republica Moldova. Potrivit oficialului, la lansarea rachetelor, armata rusă „selectează minuțios traiectoria de zbor, precum și apropierea de hotarele Republicii Moldova” pentru a atinge obiective din vestul Ucrainei. Cât despre survolarea spațiului aerian al Republicii Moldova pe 28 noiembrie, a adăugat ministrul Apărării, „este dificil de a stabili delimitările în localitățile aflate la hotar”. 

Într-un interviu pentru IPN, Nosatîi a fost solicitat să comunice detalii despre cazul recent de la Bîrnova, raionul Ocnița, când locuitorii satului au relatat că rachete rusești ar fi survolat spațiul aerian al Republicii Moldova și că s-au auzit zgomote însoțite de bubuituri.

Armata rusească, la lansarea rachetelor, selectează minuțios traiectoria de zbor, relieful, precum și apropierea de hotarele Republicii Moldova, pentru a atinge obiectivele de infrastructură și militare în Vestul Ucrainei. La fel și în cazul la care vă referiți – bubuitura aceasta a fost ca rezultat al intercepției apărării antiaeriene a Ucrainei a unei rachete care survola în apropierea hotarului cu Republica Moldova. Cât despre survolarea spațiului aerian al Republicii Moldova, este dificil de a stabili delimitările în localitățile aflate la hotar”, a comunicat ministrul Apărării al Republicii Moldova.

În același interviu, oficialul a spus că „Republica Moldova rămâne vulnerabilă la incidentele ce se referă la violarea spațiului aerian” și a venit cu un apel către cetățeni.

Sunt drone de diferite modele cu diferite destinații. Ultimele într-adevăr au fost din categoria celor folosite pentru a distrage atenția apărării aeriene de la dronele care sunt cu încărcătură explozibilă și care merg la țintele de infrastructură. Precedentele au fost de tip „Shahed”, erau armate, cu explozibil și prezentau un pericol sporit pentru infrastructură și cetățeni. De aceea reiterez, nu trebuie de apropiat. Nu trebuie de încercat, de atins, fiindcă este misiunea specialiștilor care sunt instruiți și cunosc cum să acționeze în astfel de situații”, a declarat Nosatîi, adăugând că țara noastră are nevoie „de sisteme cu rază lungă de acțiune, de sisteme ce ar permite identificarea inclusiv a țintelor mici, precum ar fi dronele” și că „am avea nevoie de un număr destul de mare pentru a acoperi întreg teritoriul Republicii Moldova”.

***

Pe 28 noiembrie 2024, publicația NordNews a scris, cu referire la locuitorii satului Bîrnova, că patru rachete rusești au traversat, în primele ore ale dimineții, spațiul aerian al Republicii Moldova și că în localitate au fost auzite zgomote puternice, însoțite de bubuituri specifice.

În aceeași zi, Ministerul Apărării a declarat că sistemele de supraveghere aeriană nu au detectat nici o încălcare a spațiului aerian al R. Moldova.

De cealaltă parte, Poliția de Frontieră a declarat că în dimineața zilei patrulele instituției au auzit mai multe bubuituri pe teritoriul Ucrainei. „Potrivit autorităților ucrainene, a fost atacată Hidrocentrala de la Novodnestrovsk, iar sistemele de apărare antiaeriană ucrainene au respins atacul”, a comunicat Poliția de Frontieră. Totodată, instituția a raportat că două posturi de frontieră au fost închise temporar „din cauza alertelor aeriene pe teritoriul Ucrainei”. Detalii AICI.

Ultimul caz în care a fost depistată o dronă pe teritoriul Republicii Moldova a avut loc pe 3 decembrie, în extravilanul localității Podgoreni, Orhei. Detalii AICI.

Anterior, Moscova a declarat că dronele care ajung pe teritoriul Moldovei nu aparțin Federației Ruse. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Marea Britanie a interceptat o navă din „flota fantomă” a Rusiei în Canalul Mânecii

Un petrolier din așa-numită „flotă fantomă” a Federației Ruse a fost interceptat de autoritățile Marii Britanii, în Canalul Mânecii. Operațiunea a avut loc în dimineața de 14 iunie, transmite BBC.

Operațiunea, care a durat șase ore, a implicat militari ai Corpului Pușcașilor Marini Regali și ofițeri specializați ai Agenției Naționale pentru Combaterea Criminalității, sprijiniți de Forțele Aeriene Regale. Aceștia au urcat la bordul petrolierului Smyrtos.

Misiunea a fost susținută de aeronave ale aviației navale britanice, de un avion de patrulare maritimă P-8 al RAF și de navele HMS Sutherland și HMS Ledbury.

Petrolierul Smyrtos navighează sub pavilion camerunez și se află în prezent ancorat în Canalul Mânecii, potrivit datelor platformei Marine Traffic.

Ministerul britanic al Apărării a precizat că operațiunea s-a desfășurat în strânsă cooperare cu autoritățile franceze.

Potrivit instituției, nava a fost reținută și va rămâne sub supraveghere în largul coastei sudice a Marii Britanii pe durata investigațiilor. Autoritățile britanice susțin că intervenția a avut loc în apele teritoriale ale Marii Britanii și a fost efectuată în conformitate cu legislația națională și internațională.

Prim-ministrul Keir Starmer a declarat că a ordonat personal interceptarea petrolierului.

Această operațiune reușită reprezintă o nouă lovitură dată Rusiei și transmite un mesaj clar celor care contribuie la finanțarea războiului lui Putin împotriva Ucrainei: nu le vom permite să acționeze fără consecințe”, a scris premierul britanic pe platforma X.

Ministrul britanic al Apărării, Dan Jarvis, a afirmat că Rusia se bazează pe „flota fantomă” pentru a-și finanța războiul din Ucraina, iar măsurile luate de Londra afectează direct această sursă de venit.

Moscova utilizează o rețea de petroliere cu structuri de proprietate opace – denumită „flota fantomă” – pentru a evita sancțiunile internaționale impuse exporturilor sale de petrol.

Potrivit Ministerului britanic al Apărării, această flotă, formată din peste 700 de nave și responsabilă de transportul a aproximativ 75% din petrolul rusesc aflat sub sancțiuni, reprezintă o componentă esențială a mecanismului prin care Kremlinul își finanțează activitățile.

Până în prezent, Marea Britanică a impus sancțiuni împotriva a peste 500 de astfel de nave.

Măsurile restrictive le interzic accesul în porturile britanice și blochează furnizarea de servicii financiare, de asigurare sau de brokeraj de către companii și cetățeni britanici pentru navele implicate în transportul petrolului rusesc.

Pe 1 iunie, Franța, cu sprijinul Regatului Unit, a reținut în Oceanul Atlantic un petrolier rusesc aflat pe listele de sancțiuni și suspectat că face parte din „flota fantomă” a Rusiei.

Nava Tagor a fost interceptată la aproximativ 400 de mile marine (peste 700 de kilometri) vest de peninsula Bretania. Potrivit autorităților franceze, aceasta naviga sub un pavilion fals.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: